HISTORIA STINNEʼ
Riguu Jiobá ndaayaʼ laanu ora rúninu ni rinabaʼ laanu
«¡Laadu zanda chuudu!». Nga nga ni gunidu, naa ne xheelaʼ, ne bizanaʼ ne xheelaʼ, ora biuu ti oportunidad de gúnidu sti cosa gadxé lu serviciu ni cayúnidu para Jiobá. ¿Xiñee gunidu laadu chuudu yaʼ? ¿Ximodo guluu Jiobá ndaayaʼ laadu yaʼ? Chigüeniáʼ laatu historia stinneʼ primeru.
GULEʼ lu iza 1923 ndaaniʼ guidxi Hemsworth, ti guidxihuiiniʼ stiʼ Yorkshire (Inglaterra). Bizanaʼ ni jma huaniisi biree lá Bob. Dxi napaʼ gaʼ iza, bixhozeʼ, ti hombre ni gucananalaʼdxiʼ hipocresía stiʼ ca xaíque yuʼduʼ, biyubi caadxi libru ni cusiene xi runi religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. Nabé bidxagayaabe ni bíʼndabe lúcani. Caadxi iza despué, beeda ti hombre láʼ Bob Atkinson ra lídxidu ne guluu ti discursu stiʼ hermanu Rutherford lu ti gramófono. Bidúʼyadu laaca de grupu zeeda información ni cucaʼdiágadu que gulee ca libru que. Gudxi bixhozeʼ ne jñaaʼ Bob chitoxhiné laadu guiráʼ gueelaʼ ne guicabi guiráʼ pregunta ni nápadu de Biblia, purtiʼ guizáʼ maʼ stale cani. Biʼniʼ invitarbe laadu ca reunión ni raca ra lidxi ti hermanu ni nabeza caadxi kilómetru de ra nabézadu. Bizulúcadu guyuudu, ne guca ti congregación nahuiiniʼ ndaaniʼ guidxi Hemsworth. Qué nindaa, mápeca ridxaagaludu ca siervu de zona (superintendente de circuito) ra lídxidu ne runi invitardu ca precursor chitocaʼ. Cumu guyuaaʼ gaxha de laacabe la? nabé gucané ni naa despué.
Bizulú familia stinneʼ caguixhe ti negocio, peru gudxi bixhozeʼ bizanaʼ que: «Pa racaláʼdxiluʼ gácaluʼ precursor la? gusaananu negocio riʼ». Ngue runi dxi napa Bob 21 iza, gudixhe ique chiguni servir de precursor. Chupa iza despué, dxi maʼ napaʼ 16 iza, laaca gucaʼ precursora. Jma stale biaje stubeʼ runeʼ predicar ndaaniʼ semana; ni runesiáʼ nga riniáʼ gramófono que ne ti tarjeta de testimonio. Peru guluu Jiobá ndaayaʼ naa ra bidii naa ti estudiante ni biniisi nagueenda lu stiidxabe. Despué stale de familia stiʼ biziidiʼ cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Ti iza despué biʼniʼ nombrárcabe naa precursora especial, ne Mary Henshall nga guca compañera stinneʼ. Biseendacabe laadu condadu stiʼ Cheshire, ti territorio ra guirutiʼ runi predicar.
Biáʼsipeʼ tiempu que cayaca Segunda Guerra Mundial, ne ca gunaa, biseendacabe laadu para chigacanedu ejércitu. Gulézadu nibee ca tribunal laadu, ca precursor especial, para cadi ñúnidu serviciu militar, purtiʼ nácadu ministru de tiempu completu, ne purtiʼ maʼ guleecabe xcaadxi ministru stiʼ ca religión que. Peru qué ñúnicabe ni ne gudíxhecabe guieguayuaaʼ treinta y un dxi. Stiʼ iza despué, dxi bisaaʼ 19 iza, bicaaʼ laʼyaʼ para cadi guneʼ serviciu que pur conciencia stinneʼ o pur cani maʼ biziideʼ lu Biblia. Gupa xidé guyaaʼ nezalú chupa tribunal, peru guiropa viaje riʼ biaanaʼ libre. Guiráʼ tiempu que bineʼ sentir naaze Jiobá nayaʼ, cayacané naa né espíritu stiʼ ne cudii stipa naa (Is. 41:10, 13).
TI COMPAÑERU CUBI
Lu iza 1946, binebiaʼyaʼ Arthur Matthews. Nacubi bireebe cárcel, bieguyoobe chonna beeu pur qué ninabe ñebe lu guerra ne guyebe yeguni servirbe né bíʼchibe Dennis, laa naca precursor especial ndaaniʼ guidxi Hemsworth. Bisiidiʼ bixhózecabe laacabe ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia dede dxi nahuiinicabe ne guyuunísacabe dxi maʼ nácacabe jovenhuiiniʼ. Cadi xadxí de yendá Arthur guidxi Hemsworth, biʼniʼ asignárcabe bíʼchibe Dennis cheʼ guidxi Irlanda. Gudixhe ique bixhozeʼ ne jñaaʼ guni invitarcaʼ Arthur chindezané laacaʼ, purtiʼ nácabe ti precursor ni nabé runi dxiiñaʼ ne nabé guyuuláʼdxicabe xpiaʼbe. Dxi riaaʼ rigannaʼ laacabe la? naa ne Arthur rinábadu quíʼbidu traste. Despué maʼ bicaʼdu carta para laadu. Ne neca biseguyoocabe Arthur xhonna beeu lu iza 1948, bichaganadu lu enero stiʼ iza 1949. Meta stidu nga cadi gusaanadu serviciu de tiempu completu. Rapa chaahuidu xpuéltudu, ne ora nuu cosecha de cuananaxhi runi aprovechardu tiempu nápadu para gúnidu dxiiñaʼ. Pur gucané Jiobá laadu qué nusaanadu de precursor.
Cadi xadxí de bichaganadu (Hemsworth, 1949)
Ti iza despué, biʼniʼ invitárcabe laadu chiguni servirdu Irlanda del Norte. Guyuudu Armagh ne despué Newry, chupa guidxihuiiniʼ ra nabé nuu stale binni católicu. Guizáʼ gucananaláʼdxicabe binni de sti religión, ngue runi naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuidu modo guinidu ora guni predicardu. Raca ca reunión que ra lidxi ti guendaxheelaʼ ni nabeza 16 kilómetru de ra lídxidu. Biaʼ xhono si binni ridagulisaadu. Pa guiaanadu raqué gásidu la? layú nga rásidu, ne siadóʼ que aque nanixe rideʼdu. Riecheʼ stale gannaʼ nuu stale hermanu ca lugar ca yanna riʼ.
«¡LAADU ZANDA CHUUDU!»
Bizanaʼ ne xheelaʼ, Lottie, maca nácacaʼ precursor especial Irlanda del Norte. Guyuudu asamblea de distrito juntu lu iza 1952 ndaaniʼ guidxi Belfast. Laaca ra lidxi hermanu ra biaanadu que raqueca nuu Pryce Hughes, ni naca siervu de sucursal ni nuu Gran Bretaña tiempu que. Ti gueelaʼ canidu de folletu ni láʼ El camino de Dios es el de amor, ni nacubi biree para ca binni si de Irlanda. Bizeeteʼ hermanu Hughes nagana para guni predicárcabe ca católicu ni nabeza lu República de Irlanda. Caládxicabe ca hermanu que de ra nabézacaʼ ne ca xaíque yuʼduʼ que cucaacaʼ ca binni que gucaalucaʼ laacabe. Despué guniʼbe: «Caquiiñedu pareja ni napa carru ne ni racalaʼdxiʼ gacané lu ti campaña para guiaaziʼ folletu riʼ ndaaniʼ guidubi naca guidxi riʼ».a Ne bicábidu casi bizeeteʼ ora bizulunu que: «¡Laadu zanda chuudu!».
Dxibanedu caadxi xhamígudu ndaaniʼ moto ni napa ti carruhuiiniʼ cueʼ
Ndaaniʼ guidxi Dublín, ora tiisi zanda guiaana ca precursor ra lidxi «amá» Rutland, ti hermana ni biʼniʼ xhiiñaʼ Jiobá stale iza sin nusaana de nuzuubaʼ diidxaʼ. Guidápadu biaanadu ra lídxibe ti tiempu ne bitoʼdo caadxi cosa ni nápadu. Despué, gudxíbadu ndaaniʼ moto stiʼ Bob ni napa ti carruhuiiniʼ cuee ne neca guíʼchidu ndaaniʼ ni, bireʼdu yesidu ti carru. Bidxéladu tobi de segunda peru galán ruʼ nuu, óraque gunábadu ni bitoo ni que gueedané ni ra yoo purtiʼ nin tobi de laadu qué ganna gusá. Guidubi para huadxí que gurí Arthur lu cama que cuxuiʼlú ti palanca de cambiu ne ngue cayuni practicarné. Sti dxi que, laga nuu Arthur cuee carru que de ndaaniʼ garaje que, bedandá Mildred Willet (ti misionera ni bichaganáʼ John Barr despué). ¡Laa nanna gusá! Bisiidibe laadu caadxi ne qué nindaa maʼ nuudu listu para chuudu.
Carru ne yoo de remolque stidu
Sti cosa ni caquiiñeʼ gúnidu nga guidxéladu paraa guiaanadu. Gúdxicabe laadu cadi galán cuézadu ndaaniʼ ti remolque, purtiʼ zándaca chuʼ tu gucaaguí ni pur guendaracananalaʼdxiʼ ni nuu que. Biyúbidu ti yoo, peru qué nidxéladu. Ngue runi gúsidu ndaaniʼ carru que. Ni bidxélasidu sti dxi que nga ti remolque ni bizáʼcabe ne napa chupa camahuiiniʼ ndaaniʼ. Maʼ raqué nga chindézadu yanna. Gadxé si guca para laadu purtiʼ guca caadxi campesinu nachaʼhuiʼ né laadu ne bidiicaʼ lugar guzuhuaʼdu remolque stidu lu layú sticaʼ. Runi predicardu biaʼ 20 kilómetru de ra rusaanadu remolque que. Despué rinedu remolque que sti lugar ne runi predicardu ra bisaanadu ni ante que.
Riuudu guiráʼ yoo ni nuu sureste stiʼ Irlanda ne qué ñápadu guendanagana. Bisaananedu binni jma de 20,000 folletu ne bidiʼdu lá ca binni ni bisihuinni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ sucursal ni nuu Gran Bretaña. Riecheʼ stale purtiʼ yanna maʼ nuu gayuaa Testigu raqué.
BIBIGUÉTADU INGLATERRA NE DESPUÉ GUYUUDU ESCOCIA
Caadxi iza despué biseendacabe laadu ladu gueteʼ de Londres. Ne caadxi semana despué, guniʼnécabe Arthur de ra sucursal para guzulú guni servir de superintendente de circuito sti dxi queca. Gucuaasidu capacitación ti semana, guyuudu Escocia ra chigaca circuito stidu. Qué lica ñapa Arthur tiempu para ñuni preparar ca discursu stiʼ, peru guiráʼ biaje guyuube dispuestu guicaabe asignación nagana. ¡Guizáʼ guluu ejemplu stibe gana naa! Bínidu dxiiñaʼ nacubi riʼ né stale guendanayecheʼ. Cumu maʼ nápadu iza de cayuni predicardu lu ca territorio ra guirutiʼ huayuni predicar la? ti ndaayaʼ naroʼbaʼ ngue chuʼdu lade stale hermanu.
Biʼniʼ invitárcabe Arthur para cheʼ cursu stiʼ Scuela stiʼ Galaad ni guca lu iza 1962. Chii beeu nga rindaa cursu que ne qué ñaca invitardiáʼ, ngue runi nagana decisión ni chicaadu que. Últimu la? guníʼ íquedu jma galán guicaa Arthur privilegiu que, neca ziaanaʼ stubeʼ ti tiempu. Biseendacabe naa Hemsworth sti biaje para chiguneʼ servir de precursora especial. Dxi bibiguetaʼ Arthur, ti iza depué la? biʼniʼ nombrárcabe laa superintendente de distrito. Territorio stidu rugaanda ni Escocia, ladu guiaʼ de Inglaterra ne Irlanda del Norte.
GUCUAADU XCAADXI ASIGNACIÓN IRLANDA
Lu iza 1964, bidiicabe sti asignación Arthur. Maʼ laabe chigácabe siervu de sucursal ni nuu Irlanda. Nabé guyuuláʼdxidu ra biʼniʼ servirdu de circuito ne de distrito, ngue runi guyuaaʼ caadxi nerviosa pur asignación cubi que. Peru yanna rudieeʼ xquíxepeʼ pur gupaʼ privilegiu de guneʼ dxiiñaʼ Betel. Maʼ biiyaʼ dxiicheʼ ora gúninu ca dxiiñaʼ ni guinabaʼ Jiobá laanu, neca cadi ni jma riuuláʼdxinu cani la? qué rusaana de cuʼbe ndaayaʼ laanu. Caadxi de ca dxiiñaʼ bineʼ Betel nga ra oficina, guneʼ empacar publicación, guneʼ guendaró ne gusiayaʼ. Gatigá bínidu visita de distrito ne binibiaʼdu stale hermanu ndaaniʼ guidubi guidxi que. Laaca bidúʼyadu ximodo biniisi ca estudiante stidu lu Stiidxaʼ Dios. Guiráʼ ngue gucané para ganda chuʼdu tobi si né familia espiritual stidu de Irlanda. ¡Aque sicarú ndaayaʼ que!
BIZAACA TI COSA RISACA NI GUCANÉ GACA XHIIÑAʼ DIOS GUIDXI IRLANDA
Primé asamblea internacional ni guca Irlanda nga ni guca lu iza 1965 ndaaniʼ guidxi Dublín.b Neca stale tu bicaalú para cadi gaca ni, peru guleendúcabe ni galán né laani. Guyé 3,948 binni ne guyuunisa 65. Guiráʼ 3,500 representante internacional que biaanacaʼ ra lidxi binni de Dublín. Ca binni ni bidii ra lidxi para guiaanacabe que gucuaacaʼ ti carta ra cudiicabe xquíxepeʼ laacaʼ, ne stale de laacaʼ guniʼcaʼ pabiáʼ galán guca xpiaʼ ca hermanu que. Nabé gucané asamblea que ca binni nabeza Irlanda.
Cadxaagalú Arthur Nathan Knorr dxi beeda asamblea ni guca lu iza 1965
Cayuni presentar Arthur Libru stinneʼ de ca historia stiʼ Biblia lu diidxaʼ irlandés (1983)
Lu iza 1966, maʼ sucursal ni nuu Dublín biʼyaʼ modo gaca dxiiñaʼ ladu guiaʼ ne ladu gueteʼ stiʼ Irlanda. Gadxepeʼ guca ni de ca políticu ne ca religión ni nuu lu isla que, purtiʼ laacaʼ cadi nuucaʼ tobi si. Guizáʼ galán ora bíʼyadu stale de ca católicu que bizulú biziidicaʼ ni dxandíʼ ne bínidu dxiiñaʼ tobi si né ca hermanu ni guca protestante.
BICHAA XQUENDANABÁNIDU STI BIAJE
Lu iza 2011, málasi bichaa xquendanabánidu. Sucursal ni nuu Gran Bretaña ne ni nuu Irlanda guca cani tobi si, ne gunábacabe laadu chuudu Betel ni nuu Londres. Para tiempu que la? guizáʼ maʼ riuaaʼ xizaa de xheelaʼ purtiʼ maʼ huarabe. Bidxela ca doctor que guendahuará ni láʼ Parkinson luguiabe. Despué de sesenta y seis iza de biʼniʼ servirdu juntu, guti Arthur 20 de mayo iza 2015.
Lu ca últimu iza riʼ nabé triste huayuaaʼ ne nabé naná huayaca cani para naa. Qué ñuu dxi nusaana Arthur naa, ne yanna guizáʼ ribanaʼ laabe. Peru ora ridídinu lu guendanagana, jma naguidxi raca relación ni napanenu Jiobá. Laaca nabé ratadxí ladxiduáʼ ora guuyaʼ pabiáʼ gunnaxhii ca hermanu Arthur. Huayedandá carta ra nuaaʼ stiʼ ca xhamiguaʼ de Irlanda, Gran Bretaña dede né de Estados Unidos. Nabé huayacané cani naa, zaqueca modo riguu Dennis, biʼchiʼ Arthur, gana naa ne xheelabe Mavis, ne ca sobrinaʼ Ruth ne Judy; qué ridxelaʼ xi guinieeʼ para gusieneʼ ni.
Nuu ti textu ni nabé riguu gana naa. Laani nga Isaías 30:18: «Cabeza Jiobá guedandá dxi gacané laatu, nga runi ziásabe para guiabe laatu. Jiobá nga ti Dios ni nanna guni juzgar. Guiráʼ cani cabeza laabe ziuucaʼ nayecheʼ». Ratadxí ladxiduáʼ ora gannaʼ cabeza Jiobá né stale paciencia dxi guni chaahuiʼ ca guendanagana stinu ne zúninu dxiiñaʼ ni ziuuláʼdxinu ndaaniʼ Guidxilayú cubi ca.
Ora guietenaladxeʼ guiráʼ ni maʼ gudideʼ lu xquendanabaneʼ, ruuyaʼ dxiicheʼ Jiobá nga huayacané guiroobaʼ xhiiñaʼ ndaaniʼ guidxi Irlanda ne huaguube ndaayaʼ ni. Riecheʼ stale purtiʼ gupaʼ oportunidad de gacaniáʼ neca caadxi. Rihuinni dxíchica riguu Jiobá ndaayaʼ laanu ora rúninu ni rinabaʼ laanu.