Ñee zucheechenu diidxaʼ sin guireʼnu gana la?
ÑEE huayuu biaje huayuni sentirluʼ maʼ bidxágaluʼ, maʼ bireeluʼ gana ne pur nga dede huaníʼ íqueluʼ gusaanaluʼ de gucheecheluʼ diidxaʼ la? Zándaca guni sentirnu zacá purtiʼ nuu tu cucaalú laanu, nuunu xizaa pur xiixa, pur huaranu o cucaa ca xcompañérunu laanu gúninu ni cadi jneza o cadi cayúʼyanu careendú dxiiñaʼ stinu. Peru Jesús bisaana ti ejemplu ni nabé zaguu gana laanu. Laabe gunda bidxiilube ca guendanagana gúpabe purtiʼ «[gu]nna be nabé zieche be ora ma udiʼdi be ni» (Heb. 12:2). Laabe gúnnabe pa gusihuínnibe cadi dxandíʼ ni caníʼ binni de Bixhózebe la? nabé zusiéchebe laa (Pro. 27:11).
Lii laaca zanda gusiécheluʼ ladxidóʼ Jiobá pa qué gusaanaluʼ de gucheecheluʼ diidxaʼ. Peru xi zanda gúniluʼ pa málasi guni sentirluʼ maʼ qué gapuʼ gana gucheecheluʼ diidxaʼ pur ca guendanagana cadxaagaluluʼ yaʼ. Krystyna, ti xpinni Cristu ni maʼ nagola ne nabé raca huará guníʼ sicaríʼ: «Gatigá ridxagaʼ ne riuaaʼ triste. Nuu biaje rireeʼ gana gucheecheʼ diidxaʼ purtiʼ raca huaraʼyaʼ pur maʼ nagolaʼ ne nabé riuaaʼ xizaa pur xcaadxi cosa». Xi zanda gúniluʼ para gucheecheluʼ diidxaʼ neca guidxaagaluluʼ guendanagana yaʼ.
Yenanda ejemplu stiʼ cani riguixhená
Para ganda gucheechenu diidxaʼ sin guireʼnu gana la? naquiiñeʼ gúninu stipa pur guiníʼ íquenu casi guníʼ ique cani riguixhená de dxiqué. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Jeremías. Dxi biʼniʼ Jiobá laabe ni riguixhená la? nabé bidxíbibe. Peru cumu biʼniʼ crebe zacané Jiobá laabe la? gunda bíʼnibe dxiiñaʼ bidii Dios laabe que jma de cuarenta iza neca bidxaagalube stale guendanagana (Jer. 1:6; 20:7-11).
Henryk, ti xpinni Cristu na nabé racané ejemplu stiʼ Jeremías laa. Laabe guniʼbe: «Lu jma de setenta iza ziniáʼ de cucheecheʼ diidxaʼ nuu biaje huareeʼ gana purtiʼ huacaalú binni naa ne qué rinacaʼ gucaadiágacaʼ naa. Ora gacaʼ nga la? riníʼ iqueʼ ejemplu stiʼ Jeremías, pabiáʼ gunnaxhiibe Jiobá ne modo guyuube gaxha de laa, purtiʼ nga gucané laabe para gunda bicheechebe diidxaʼ» (Jer. 1:17). Ejemplu stiʼ Jeremías laaca huayacaneni Rafał, ti xpinni Cristu, laa guníʼ sicaríʼ: «Lugar de nicá ique Jeremías modo nuu la? biʼniʼ crebe zacané Jiobá laabe ne bicheechebe diidxaʼ sin nidxíbibe ca binni ni nanalaʼdxiʼ laabe. Runeʼ stipa pur cadi gusiaandaʼ ni bíʼnibe ca».
Isaías, sti ni riguixhená, laaca huayacané ejemplu stibe stale xpinni Cristu para cadi gusaanacaʼ de gucheechecaʼ diidxaʼ. Jiobá maca gudxi Isaías qué zucaadiaga ca israelita que laabe: «Biquidxi ladxidóʼ guidxi riʼ, ne biseeguʼ diágacabe para cadi gunadiágacaʼ gastiʼ». Ñee pur ngue maʼ qué nibeendú dxiiñaʼ biʼniʼ ni riguixhená que gastiʼ la? Cadi zaqué diʼ biʼyaʼ Dios ni. Nin Isaías qué ñuuyaʼ ni zaqué, purtiʼ dxi gudxi Dios laabe gácabe ni riguixhená que guniʼbe sicaríʼ: «¡Raríʼ nuaaʼ! Biseendaʼ naa» (Isa. 6:8-10). Ne bilúxebe dxiiñaʼ ni gucuaabe que. Ñee zúniluʼ stipa pur gucheecheluʼ stiidxaʼ Reinu cásica biʼniʼ Isaías ca la?
Pa racaláʼdxinu gucheechenu diidxaʼ sin guireʼnu gana cásica biʼniʼ Isaías que la? cadi naquiiñeʼ gulábinu ora qué nácabe gucaadiágacabe laanu. Rafał laaca caníʼ xi racané laa ora guʼyaʼ qué náʼ binni gucaadiaga laa, nabe: «Ora tuuxa gabi naa xiixa diidxaʼ ni cadi galán ra canagucheecheʼ diidxaʼ la? qué riníʼ íquediaʼ ni gúdxibe naa ca. Purtiʼ nannaʼ guiráʼ binni napa derechu guiníʼ ni gapa gana». Sti xpinni Cristu ni láʼ Anna guníʼ: «Qué riníʼ íquediaʼ xiixa ni cuee gana naa. Ante chigucheecheʼ diidxaʼ la? runeʼ orar Jiobá ne ruundaʼ textu biaba dxi ca, nga racané naa cueeʼ ca cosa ni qué zacané naa de ndaaniʼ iqueʼ nagueendaca».
Guiníʼ íquenu ni bizaaca Ezequiel, tobi ni gudixhená ca judíu ni qué nuzuubaʼ diidxaʼ ni guyuucaʼ de esclavu Babilonia (Eze. 2:6). Pa laabe qué niniʼbe xi chiguni Jiobá ne ñati tuuxa binni malu sin ñanna xi chigaca la? ninabaʼ Jiobá cuenta laabe. Jiobá gudxi ni riguixhená ca: «Zanabaʼ cuenta lii pur rini stibe» (Eze. 3:17, 18).
Henryk, laaca runi stipa pur guiníʼ ique cásica guníʼ ique Ezequiel que, ngue runi guníʼ sicaríʼ: «Qué racaladxediáʼ gapaʼ donda pur gati tuuxa binni. Stale binni nga zanda guilá» (Hech. 20:26, 27). Zbigniew, sti xpinni Cristu, laaca riníʼ ique zacá, nabe: «Ezequiel gupa xidé biʼniʼ xhiiñaʼ neca guníʼ binni stale cosa de laa. Ejemplu stibe ca racaneni guiníʼ iqueʼ casi Jiobá ora gucheecheʼ diidxaʼ».
Bietenalaʼdxiʼ cadi stúbiluʼ nuuluʼ
Nin tobi de laanu cadi stúbinu rucheechenu diidxaʼ. Guiranu «runi né [n]u Dios dxiiñaʼ», cásica biʼniʼ apóstol Pablu (1 Cor. 3:9). Krystyna, gunaa ni maʼ gúninu riuu triste que guníʼ sicaríʼ: «Qué rusaanaʼ de guinabaʼ Jiobá gudii stipa naa, ne laabe rúnibe ni». Zacá ni, caquiiñenu gudii Dios espíritu santu stiʼ laanu para gucheechenu diidxaʼ sin guireʼnu gana (Zac. 4:6).
Ora rucheechenu diidxaʼ, racané espíritu santu stiʼ Jiobá laanu para gusihuínninu ca guenda ni rudii espíritu ca (Gál. 5:22, 23). Nga racané laanu gucheechenu diidxaʼ sin guireʼnu gana, neca qué gucaadiaga binni laanu. Henryk guníʼ sicaríʼ: «Ora gucheecheʼ diidxaʼ racaneni naa guchaa modo naa: riziideʼ cadi nagueendaca guidxiicheʼ, guieneʼ binni, ne cadi nagueendaca guireeʼ gana». Pa gucheechenu diidxaʼ sin guireʼnu gana neca guidxaagalunu guendanagana la? zanda gápanu ca guenda rudii espíritu santu stiʼ Dios.
Jiobá riquiiñeʼ ca ángel stiʼ para gacanecaʼ binni guni dxiiñaʼ nabé risaca ca (Apo. 14:6). Biblia na napa Dios stale ángel dede «nin iruti ñanda nugaba laacaʼ» (Apo. 5:11). Jesús nga cayabi ca ángel ca gacanecaʼ ca xpinni Dios ni nuu lu Guidxilayú riʼ. Ñee rietenaláʼdxiluʼ nga ora maʼ cucheecheluʼ diidxaʼ la?
Sicaríʼ guníʼ Anna: «Cumu nannaʼ racané ca ángel stiʼ Jiobá laanu ora maʼ cucheechenu diidxaʼ la? nabé riguu nga gana naa, nabé rusisacaʼ modo cayacané Jiobá ne Jesús laanu». ¡Nabé ti ndaayaʼ naroʼbaʼ nga guninenu ca ángel ca dxiiñaʼ!
Yanna, xi zanda guininu de ora gucheechenenu xcaadxi xpinni Cristu diidxaʼ yaʼ. Ti ndaayaʼ nga gunibiáʼ chaahuinu stale xpinni Cristu ni cadi cusaana de guni ni na Dios. Zándaca maʼ bidiiluʼ cuenta dxandíʼ ni na ca diidxaʼ ni ca lu Biblia riʼ: «Ne ti guiibaʼ riduxhu stiʼ guiibaʼ. Zacaca rusiaaniʼ ti hombre xquendabiaaniʼ sti hombre» (Pro. 27:17).
Ora gucheechenenu ca xpinni Cristu diidxaʼ la? zanda guizíʼdinu xcaadxi modo gucheechenu diidxaʼ. Elżbieta, sti xpinni Cristu guníʼ sicaríʼ: «Ora gucheecheniáʼ gadxé gadxé xpinni Cristu diidxaʼ la? racaneni naa guluéʼ laacabe pabiáʼ nadxieeʼ laacabe, cásica ruluéʼ ca binni ni nabeza neza ra rucheecheʼ diidxaʼ pabiáʼ nadxieeʼ laacaʼ». Yanna lii, xiñee qué gúniluʼ stipa pur gucheecheneluʼ gadxé gadxé xpinni Cristu diidxaʼ yaʼ. Pa guʼnuʼ ni la? jma galán zuni sentirluʼ ora gucheecheluʼ diidxaʼ.
Gupa lii para chuʼluʼ nazaaca ne chuʼluʼ galán ne Dios
Para cadi guireʼnu gana ora gucheechenu diidxaʼ la? naquiiñeʼ gápanu laanu ti chuʼnu nazaaca. Para nga nápanu xidé guiziiláʼdxinu biaʼ naquiiñeʼ, ne para chuʼnu galán ne Dios la? naquiiñeʼ quixhe chaahuinu pora gúʼndanu Biblia.
Biblia na: «Ca binni nanna guni dxiiñaʼ la? ribeenducaʼ ni galán» (Pro. 21:5). Zygmunt, ti xpinni Cristu ni maʼ napa 88 iza guníʼ sicaríʼ: «Cumu maca riguixheʼ chaahueʼ ximodo gucheecheʼ diidxaʼ la? racaneni naa ugaandaʼ cani maʼ gudixheʼ iqueʼ guneʼ. Riguixheʼ chaahueʼ cani runeʼ ti gapaʼ jma tiempu para gucheecheʼ diidxaʼ».
Pa laanu gunibiáʼ chaahuinu cani rusiidiʼ Biblia la? zudiini stipa laanu ne zacaneni laanu gánnanu gucheechenu diidxaʼ jma jneza. Cásica naquiiñeʼ guidoʼno gueta para ganda guni xcuérpunu dxiiñaʼ la? zacaca nga naquiiñeʼ guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios ti cadi gusaananu de gucheechenu diidxaʼ. Pa guiráʼ dxi guidúʼndanu Biblia ne ca libru ne revista ni rudii mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza ca laanu la? zápanu stipa para gucheechenu ca diidxaʼ nacubi ne galán ca (Mat. 24:45-47).
Elżbieta maʼ bichaa modo nabani para ganda gucheeche diidxaʼ jma jneza. Laabe nabe: «Yanna jma huaxiéʼ ruuyaʼ televisión ne nga racané naa guundaʼ chaahueʼ ante chigucheecheʼ diidxaʼ. Ora ruundaʼ Biblia huaxhinni riníʼ iqueʼ de ca binni ni gunieniáʼ ora yegucheecheʼ diidxaʼ. Laaca ruyubeʼ textu ne xiixa tema ni zanda gacané laacabe».
Pa guiziiláʼdxiluʼ biaʼ naquiiñeʼ la? zápaluʼ stale stipa ne jma zucheecheluʼ diidxaʼ. Peru pa iquiiñeluʼ stale tiempu para gúniluʼ xcaadxi cosa casi chizaluʼ la? zanda gucaa nga lii cadi gucheecheluʼ diidxaʼ jneza. Andrzej, ti xpinni Cristu ni nanna gucheeche diidxaʼ, guníʼ sicaríʼ: «Pa qué guiziilaʼdxiʼ chaahuiluʼ la? zadxágaluʼ ne pur nga jma nagueenda zareeluʼ gana. Nga runi, runeʼ stipa para cadi gacaʼ zacá» (Ecl. 4:6).
Neca gúninu stale stipa, huaxiéʼ binni nga zusisaca ca diidxaʼ nacubi ne galán chinenu ra nuucaʼ. Peru ni zaguu gana laanu nga gánnanu qué zusiaandaʼ diʼ Jiobá dxiiñaʼ cayúninu (Heb. 6:10). Neca stale binni qué náʼ gucaadiaga laanu la? zándaca ora guireʼnu de ra nuucabe gábicabe sti binni yegánnanu laacabe. Zándaca guizaaca casi bizaaca dxi bibani Ezequiel: ca binni que gúnnacaʼ guzá ti ni riguixhená ládecaʼ (Eze 2:5). Dxandíʼ nga nagana para gucheechenu diidxaʼ, peru pa gúninu ni zacaanu stale ndaayaʼ ne zaqueca cani gucaadiaga laanu.
Zygmunt guníʼ: «Ora gucheechenu diidxaʼ racaneni laanu guchaʼnu modo laanu ne gusihuínninu pabiáʼ nadxiinu Dios ne binni». Ne Andrzej guníʼ: «Ti ndaayaʼ nga gacanenu binni guilá, ne qué ziuu dxi gúninu ni sti biaje casi cayúninu ni yanna». Lii laaca zanda guicaaluʼ stale ndaayaʼ pa gucheecheluʼ diidxaʼ sin guireeluʼ gana (2 Cor. 4:1, 2).
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 31]
Para gucheechenu diidxaʼ sin guireʼnu gana la? naquiiñeʼ gápanu laanu para chuʼnu nazaaca ne chuʼnu galán ne Dios