BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w09 15/6 yaza 25-28
  • Xi racané cani caʼruʼ guichaganáʼ chuʼcaʼ nayecheʼ

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Xi racané cani caʼruʼ guichaganáʼ chuʼcaʼ nayecheʼ
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Naquiiñeʼ guʼyaʼ binni xi zanda cueendú pa qué guichaganáʼ
  • Cani qué nichaganáʼ ni ruzeeteʼ Biblia
  • Cani zacané laanu guibáninu nayecheʼ
  • Xi zanda gúninu para guni sentirnu nadxiicabe laanu
  • Qué zusiaandaʼ Dios laacabe
  • Ximodo zanda guʼnuʼ jma lu xhiiñaʼ Dios laga caʼruʼ guichaganaluʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Conseju galán para cani caʼruʼ guichaganáʼ ne para cani maʼ bichaganáʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Guni respetarnu cada hermanu ni nuu ndaaniʼ congregación stiʼ Jehová
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2020
  • «Cani zanda guiaana sin ichaganá la? cadi ichaganáʼ»
    Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu 2014
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
w09 15/6 yaza 25-28

Xi racané cani caʼruʼ guichaganáʼ chuʼcaʼ nayecheʼ

SICARÍʼ riluxe stale cuentu ni rúnicabe para cani nahuiiniʼ: «Bichaganácabe ne bibánicabe nayecheʼ». Zacaca nga riluxe stale película ne novela. Rucaacani binni guiníʼ ique qué ziuu nayecheʼ pa qué guichaganáʼ. Ne ndaaniʼ stale guidxi, rucaacabe ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ni maʼ huaniisi guichaganacaʼ. Dxi napa Debby 25 iza, guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Binni rucaa lii guiníʼ íqueluʼ guendaxheelaʼ ca si nga ni zanda quixhe ique ti baʼdudxaapaʼ lu xquendanabani. Ne rucaacabe lii guiníʼ íqueluʼ ora guichaganaluʼ nga ruzulú xquendanabániluʼ».

Peru ti binni ni runi ni na Dios maʼ gadxé modo riníʼ ique. Nécapeʼ stale de ca israelita que bichaganacaʼ, peru Biblia ruzeeteʼ de hombre ne gunaa ni qué nichaganáʼ ne bibánicaʼ nayecheʼ. Ca dxi stinu riʼ, nuu de ca xpinni Cristu riguixhe íquecaʼ cadi guichaganacaʼ, ne xcaadxi qué richaganacaʼ purtiʼ nuu xiixa ni rucueeza laacaʼ. Peru intiica razón gápacabe para cadi guichaganácabe, ni naquiiñeʼ guinabadiidxanu nga: ñee zanda guibani ti xpinni Cristu nayecheʼ, neca qué guichaganáʼ la?

Laanu nánnanu qué nichaganáʼ Jesús pur dxiiñaʼ ni gucuaa que. Ne laapebe gúdxibe ca discípulo stibe ziuu de ca xpínnibe zaguixhe íquecaʼ cadi guichaganacaʼ (Mat. 19:10-12). Ne Jesús bisiene xi naquiiñeʼ guni ti binni ni caʼruʼ guichaganáʼ: naquiiñeʼ cuʼbe ndaaniʼ íquebe ne ndaaniʼ ladxidoʼbe zanda chuʼbe nayecheʼ sin guichaganabe.

Nuu xpinni Cristu laapeʼ riguixhe ique cadi guichaganáʼ para jma ganda guni xhiiñaʼ Jiobá. Peru, ñee laasicabe nga zanda gacané conseju bidii Jesús riʼ la? (1 Cor. 7:34, 35.) Coʼ. Guiníʼ íquenu de ti gunaa o ti hombre ni naca xpinni Cristu ni ñuulaʼdxiʼ nichaganáʼ, peru qué guidxela ti binni ni racalaʼdxiʼ. Ana, ti Testigu ni caʼruʼ guichaganáʼ ni napa jma de 30 iza guníʼ: «Cadi tan xadxí, ti hombre ni runeniáʼ dxiiñaʼ málasi gunabaʼ naa guichaganayaʼ laa. Nécapeʼ galán bineʼ sentir óraque, peru nagueendaca gulee ni gúdxibe naa que ndaaniʼ iqueʼ. Purtiʼ ni rapaʼ gana nga guichaganayaʼ tuuxa ni gacané naa chuaa jma gaxha de Jiobá».

Cásica Ana, nuu stale baʼdudxaapaʼ Testigu ni rapa gana guichaganáʼ peru ti xpinni Cristu, nga runi qué rinácabe guichaganácabe tuuxa ni qué runibiáʼ Jiobá (1 Cor. 7:39; 2 Cor. 6:14).a Cumu rinándacabe ca conseju stiʼ Dios la? riguixhe íquecabe guiaanacabe sin guichaganácabe neca ti tiempu si. Peru, xi racané cani caʼruʼ guichaganáʼ chuʼcaʼ nayecheʼ yaʼ.

Naquiiñeʼ guʼyaʼ binni xi zanda cueendú pa qué guichaganáʼ

Ni zanda gacané laanu chuʼnu nayecheʼ sin guichagananu nga guiníʼ íquenu ca cosa ni zanda gacané laanu, neca cadi nga nga racaláʼdxinu. Carmen, ti Testigu ni caʼruʼ guichaganáʼ ne napa jma de cuarenta iza guníʼ: «Nuaa nayecheʼ ne ni napaʼ ne qué ruxuiʼluáʼ ni qué zanda gapaʼ». Dxandíʼ, nuu tiru runi sentirnu nuunu stúbinu o riuʼnu triste. Peru ora gánnanu nuu stale de ca xpinni Cristu lu guidubi naca Guidxilayú laaca caʼruʼ guichaganacaʼ la? racané nga laanu cadi gusaananu de gúninu ni na Jiobá. Ne Jiobá maʼ huayacané stale de ca xpinni ni caʼruʼ guichaganáʼ para gúnicaʼ jma lu xhiiñabe ne guni huantarcaʼ xcaadxi guendanagana (1 Ped. 5:9, 10).

Stale de ca hombre ne gunaa ni naca xpinni Cristu, maʼ bidiicaʼ cuenta stale ni ribeendú binni ora caʼruʼ guichaganáʼ. Ester, ti Testigu ni caʼruʼ guichaganáʼ ni napa biaʼ 35 iza guníʼ: «Ni zacané binni chuʼ nayecheʼ nga guʼyaʼ cani zanda cueendú neca maʼ bichaganáʼ o caʼruʼ guichaganáʼ». Carmen laaca guníʼ: «Nannaʼ dxicheʼ pa quixhe iqueʼ guneʼ xhiiñaʼ Reinu primé lu xquendanabaneʼ qué zusaana Jiobá de gacané naa, neca maʼ bichaganayaʼ o caʼruʼ» (Sal. 84:11). Ne guníʼrube: «Zándaca cadi sicaríʼ diʼ nga ñuuladxeʼ nibaneʼ, peru nayecheʼ nuaa ne qué zusaanaʼ de chuaa zacá».

Cani qué nichaganáʼ ni ruzeeteʼ Biblia

Baʼdudxaapaʼ xiiñiʼ Jefté que cadi cá íquebe guiaanabe sin guichaganabe, peru ni guníʼ bixhózebe guni que bicaani laabe gúnibe xhiiñaʼ Jiobá dede dxi nahuiinibe ne biaʼ dxi bibánibe ndaaniʼ yuʼduʼ que. Dxiiñaʼ ni málasi bidiicabe laabe que bichaani guiráʼ ni gudixhe íquebe gúnibe neca ñuuláʼdxibe nichaganabe. Ngue runi, qué ridxagayaanu gánnanu biinabe chupa beeu purtiʼ maʼ qué zachaganabe ne qué zápabe xiiñibe. Peru gunabe biaanabe sin guichaganabe ne bíʼnibe ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼbe biaʼ dxi bibánibe. Biblia ruzeeteʼ riganna xcaadxi gunaa israelita laabe ti biaje lu ti iza para uguucaʼ gana laabe pur dxiiñaʼ ni cayúnibe (Jue. 11:36-40).

Ca dxi bibani Isaías ni riguixhená que, guyuu caadxi eunuco zándaca biʼniʼ sentircaʼ triste pur modo guyuucaʼ. Lu Biblia cadi cá diʼ xiñee gúcacabe zaqué, peru pur nácacabe eunuco qué ñanda ñúnicabe guiráʼ dxiiñaʼ biʼniʼ ca israelita que, ne qué ñanda nichaganácabe ne ñápacabe xiiñicabe (Deu. 23:1). Neca zacá, Jiobá nanna xi biʼniʼ sentírcabe ne bisisaca laacabe, purtiʼ bizuubacabe stiidxaʼ sin nibézacabe nudii laacabe xiixa. Jiobá guníʼ zudii laacabe «ti pilar» ne «ti lá ni qué ziuu dxi guixá» ndaaniʼ lidxi. Ni gudxi Jiobá laacabe nga zudii laacabe guendanabani ni qué zaluxe dxi guni mandar Reinu stiʼ Jesús ne qué ziuu dxi gusiaandaʼ laacabe (Isa. 56:3-5).

Jeremías maʼ gadxé ni bicueeza laa de nichaganáʼ. Biʼniʼ si Jiobá laabe ti ni riguixhená, gudxi laabe cadi guichaganabe pur ca dxi nagana nabánibe que ne pur dxiiñaʼ ni chigúnibe. Jiobá gudxi laabe: «Cadi guyúbiluʼ ti gunaa para guichaganaluʼ ne cadi gápaluʼ xiiñiluʼ hombre ne xiiñiluʼ gunaa lugar riʼ» (Jer. 16:1-4). Biblia qué ruzeeteʼ diʼ ximodo biʼniʼ sentir Jeremías pur ni gudxi Jiobá laa guni, peru ni ruzeeteni nga guyuuláʼdxibe gúnibe ni na Jiobá (Jer. 15:16). Gudiʼdiʼ si iza biiyaʼ Jeremías pabiáʼ jneza ngue bíʼnibe ra bizuubabe stiidxaʼ Jiobá, purtiʼ biʼniʼ huantarbe dieciocho beeu ni guluucabe leʼ Jerusalén que (Lam. 4:4, 10).

Cani zacané laanu guibáninu nayecheʼ

Ca binni ni maʼ bizéʼtenu riʼ qué nichaganacaʼ, peru gucané Jiobá laacabe ne bíʼnicabe xhiiñaʼ ne stale gana. Yanna riʼ, laaca zabáninu nayecheʼ ra gúninu xhiiñaʼ Jiobá. Tobi de ca dxiiñaʼ ca nga gucheechenu stiidxaʼ Reinu, ne Biblia maca guníʼ ca gunaa ni gucheeche diidxaʼ ca zeeda gácacaʼ casi ti grupu de soldadu (Sal. 68:11). Lu grupu riʼ nuu stale gunaa ni caʼruʼ guichaganáʼ. Ne huabeendúcabe stale ni galán lu dxiiñaʼ ca, ne ca binni ni huayacanécabe chuʼ ndaaniʼ xquidxi Dios zeeda gácacaʼ casi xiiñicabe (Mar. 10:29, 30; 1 Tes. 2:7, 8).

Ti precursora láʼ Loli ni caʼruʼ guichaganáʼ ne napa jma de catorce iza de cayuni dxiiñaʼ riʼ guníʼ: «Dxiiñaʼ ca racané naa gannaʼ xi pur nabaneʼ, napaʼ stale ni guneʼ ne racaneni naa cadi guneʼ sentir nuaa stubeʼ. Runeʼ sentir nayecheʼ ora guiluxe dxi purtiʼ nannaʼ racané dxiiñaʼ ni cayuneʼ ca binni. Ne nga nabé rusiecheʼ naa».

Stale baʼdudxaapaʼ Testigu ni caruʼ guichaganáʼ huaziidicaʼ sti diidxaʼ para ganda guiníʼnecaʼ ca binni ni riníʼ diidxaʼ ca ne zacá huayúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá. Ana, baʼdudxaapaʼ ni maʼ bizéʼtenu que, riuube nayecheʼ ora rigucheechebe diidxaʼ ra nuu ca binni ni riníʼ diidxaʼ francés. Laabe guniʼbe: «Ndaaniʼ guidxi ra nabezaʼ ca nuu stale binni de gadxé gadxé guidxi. Ra biziideʼ stiidxacabe ca gucaneni naa guinieniáʼ jma binni ne casi ñaca ñuaaʼ ti lugar ra nacubi careeche diidxaʼ ne nga huayacané naa chuuladxeʼ dxiiñaʼ ni cayuneʼ».

Cumu cani caʼruʼ guichaganáʼ ca qué gápapecaʼ stale dxiiñaʼ ndaaniʼ yoo la? nuu de laacabe huaquiiñecabe tiempu ni nápacabe para chigacanécabe ca lugar ra jma caquiiñeʼ guireeche diidxaʼ. Lidiana, ti gunaa Testigu ni caʼruʼ guichaganáʼ ni napa biaʼ 35 iza, huaquiiñeʼ tiempu stiʼ para chigucheeche diidxaʼ ndaaniʼ ca guidxi ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ. Laa guníʼ: «Naa nannaʼ ora jma guni binni stipa pur guni xhiiñaʼ Jiobá, jma nagueenda rapa xhamigu ne runi sentir nuu tu nadxii laa. Napaʼ stale xhamiguaʼ de gadxé gadxé guidxi ne huayacanécabe naa chuaa nayecheʼ».

Biblia ruzeeteʼ de Felipe, ti hombre ni bicheeche diidxaʼ, ne laabe gúpabe tapa xiiñidxaapabe ni qué nichaganáʼ ne gúdxicaʼ binni ni gudxi Dios laacaʼ (Hech. 21:8, 9). Laaca biéchecabe casi bixhózecabe, purtiʼ bíʼnicabe xhiiñaʼ Dios ne zándaca biquiiñecabe gracia bidii Dios laacabe para gacanécabe ca xpinni Cristu de Cesarea (1 Cor. 14:1, 3). Zacaca ca dxi stinu riʼ, nuu stale gunaa Testigu ni caʼruʼ guichaganáʼ huaguucaʼ gana xcaadxi xpinni Cristu, purtiʼ qué rusaanacaʼ de checaʼ ca guendaridagulisaa ca ne ricábicaʼ lúcani.

Sti ejemplu nápanu nga stiʼ Lidia, ti gunaa ni bibani ndaaniʼ guidxi Filipos lu primé siglu (Hech. 16:14, 15, 40). Zándaca binnidxaapaʼ laabe o viuda laabe, ne cumu nabé riuuláʼdxibe gacanebe binni la? nabé guyuuláʼdxibe chiganna ca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa laabe, casi Pablu, Silas ne Lucas. Ca dxi stinu riʼ, zacaanu stale ndaayaʼ pa gácanu casi laabe.

Xi zanda gúninu para guni sentirnu nadxiicabe laanu

Neca rusiecheʼ xhiiñaʼ Jiobá laanu, guiranu nga caquiiñeʼ chuʼ tu gannaxhii ne gusihuinni rizaalaʼdxiʼ laanu. Ximodo zanda guni sentir cani caʼruʼ guichaganáʼ nuu tu nadxii laacaʼ yaʼ. Primé la? naquiiñeʼ gánnanu qué zusaana Jiobá de gannaxhii laanu, zacané ne zucaadiaga laanu. Guyuu tiru biʼniʼ sentir rey David nuu stubi ne nuu triste, peru bietenaláʼdxibe zanda guiníʼnebe Jiobá ora tiisi (Sal. 25:16; 55:22). Ne laaca laabe bicaabe: «Pa bixhozeʼ piaʼ ne jñaa piaʼ gusaana naa la? Jiobá peʼ zacaa naa» (Sal. 27:10). Dios cayabi guirá xpinni guidxíñacaʼ gaxha de laa, ne gaca xhamígucaʼ laabe (Sal. 25:14; Sant. 2:23; 4:8).

Ndaaniʼ xquidxi Dios ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú, zanda gúʼyanu xcaadxi xpinni Cristu casi bixhózenu, jñaanu, bizáʼnanu, bíʼchinu o béndanu ne laacaʼ rusihuínnicaʼ nadxiicaʼ laanu ne nga rusiecheʼ laanu (Mat. 19:29; 1 Ped. 2:17). Yanna riʼ, stale de ca xpinni Cristu ni caʼruʼ guichaganáʼ laaca riuucaʼ nayecheʼ ora gúnicaʼ casi biʼniʼ Dorcas, purtiʼ laabe «nabé ucané be binni ne ora caquiiñe ca pobre xiixa la? rudii be laacaʼ» (Hech. 9:36, 39). Loli guníʼ: «Ra tiica chaa ruyubeʼ gapaʼ xhamigaʼ ndaaniʼ neza binni ridagulisaa ni dxandíʼ gannaxhii naa ne gacané naa ora maʼ nuaa triste. Para cadi guixeleʼ ca xhamigaʼ de naa rusihuinneʼ nadxiee laacabe ne rizaaladxeʼ laacabe. Maʼ huayacaniáʼ ndaaniʼ xhono neza binni ridagulisaa ne huadxelaʼ binni ni dxandíʼ xhamigaʼ. Stale de laacabe maʼ nagólacabe ne nuu xcaadxi nahuiinicaʼ para naa». Ndaaniʼ cada neza binni ridagulisaa nuu tu caquiiñeʼ gannaxhiicabe laa ne caquiiñeʼ gapa xhamigu. Pa guizaaláʼdxinu ca binni riʼ la? zanda gacanenu laacabe, zannaxhiinu laacabe ne ziuu tu gannaxhii laanu (Luc. 6:38).

Qué zusiaandaʼ Dios laacabe

Biblia ruzeeteʼ neca nuu tiru rapa ca xpinni Cristu gana gúnicaʼ o gápacaʼ xiixa peru pur nabáninu lu ca últimu dxi riʼ qué rúnicaʼ ni (1 Cor. 7:29-31). Nga runi, naquiiñeʼ gusisácanu ne guiénenu guiráʼ cani maʼ gudixhe ique chinanda conseju ni na: ca xpinni Cristu si nga naquiiñeʼ guichaganacaʼ (Mat. 19:12). Peru cadi purtiʼ gudixhe íquecabe cadi guichaganácabe gucueeza ni laacabe de chúʼcabe nayecheʼ lu xquendanabánicabe.

Lidiana guníʼ sicaríʼ: «Nayecheʼ nuaa purtiʼ cayuneʼ xhiiñaʼ Jiobá ne runeʼ sentir nuaa jma gaxha de laabe. Runebiaʼyaʼ stale guendaxheelaʼ ni nabani nayecheʼ peru laaca runebiaʼyaʼ xcaadxi ni cadi nabani nayecheʼ. Nga racané naa gudiéʼ cuenta zanda guibaneʼ nayecheʼ neca qué guichaganayaʼ». Casi guníʼ Jesús, ni dxandíʼ rusiecheʼ laanu nga gúninu xhiiñaʼ Dios ne gacanenu binni. Ne guiráʼ xpinni Cristu zanda guni zacá (Juan 13:14-17; Hech. 20:35).

Ni jma rusiecheʼ laanu nga gánnanu zaguu ndaayaʼ Jiobá guiráʼ stipa ni cayúninu para gúninu ni na. Biblia cayabi laanu: «Jneza runi Dios, ne qué zusiaanda irá enda nachaʼhui ni huayuni tu ca xpinni purti nadxii tu laa» (Heb. 6:10).

[Cani cá ñee yaza]

a Neca gucuá conseju riʼ para ca gunaa ni naca xpinni Cristu, peru laaca zanda gacaneni ca hombre.

[Ni caníʼ yaza 25]

«Nuaa nayecheʼ ne ni napaʼ ne qué ruxuiʼluáʼ ni qué zanda gapaʼ.» (Carmen)

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 26]

Loli ne Lidiana nayecheʼ nuucaʼ purtiʼ cayacanecaʼ ca lugar ra jma caquiiñeʼ guireeche diidxaʼ

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 27]

Dios cayabi guiráʼ xpinni guidxíñacaʼ gaxha de laabe

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir