BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w11 15/1 yaza 17-21
  • Ximodo zanda guʼnuʼ jma lu xhiiñaʼ Dios laga caʼruʼ guichaganaluʼ

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ximodo zanda guʼnuʼ jma lu xhiiñaʼ Dios laga caʼruʼ guichaganaluʼ
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Ti cosa sicarú ni bisigaʼdeʼ Dios binni
  • Cani caʼruʼ guichaganáʼ
  • Ca xpinni Cristu ni maʼ huaniisi ni caʼruʼ nichaganáʼ
  • Ca binni ni qué nichaganáʼ
  • Biʼniʼ jma lu xhiiñaʼ Dios laga caʼruʼ guichaganaluʼ
  • «Cani zanda guiaana sin ichaganá la? cadi ichaganáʼ»
    Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu 2014
  • Xi racané cani caʼruʼ guichaganáʼ chuʼcaʼ nayecheʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
  • Conseju galán para cani caʼruʼ guichaganáʼ ne para cani maʼ bichaganáʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • ¿Xi rusiidiʼ Biblia de guendaxheelaʼ ne de ca solteru?
    ¡Zanda guibániluʼ nayecheʼ! Ti libru ni zacané lii guiéneluʼ ni ná Biblia
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
w11 15/1 yaza 17-21

Ximodo zanda guʼnuʼ jma lu xhiiñaʼ Dios laga caʼruʼ guichaganaluʼ

«Cani zanda guiaana sin ichaganá la? cadi ichaganáʼ.» (MAT. 19:12)

1, 2. 1) Xi huaníʼ ique stale xpinni Jiobá de ora riaana binni sin guichaganáʼ, cásica guníʼ ique Pablu ne Jesús. 2) Xiñee raca nagana para stale guʼyaʼ casi ti cosa ni bisigaʼdeʼ Dios binni nga ora guiaana sin guichaganáʼ.

GUENDARICHAGANÁʼ ca nga tobi de ca cosa jma sicarú ni bisigaʼdeʼ Dios binni (Pro. 19:14). Neca zacá, nuu stale xpinni Cristu ni caʼruʼ guichaganáʼ nabánicaʼ nayecheʼ. Harold, ti hombre ni maʼ napa 95 iza ne qué nichaganáʼ, guníʼ: «Neca riuuladxeʼ guidxaagaʼ binni ne riecheʼ gueeda gánnacabe naa ralidxeʼ la? laaca riuuladxeʼ chuaaʼ stubeʼ. Zándaca maca guleʼ para guiaanaʼ sin guichaganaʼyaʼ».

2 Neca guníʼ Jesucristu ne apóstol Pablu ti gracia o ti cosa ni bisigaʼdeʼ Dios binni nga guendaxheelaʼ la? laaca bizeetecabe sti cosa, ora guiaana binni sin guichaganáʼ laaca nácani ti cosa sicarú bisigaʼdeʼ Dios binni (biindaʼ Mateo 19:11, 12 ne 1 Corintios 7:7). Peru cadi guiráʼ diʼ cani caʼruʼ guichaganáʼ nga nuucaʼ zacá purtiʼ racaláʼdxicaʼ. Nuu de laacabe qué huachaganáʼ purtiʼ qué huadxélacaʼ tuuxa o pur sti razón ni cucueeza laacaʼ. Nuu tu laa gulezané xheelaʼ stale iza peru yanna maʼ nuu stubi purtiʼ guca divorciar o pur guti xheelaʼ. Yanna, xiñee zanda guininu ti gracia o ti cosa ni bisigaʼdeʼ Dios binni nga guiaana sin guichaganáʼ yaʼ. Ximodo zanda gúnicabe jma lu xhiiñaʼ Dios laga caʼruʼ guichaganácabe yaʼ.

Ti cosa sicarú ni bisigaʼdeʼ Dios binni

3. Xi guiráʼ cosa zanda guni cani caʼruʼ guichaganáʼ.

3 Jma nga rihuinni napa cani caʼruʼ guichaganáʼ tiempu ne lugar para gúnicaʼ stale cosa, casi gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Dios, gápacaʼ jma xhamígucaʼ ne chuʼcaʼ jma gaxha de Jiobá (1 Cor. 7:32-35). Pur cani maʼ guninu ca, stale xpinni Cristu riguixhe íquecaʼ guiaanacaʼ neca ti tiempu si sin guichaganacaʼ. Nuu de laacaʼ qué niníʼ íquecaʼ ñaanacaʼ stúbicaʼ. Peru cumu bichaa modo nabánicabe la? biʼniʼ orárcabe, guníʼ ique chaahuicabe ni ne bidiicabe cuenta zanda gacané Jiobá laacabe guibánicabe sin guchiiñaʼ gastiʼ laacabe. Nga runi, gudixhe íquecabe guiaanacabe stúbicabe (1 Cor. 7:37, 38).

4. Xiñee zanda chuʼ cani caʼruʼ guichaganáʼ nayecheʼ.

4 Cani caʼruʼ guichaganáʼ ca nánnacaʼ cadi caquiiñepeʼ guichaganacaʼ para gusisaca Jiobá laacaʼ ne para gusisaca xquídxibe laacaʼ. Laabe nadxiibe guiráʼ xpínnibe ne cada tobi de laacaʼ (Mat. 10:29-31). Guirutiʼ ne gastiʼ qué zuxheleʼ laacabe de Dios ni nadxii laacabe (Rom. 8:38, 39). Nga runi, pa maʼ bichagananu o pa coʼ la? gastiʼ razón para guni sentirnu cadi cayúninu ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼno.

5. Xi naquiiñeʼ guni tuuxa ni caʼruʼ guichaganáʼ para cueendú stale cosa.

5 Peru cásica raca ne xcaadxi gracia napa binni, casi guxhidxi xiixa saa, o guni sti cosa, laaca riquiiñeʼ guni binni stipa para guni biaʼ gándatiʼ lu xhiiñaʼ Dios laga caʼruʼ guichaganáʼ. Dxandíʼ, pa hombre o gunaa tuuxa, pa nahuiiniʼ o maʼ huaniisi, pa laa gulí cadi guichaganáʼ o pur sti razón qué nichaganáʼ la? zanda cueendú stale cosa ni galán. Guidúʼyanu caadxi ejemplu stiʼ caadxi xpinni Cristu ni guyuu lu primé siglu ni zanda gacané laanu.

Cani caʼruʼ guichaganáʼ

6, 7. 1) Xi gracia gucuaa ca xiiñidxaapaʼ Felipe. 2) Xi biʼniʼ Timoteu laga caʼruʼ guichaganáʼ, ne xi ndaayaʼ gucuaabe purtiʼ bíʼnibe ni na Jiobá dede dxi nahuiinibe.

6 Felipe, hombre bicheeche diidxaʼ que gupa tapa xiiñidxaapaʼ, ne bicheechecaʼ diidxaʼ né stale gana cásica bixhózecaʼ (Hech. 21:8, 9). Ca baʼdudxaapaʼ riʼ guniʼcaʼ ni gudxi Dios laacaʼ, ngue nga tobi de ca gracia ni maca bizeeteʼ Joel 2:28, 29 zudii espíritu santu binni.

7 Timoteu nga sti hombrehuiiniʼ ni biʼniʼ jma lu xhiiñaʼ Dios dxi caʼruʼ guichaganáʼ. Dede dxi nahuiinibe bisiidiʼ jñaabe, Eunice, ne jñaabiidabe, Loida, laabe «ni cá lu Xquiʼchi Dios» (2 Tim. 1:5; 3:14, 15). Despué maʼ guiónnacabe biziidicabe de stiidxaʼ Dios, zándaca biaʼ lu iza 47, primé biaje guyé Pablu Listra, guidxi ra nabézacabe. Gudiʼdiʼ si chupa iza, guyé apóstol que neza raqué sti biaje, ne zándaca maʼ napa Timoteu biaʼ 20 iza. Peru neca nahuiinibe ne nacubi biziidibe de Dios, guníʼ ca binnigola de Listra ne de guidxi Iconio «pabiáʼ nachaʼhui be» (Hech. 16:1, 2). Pur ngue, biʼniʼ invitar apóstol que laabe chinebe laa lu ca viaje biʼniʼ casi misioneru (1 Tim. 1:18; 4:14). Qué gánnadinu pa bichaganáʼ Timoteu. Ni nánnanu nga, né stale gana gucuaabe invitación ni biʼniʼ Pablu laabe ne bíʼnibe dxiiñaʼ stale iza stúbibe casi binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa ne casi misioneru (Fili. 2:20-22).

8. Xi gucané Juan Marcos para gudixhe ique ugaanda xcaadxi dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios, ne xi guleendube pur ni bíʼnibe que.

8 Juan Marcos nga stobi de ca hombrehuiiniʼ ni gunna ximodo guni xhiiñaʼ Jiobá laga caʼruʼ guichaganáʼ. Laabe ne jñaabe, María, ne xprímube Bernabé, beeda gácacabe de ca primé binni ni guyuu lade neza binni ridagulisaa ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Ruluíʼ si gupa binnilídxibe bueltu, purtiʼ gúpacabe lídxicabe ndaaniʼ guidxi que ne gúpacabe ti criada (Hech. 12:12, 13). Neca zaqué, Marcos qué niníʼ ique nuyubi puru para laa si ne qué ñuni puru si ni riuulaʼdxiʼ. Laaca qué niníʼ íquebe ñuube ti lugar si, ñápabe familia ne ñápabe guiráʼ ni ñuuláʼdxibe para nibánibe galán. Zándaca biale de laabe gácabe misioneru, purtiʼ dede dxi nahuiinibe guca xhamígube ca apóstol, ngue runi ora gúdxicabe laabe pa zacanebe Pablu ne Bernabé lu primé biaje sticaʼ la? qué niníʼ íquebe ni chupa biaje (Hech. 13:5). Despué guzanebe Bernabé ne gudiʼdiʼ si iza gucanebe Pedru ndaaniʼ guidxi Babilonia (Hech. 15:39; 1 Ped. 5:13). Neca qué gánnanu pabiáʼ tiempu guyuube sin nichaganabe, Biblia ruzeeteʼ binibiáʼcabe laabe purtiʼ nabé guyuuláʼdxibe gacanebe xcaadxi binni ne gúnibe jma lu xhiiñaʼ Jiobá.

9, 10. Ximodo zanda guni tobi ni caʼruʼ guichaganáʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá. Bizeeteʼ ti ejemplu.

9 Ca dxi stinu riʼ, laaca nuu stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ xpinni Cristu ni caguixhe íquecaʼ gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá laga caʼruʼ guichaganacaʼ. Cumu caʼruʼ guichaganácabe la? rudiicabe cuenta zanda gúnicabe jma lu xhiiñaʼ Dios purtiʼ gastiʼ «xiixa [ni] ucueeza laa[cabe] de ganaxhii[cabe] Señor», cásica biʼniʼ Marcos ne Timoteu (1 Cor. 7:35). Dxandíʼ, zanda gúnicabe stale cosa. Ne caadxi de laacani nga: gácacabe precursor, chécabe sti lugar ra guirútipeʼ tu rucheeche diidxaʼ, guiziidicabe sti diidxaʼ, gacanécabe ra cabí Yoo stiʼ Reinu ne ra cabí yoo Betel, chécabe Scuela ra Riziidicabe Gúnicabe Xhiiñaʼ Dios o gúnicabe dxiiñaʼ Betel. Hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ, pa caʼruʼ guichaganaluʼ, ñee cayuʼnuʼ tobi de ca dxiiñaʼ ni maʼ bizéʼtenu ca laga nuuluʼ stúbiluʼ la?

10 Zacá biʼniʼ Mark, ti hombrehuiiniʼ ni guca precursor ante gusaa gande iza, ne despué guyebe Scuela ra Riziidicabe Gúnicabe Xhiiñaʼ Dios ne maʼ biseendacabe laabe chigacanebe ndaaniʼ stale guidxi roʼ. Maʼ zinebe jma de veinticinco iza de cayúnibe jma lu xhiiñaʼ Jiobá, ne guniʼbe sicaríʼ: «Nabé runeʼ stipa pur gacaniáʼ ca binni ridagulisaa: rucheecheniáʼ laacaʼ diidxaʼ, rigannaʼ laacaʼ ralídxicaʼ para uguaaʼ gana laacaʼ, runeʼ invitar laacaʼ ti guendaró ralidxeʼ ne dede runeʼ ti reunión social ni gacané laacabe chúʼcabe jma gaxha de Dios. ¡Nabé nayecheʼ huayuneʼ sentir!». Casi maʼ bidúʼyanu lu ca diidxaʼ guníʼ Mark ca, ni jma rusiecheʼ binni nga ora gudii caadxi de ni napa sti binni, ti cosa ni zanda guni cani runi jma lu xhiiñaʼ Jiobá (Hech. 20:35). Hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ, neca gadxé gadxé nga ni riuuláʼdxitu, ne gadxé gadxé nga ni nánnatu gúnitu o ni huadíʼditu lu xquendanabánitu, nuu stale cosa nga ni zanda gúnitu lu xhiiñaʼ Señor (1 Cor. 15:58).

11. Xi ribeendú cani qué racalugu para guichaganáʼ.

11 Zándaca guiníʼ íqueluʼ guichaganaluʼ, cásica riníʼ ique cani napa biaʼca iza ni napuʼ. Peru bietenalaʼdxiʼ: nuu stale razón para cadi gacalúguluʼ. Pablu na jma galán guichaganáʼ binni ora maʼ gudiʼdiʼ tiempu ra ruzulú ribani ladxidóʼ ne ruquiinde laa gatané tuuxa (1 Cor. 7:36). Primeru naquiiñeʼ gunibiaʼluʼ lii ne guiziidiʼ chaahuiluʼ para ganda cuiluʼ tupeʼ nga ni jma jneza guichaganaluʼ, ne ziné tiempu para gúniluʼ ni. Cadi guiaandaʼ lii, cadi guendariguite diʼ nga gudii stiidxaʼ binni guichaganáʼ tuuxa, purtiʼ guidubi xquendanabániluʼ nga chiguibánineluʼ binni ca (Ecl. 5:2-5).

Ca xpinni Cristu ni maʼ huaniisi ni caʼruʼ nichaganáʼ

12. 1) Xi gudixhe ique Ana guni ora biaana viuda. 2) Xi ndaayaʼ gucuaa Ana.

12 Lu Evangeliu stiʼ Lucas rieeteʼ de ti gunaa láʼ Ana, ni nabé guyuu triste purtiʼ guti xheelaʼ dxi deruʼ ziné gadxe iza de bichaganáʼ. Biblia qué riníʼ diʼ pa gúpabe xiiñibe o pa guníʼ íquebe nichaganabe sti biaje, peru ruzeeteni nácarube viuda dxi nápabe 84 iza. Ni riníʼ Biblia nga biquiiñebe tiempu guyuube stúbibe que para chuʼbe jma gaxha de Dios. Qué ñuu dxi ñaadxabe ndaaniʼ yuʼduʼ ne «[bi]sisaca be Dios ridxí ne huaxhinni, ne stale tiru riaana be sin go be para iníʼ né be Dios» (Luc. 2:36, 37). Casi maʼ bidúʼyanu ca, ni jma bisaca para laabe nga gúnibe xhiiñaʼ Jiobá. Para bíʼnibe nga biquiiñebe stale stipa, peru gucuaabe stale ndaayaʼ purtiʼ biiyabe Jesús dxi nahuiiniʼ ne guniʼbe zulá Jesús binni ora gueeda gaca Mesías (Luc. 2:38).

13. 1) Ximodo nánnanu guca Dorcas ti gunaa nabé gucané binni. 2) Xi guleendú Dorcas pur guca nachaʼhuiʼ né binni.

13 Dorcas —ni laaca gúdxicabe laa Tabita— guca ti xpinni Cristu ni bibani ndaaniʼ guidxi Jope, ti puertu ni nuu ladu guiá huiiniʼ si de ra rindani gubidxa de guidxi Jerusalén. Ruluíʼ si dxi bizeeteʼ Biblia de laabe caʼruʼ guichaganabe, purtiʼ qué rieeteʼ diʼ pa nápabe xheelabe. «Nabé ucané [Dorcas] binni ne ora caquiiñe ca pobre xiixa la? rudii be laacaʼ.» Bíʼnibe lari para ca viuda ni caquiiñeʼ gacanécabe laacaʼ ne zándaca laaca bíʼnibe para xcaadxi binni, ne zacá gunnaxhiicabe laabe. Peru gudixhe ti guendahuará laabe ne gútibe, ngue runi, guiráʼ ca binni ridagulisaa que biseendacaacaʼ Pedru, ne gunábacaʼ laabe gusibánibe Dorcas ni nabé nadxiicabe que. Guiráʼ binni de guidxi Jope gúnnacaʼ bisibani Pedru laabe, ne stale de laacaʼ gúcacaʼ xpinni Cristu (Hech. 9:36-42). Zándaca caadxi de cani nacubi guca xpinni Cristu que gucané Dorcas laacaʼ.

14. Xiñee riuu stale de cani caʼruʼ guichaganáʼ jma gaxha de Jiobá.

14 Ca dxi stinu riʼ, nuu stale xpinni Cristu ni maʼ huaniisi ne caʼruʼ guichaganáʼ cásica Ana ne Dorcas. Nuu de laacabe caʼruʼ guidxélacaʼ ti binni ni guichaganacaʼ, ne nuu xcaadxi de laacaʼ maʼ guca divorciarcaʼ o maʼ guti xheelacaʼ. Cumu qué gápacabe tuuxa ni gacané laacabe la? stale de laacabe maʼ biziidicabe guni crécabe jma zacané Jiobá laacabe (Pro. 16:3). Guzéʼtenu de Silvia, ti gunaa xpinni Cristu ni maʼ ziné jma de treinta y ocho iza Betel. Para laabe la? ti ndaayaʼ nga caʼruʼ guichaganabe. Laabe guniʼbe: «Nuu tiru ridxagaʼ purtiʼ naa nga riguaaʼ gana sti binni, ne rabeʼ: “Yanna naa pue, tu uguu gana naa yaʼ”. Peru ra gannaʼ nanna Jiobá xipeʼ caquiiñeʼ jma que naa la? nga ruchiña naa jma gaxha de laabe. Ne nuu tiru órapeʼ cadi cabezaʼ ni, riuu tu racané naa». Cásica laabe ca, guiranu zanda guni crenu ti cosa, pa guidxíñanu Jiobá la? zaguixhedxibe ladxidoʼno ne zacanebe laanu né stale guendarannaxhii.

15. Ximodo zanda guxheleʼ ca xpinni Cristu ni caʼruʼ guichaganáʼ ladxidoʼcaʼ para gápacaʼ jma xhamígucaʼ.

15 Cani caʼruʼ guichaganáʼ zanda guxhélecaʼ ladxidoʼcaʼ para gápacaʼ jma xhamígucaʼ (2 Cor. 6:11-13, NM). Jolene, ti gunaa xpinni Cristu ni napa treinta y cuatro iza de cayuni jma lu xhiiñaʼ Dios guníʼ: «Runeʼ stipa pur gaca xhamiguaʼ guiráʼ cani nuu gaxha de naa, dede né ca binnigola ne cani jma nahuiiniʼ que naa. Cani caʼruʼ guichaganáʼ randa rudiicaʼ jma tiempu sticaʼ Jiobá, binnilídxicaʼ, xcaadxi xpinni Cristu ne tutiica si binni. Laga zidiʼdiʼ ca iza ca jma nayecheʼ runeʼ sentir modo nuaaʼ riʼ». Dxandíʼ, ca xpinni Cristu ni maʼ huaniisi, cani huará, cani qué gapa xheelaʼ, cani nahuiiniʼ ne xcaadxi xpinni Cristu ni nuu ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ca nabé rusisácacaʼ modo racané cani caʼruʼ guichaganáʼ ca laacaʼ. Ndiʼ nga ti cosa dxandíʼ, ora rúninu stipa pur gannaxhiinu sti binni la? jma galán runi sentirnu. Nga runi, guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee laaca zanda guneʼ stipa para guxheleʼ ladxiduáʼ ti gapaʼ jma xhamiguaʼ la?».

Ca binni ni qué nichaganáʼ

16. 1) Xiñee qué nichaganáʼ Jesús. 2) Xi guiráʼ biʼniʼ Pablu pur gudixhe ique cadi guichaganáʼ.

16 Jesús qué ñuu dxi nichaganáʼ. Laabe nánnabe naquiiñeʼ chuʼbe listu para gúnibe dxiiñaʼ bidii Dios laabe. Laaca guzabe stale guidxi, bíʼnibe dxiiñaʼ dede siadóʼ hasta maʼ huaxhinni, ne últimu la? bidiibe xquendanabánibe pur binni. Rihuinni dxíchica gunda bíʼnibe dxiiñaʼ que purtiʼ qué nichaganabe. Yanna guiníʼ íquenu de Pablu, laa guzá stale mil de kilómetru ne bidxagalú stale guendanagana ca dxi bicheeche diidxaʼ (2 Cor. 11:23-27). Dxi bíʼnibe dxiiñaʼ ca qué gápabe xheelabe —peru zándaca guyuu ti tiempu bichaganabe— ne gudixhe íquebe guiaanabe zaqué despué de gúcabe apóstol (1 Cor. 7:7, 8; 9:5). Jesús ne Pablu guluucabe gana ca xpinni Cristu, pa zanda la? guiaanacaʼ sin guichaganacaʼ cásica laacabe ti zacá ganda gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Dios. Peru nin tobi de laacabe qué niníʼcabe naquiiñeʼ guiaana ca xpinni Cristu sin guichaganacaʼ (1 Tim. 4:1-3).

17. 1) Cásica biʼniʼ Jesús ne Pablu, xi huayuni caadxi xpinni Cristu yanna. 2) Ximodo nánnanu nabé rusisaca Jiobá cani riaana sin guichaganáʼ para guni jma lu xhiiñabe.

17 Ca dxi stinu riʼ, nuu tu laa maʼ gudixhe ique cadi guichaganáʼ para guni jma lu xhiiñaʼ Dios. Harold, xpinni Cristu ni bizéʼtenu ra bizulú tema riʼ, maʼ ziné jma de cincuenta y seis iza de naca betelita. Laabe guniʼbe: «Dxi bisaaʼ chii iza Betel, maʼ biiyaʼ stale guendaxheelaʼ biree de Betel, zándaca purtiʼ huaracaʼ o pur chiguuyacaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ. Naa maʼ qué gapaʼ xidé guneʼ ngue, purtiʼ maʼ guti bixhozeʼ ne jñaaʼ, ne qué ninaʼyaʼ nichaganaʼyaʼ purtiʼ ñándaca nusaana de ñuneʼ dxiiñaʼ Betel». Zacaca nga bizaaca Margaret, ti gunaa xpinni Cristu ni maʼ ziné stale iza de naca precursora, raca caadxi iza guniʼbe: «Neca stale biaje guyuu tu nichaganaʼyaʼ, peru qué ñuu dxi ñuneʼ ni. Nga runi, cumu guirutiʼ tu nucaa naa yaga ne cadi naquiiñeʼ chuaaʼ ti lugar si la? gunda bineʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá, ne nabé nayecheʼ nuaaʼ». Zanda guni crenu de guidubi ladxidoʼno qué ziuu dxi gusiaandaʼ Jiobá ca stipa ni cayuni cani caʼruʼ guichaganáʼ pur gúnicaʼ jma lu xhiiñabe. Biblia na: «Purtiʼ ndiʼ nga ni cayabi Jiobá ca eunucu ni rapa sábadu ne maʼ gulicaʼ ni riuuladxeʼ ne zinándacaʼ pactu stinneʼ: “Dxandipeʼ dede zudieeʼ laacabe ndaaniʼ lidxeʼ ne ndaaniʼ ca muru stinneʼ ti pilar ne ti lá, ti cosa jma galán que gápacabe xiiñicabe. Zudieeʼ laacabe ti lá ni qué ziuu dxi guixiá, tobi ni qué ziaandaʼ» (Isaías 56:4, 5).

Biʼniʼ jma lu xhiiñaʼ Dios laga caʼruʼ guichaganaluʼ

18. Ximodo zanda uguʼnu gana ne gacanenu ca xpinni Cristu ni caʼruʼ guichaganáʼ.

18 Naquiiñeʼ uguʼnu gana ca xpinni Cristu ni caʼruʼ guichaganáʼ purtiʼ cudiicaʼ guiráʼ stipa sticaʼ Jiobá. Rusisácanu ca guenda sicarú ni nápacabe ne rusisácanu laacabe pur cayacanécabe ca binni ridagulisaa. Guiranu naquiiñeʼ guluinu laacabe nácanu bíʼchicabe, bizáʼnacabe, jñaacabe ne xiiñicabe. Zacá qué ziuu dxi guni sentírcabe nuucabe stúbicabe (biindaʼ Marcos 10:28-30).

19. Ximodo zanda gúniluʼ biaʼ gándatiʼ lu xhiiñaʼ Dios laga caʼruʼ guichaganaluʼ.

19 Pa caʼruʼ guichaganaluʼ —zándaca purtiʼ liipeʼ gudixhe íqueluʼ ni o pur xiixa razón—, ribézadu gacané ca ejemplu stiʼ ca xpinni Cristu de dxiqué ne de yanna ni bizéʼtenu riʼ lii, para guiene chaahuiluʼ zanda guibani binni nayecheʼ sin guichaganáʼ ne guni jma lu xhiiñaʼ Jiobá. Guibiguetaʼ guininu de xiixa ni rusigáʼdecabe binni. Nuu de laacani ribeza lele binni cani ne nuu xcaadxi de laacani málasi redandá cani. Nuu de laacani nagueendaca rusisaca binni cani, ne nuu de laacani rindaa para gusisaca binni cani. Guiráʼ ni gusigáʼdecabe tuuxa zasácani pur modo gúʼyabe ni. Zacaca nga rizaaca ne ti binni ni caʼruʼ guichaganáʼ. Xi zacané lii ti guʼnuʼ biaʼ gándatiʼ lu xhiiñaʼ Dios laga caʼruʼ guichaganaluʼ yaʼ. Guyuu jma gaxha de Jiobá, cadi gusaanaluʼ de gúniluʼ jma lu xhiiñaʼ Dios ne bixheleʼ ladxidoʼloʼ para gápaluʼ jma xhamíguluʼ. Cásica guendaxheelaʼ ne ora guiaana tuuxa sin guichaganáʼ, nabé sicarú ni pa guidúʼyanu ni casi ruuyaʼ Dios ni, ne gánnanu iquiiñenu ni jneza.

Rietenalaʼdxuʼ la?

• Ora guiaana tuuxa sin guichaganáʼ, xiñee zanda guininu nácani ti cosa ni bisigaʼdeʼ Dios binni.

• Xiñee ti ndaayaʼ nga ora qué richaganáʼ tuuxa ora nahuiiniʼ.

• Ximodo zanda chuʼ ca xpinni Cristu ni caʼruʼ guichaganáʼ jma gaxha de Jiobá ne guxhélecaʼ ladxidoʼcaʼ ti gápacaʼ jma xhamígucaʼ.

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]

Ñee cuyubuʼ modo guʼnuʼ jma lu xhiiñaʼ Dios laga zanda la?

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir