BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w11 15/3 yaza 28-32
  • Cadi gusaana de gatananu cásica gutaná Jeremías

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Cadi gusaana de gatananu cásica gutaná Jeremías
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Ni caquiiñeʼ ganna binni nagueenda
  • Gannaxhiinu binni
  • Dios racané laanu para gácanu nadxibalú
  • «Ne bisiécheni ladxiduáʼ»
  • Cadi gusaananu de gatananu ne gúninu dxiiñaʼ bisaanané Dios laanu
  • Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Jeremías
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • Biseendaʼ Jiobá Jeremías chiguni predicar
    Ca lección ni riziideʼ de lu Biblia
  • Qué nusaana Jeremías de niníʼ de Jiobá
    Ni gusiiditu ca xiiñitu
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
w11 15/3 yaza 28-32

Cadi gusaana de gatananu cásica gutaná Jeremías

«[Naa Jiobá], qué rusaanaʼ de gatanaʼyaʼ pur diidxaʼ ni maʼ guniéʼ para guneʼ ni.» (JER. 1:12)

1, 2. Ximodo rusihuinni yaga almendro ca nexhená Jiobá guiráʼ ora.

LU CA dani huiiniʼ ni nuu Israel ne Líbano, rigaa ti yaga láʼ almendro. Laani nga tobi de ca primé yaga ni ribee caadxi guieʼ sicarú naquichiʼ ne rosadu tiidiʼ si tiempu nanda, ra ziluxe beeu enero o ra ruzulú febrero. Lu diidxaʼ hebreu almendro ca riníʼ ni «ni ribani».

2 Dxi gulí Jiobá Jeremías casi ni riguixhená la? biquiiñebe ni runi yaga almendro ca para gusihuínnibe ti cosa nabé risaca. Lu ti visión biluiʼbe laa ti rama huiiniʼ ni gudiche biituʼ yaga ca, ne despué bisiénebe laa xi riníʼ ni: «Qué rusaanaʼ de gatanaʼyaʼ pur diidxaʼ ni maʼ guniéʼ para guneʼ ni» (Jer. 1:11, 12). Cásica «ribani» almendro ca tempranu, «nacándaruʼ» ruseendaʼ Dios cani riguixhená ra nuu ca judíu que para gábicaʼ laacabe naná modo gusabanáʼ Dios laacabe pur qué ruzuubacabe diidxaʼ (Jer. 7:25). Ne qué zaziláʼdxibe, sínuque zatanabe dede ora gaca ni na ca diidxaʼ guniʼbe. Lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús, biáʼsipeʼ dxi gudíxhebe gácani, bisabanabe guidxi Judá, ni bidxiideche laabe.

3. Ximodo riníʼ ique Jiobá.

3 Ca dxi stinu riʼ laaca nexhená Jiobá ne nuube listu para gúnibe ni naguixhe íquebe. Laabe dxandíʼ zúnibe ni maʼ guniʼbe. Yanna xi rucaa ndiʼ laanu gúninu yaʼ. Ñee runi crenu nexhenaruʼ Dios lu iza 2011 cásica maca huayúnibe ni ne zúnibe cani maʼ bizabiruaa la? Pa ruluíʼ maʼ huaxiéʼ runi crenu cani chiguni Jiobá ne maʼ cayásinu, naquiiñeʼ cueenu bacaandaʼ lunu nagueendaca (Rom. 13:11). Ti hombre ni nabé gutaná para gunda bicheeche diidxaʼ nga Jeremías. Pa guidúʼndanu ximodo bíʼnibe dxiiñaʼ stibe ne xi bicaa laabe gúnibe ni la? jma qué zaca nagana para laanu gúninu dxiiñaʼ ni maʼ bisaanané Jiobá laanu.

Ni caquiiñeʼ ganna binni nagueenda

4. Xi guendanagana bidxagalú Jeremías ora biʼniʼ dxiiñaʼ gucuaa, ne xiñee naquiiñeʼ gúnibe ni nagueendaca.

4 Zándaca napa Jeremías biaʼ 25 iza dxi bidii Jiobá laabe dxiiñaʼ para gacanebe ca judíu chuʼcaʼ gaxha de Dios (Jer. 1:1, 2). Neca Jiobá nga bidii dxiiñaʼ ca laabe, biʼniʼ sentirbe casi ora ñácabe ti baʼduhuiiniʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ para laabe qué zanda diʼ guiníʼnebe ca binnigola stiʼ guidxi que, ca hombre ni runi mandar ne jma huaniisi que laabe (Jer. 1:6). Napa xidé gábibe ca binni que chigusabanáʼ Dios laacaʼ. Ne laaca naquiiñeʼ guiniʼbe cadi jneza ni runi cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ, ca binni ni cadi dxandíʼ riguixhená, cani nuu de xaíque guidxi, cani zinanda modo riníʼ ique binni ne cani cadi cusaana de gucheené Dios (Jer. 6:13; 8:5, 6). Yuʼduʼ sicarú stiʼ rey Salomón ni guca ti lugar ra biʼniʼ adorárcabe Dios raca tapa gayuaa iza, zacadé ni. Ne laaca guirutiʼ qué zabeza ndaaniʼ guidxi Jerusalén ne Judá, ne ca binni que ziecaʼ casi esclavu. Nga runi, ¡nagueendaca naquiiñeʼ guiníʼ ni riguixhená que xi chiguizaaca!

5, 6. 1) Ximodo caquiiñeʼ Jiobá ca xpinni, cani zeeda gaca casi Jeremías. 2) Xi zazíʼdinu lu tema riʼ.

5 Xi zanda guininu de ca dxi stinu riʼ yaʼ. Cumu nabé nadxii Jiobá binni la? nga runi, maʼ bidiibe ti dxiiñaʼ ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu para gusiidicaʼ binni de Dios ne guiniʼcaʼ mayaca cuidxi Dios cuenta binni. Grupu de xpinni Cristu riʼ, zeeda gácacabe casi Jeremías ne maʼ raca stale iza de cayábicabe guiráʼ binni gudii cuenta xi tiempu ndiʼ nabánicaʼ (Jer. 6:17). Biblia na cadi nanene diʼ Jiobá para guni ni racalaʼdxiʼ. Neca zeeda dxi stibe ora maʼ gudíxhebe gueeda ni, qué zudii binni guidxilayú cuenta purtiʼ málasi ziábani luguiacaʼ (Sof. 3:8; Mar. 13:33; 2 Ped. 3:9, 10).

6 Cadi guiaandaʼ laanu nexhená Jiobá guiráʼ ora ne maʼ cadi candaa diʼ para gueedanebe guidxilayú cubi stibe. Ca xpinni Cristu ni zeeda gaca casi Jeremías nanna dxíchicaʼ ni, ne nga nga ni rucaa laacaʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ sticaʼ jneza. Ne ngaca nga ni nanna ca xcompañérucabe ni chiguibani lu guidxilayú, purtiʼ laaca nexhenacaʼ ne nánnacaʼ nagueendaca naquiiñeʼ guiniʼcaʼ xi chiguizaaca. Jesús guníʼ, guiráʼ binni nga naquiiñeʼ cuí pa zúnicaʼ ni na Reinu stiʼ Dios o coʼ. Lu tema riʼ zadúʼyanu chonna guenda ni gucané Jeremías para cadi gasi ne guni dxiiñaʼ stiʼ, ne laaca zacané cani laanu gúninu cásica bíʼnibe.

Gannaxhiinu binni

7. Xiñee zanda guininu pur gunnaxhii Jeremías binni nga bicheeche diidxaʼ neca gupa guendanagana.

7 Xi bicaa Jeremías gucheeche diidxaʼ neca gupa guendanagana yaʼ. Bíʼnibe ni purtiʼ gunnaxhiibe ca judíu bíʼchibe. Laabe nánnabe cayacaná stale binni pur donda stiʼ cani cadi caguite laacaʼ (Jer. 23:1, 2). Ngue runi biabe laacaʼ ne bíʼnibe xhiiñabe ne stale guendarannaxhii. Rápabe gana gucaadiágabe xiná Dios ti ganda guibanirúcabe. Nabé nuube xizaa pur laacaʼ ngue runi biinabe ora guníʼ íquebe pabiáʼ naná modo chigusabanáʼ Dios laacaʼ. Biblia na: «Cayacanaʼyaʼ pur guendananá ni cadiʼdiʼ xiiñiʼ dxaapaʼ xquidxeʼ. Nuaaʼ triste. Maʼ gunaaze ti guendaridxibi naa». «¡Ñuuladxeʼ ñaca iqueʼ de nisa, ne ñaca bizaluaʼ ti lugar ra ridá nisa para cadi nusaana de ñuunaʼ! Zacá ñanda ñuunaʼ dxi ne gueelaʼ pur guiráʼ ca xiiñiʼ dxaapaʼ xquidxeʼ ni maʼ guti.» (Jeremías 8:21 ne 9:1.) Ne lu guidubi libru stiʼ Lamentaciones rihuinni pabiáʼ gunnaxhiibe Jiobá ne pabiáʼ gunnaxhiibe ne bizaaláʼdxibe xquidxi (Lam. 4:6, 9). Xi rúninu ora ridúʼyanu nuu binni «qué ganna ca xi guni ca ne iruti cayaca né laacaʼ [ne] nuu ca casi dendxu ni qué gapa pastor» yaʼ. Ñee runi sentirnu naquiiñeʼ gábinu laacabe xi chiguni Reinu stiʼ Dios para gatadxí ladxidóʼcabe la? (Mat. 9:36.)

8. Ximodo racané ejemplu stiʼ Jeremías laanu para cadi chuʼnu triste ora gápanu guendanagana.

8 Qué niná diʼ ca judíu que ñacané Jeremías laacaʼ, lugar de ngue laga bininacaʼ laabe. Peru laabe qué nidxiichinebe laacaʼ ne qué nuquíxhebe laacaʼ ni bíʼnicaʼ laabe. Qué nusaanabe de ñácabe nachaʼhuiʼ ne laacaʼ, dede né ora guníʼnebe Sedequías rey malu que. Neca gunaazeʼ rey malu riʼ laabe ne bisaana laabe lu náʼ ca binni ni racalaʼdxiʼ guuti laabe la? despué gudxi Jeremías laabe guzuubabe stiidxaʼ Jiobá (Jer. 38:4, 5, 19, 20). Ñee nadxiinu binni cásica gunnaxhii Jeremías ca binni xquidxi la?

Dios racané laanu para gácanu nadxibalú

9. Ximodo nánnanu gucané Dios Jeremías para guca binni nadxibalú.

9 Ora gudxi Jiobá Jeremías xi dxiiñaʼ chiguni la? laa guníʼ qué zanda guni ni. Nga rusihuinni ti cosa: neca gúcabe ti binni nadxibalú despué ne guniʼbe guiráʼ ni gudxi Dios laabe la? cadi maca zaqué diʼ laabe dede dxi gúlebe. Biʼniʼ crebe Jiobá de guidubi ladxidoʼbe, ngue runi gunda bíʼnibe dxiiñaʼ stibe sin nidxíbibe biaʼ tiempu bíʼnibe ni. Zacá nga laani, guyuu Jiobá cueʼbe «casi tuuxa ni nadipaʼ ni ruchibi», para gacané laabe ne para gudii stipa laabe ti ganda gucheechebe diidxaʼ (Jer. 20:11). Guizáʼ binibiáʼ binni laabe casi tuuxa ni guca nadxibalú. Xiñee yaʼ. Purtiʼ neca maʼ gudiʼdiʼ stale siglu, ora biʼyaʼ ca judíu que cadi cadxibi Jesús ora cucheeche diidxaʼ la? zacaxácabe Jeremías ngue maʼ biasa lade gueʼtuʼ (Mat. 16:13, 14).

10. Ximodo ndiʼ nuu guiráʼ ca xpinni Cristu ni bibí «luguiáʼ ca guidxi ne luguiáʼ ca reinu».

10 Jiobá nga «Rey stiʼ guiráʼ guidxi». Ngue runi biseendabe Jeremías para guiníʼ zabidxi Dios cuenta ca guidxi ni guyuu dxi bibani ne ngaca nga chigúnibe ne ca guidxi ni nuu yanna riʼ (Jer. 10:6, 7). Ca xpinni Cristu ni bibí ni nabani lu Guidxilayú riʼ, nuucaʼ «luguiáʼ ca guidxi ne luguiáʼ ca reinu» (Jer. 1:10). Ximodo nga yaʼ. Purtiʼ maʼ bidii Dios ni runi mandar guidubi naca guibáʼ ne Guidxilayú laacabe ti dxiiñaʼ cásica ni gucuaa Jeremías, nga runi randa rábicabe guiráʼ guidxi zadxiña dxi guinitilucaʼ ora maʼ gudixhe Jiobá ni ne modo maʼ guniʼbe gácani. Rúnicabe dxiiñaʼ riʼ purtiʼ Dios cayabi laacabe gúnicabe ni ne riquiiñecabe ni zeeda lu Stiidxabe ni gucuá pur espíritu santu (Jer. 18:7-10; Apo. 11:18). Ca binni ni zeeda gaca casi Jeremías yanna riʼ, maʼ gudixhe íquecaʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ gucuaacaʼ sin guichaabacaʼ. Grupu riʼ qué ziuu dxi gusaana de guiníʼ zadxiña dxi cuidxi Jiobá cuenta binni ne zúnicabe dxiiñaʼ ca lu guidubi naca Guidxilayú.

11. Xi zacané laanu gucheechenu diidxaʼ neca guidxaagalunu guendanagana.

11 Nuu tiru rireʼnu gana purtiʼ qué riná binni gucaadiaga laanu, purtiʼ rucaalucaʼ laanu o pur xcaadxi guendanagana ni rápanu (2 Cor. 1:8). Peru qué riabayunu, sínuque rudiʼnu lugar gacané Dios laanu cásica gucanebe Jeremías. Ne rúnibe ni ora guinábanu ni laabe lu oración stinu (1 Tes. 2:2). Naquiiñeʼ gatananu ti ganda gúninu dxiiñaʼ ni bidii Bixhózenu laanu. Naquiiñeʼ quixhe íquenu cadi gusaananu de guininu zanitilú ca religión ni nacaʼ zinándacaʼ Cristu casi binitilú Jerusalén ni bidxiideche Dios. Ca xpinni Cristu ni bibí maʼ gudixhe íquecaʼ guiniʼcaʼ «yanna nga iza culuíʼ Jiobá favor binni» ne laaca caníʼcabe de «dxi guquixe Dios stinu ni cayuni binni» (Isa. 61:1, 2; 2 Cor. 6:2).

«Ne bisiécheni ladxiduáʼ»

12. 1) Ximodo nánnanu qué nusaana Jeremías de ñuu nayecheʼ. 2) Xi gucané ni riguixhená que para chuʼ nayecheʼ guiráʼ ora.

12 Nabé biecheʼ Jeremías ne dxiiñaʼ biʼniʼ que. Ngue runi gúdxibe Jiobá ca diidxaʼ riʼ: «Bidxelaʼ ca stiidxaluʼ, ne bizuluáʼ gudahuaʼ cani; ne bisiecheʼ stiidxaluʼ naa ne bisiécheni ladxiduáʼ; purtiʼ ziniáʼ laluʼ, Jiobá, Dios stiʼ stale binni nanda guiibaʼ» (Jer. 15:16). Para ni riguixhená que nabé risaca nga guiníʼ pur Dios ni dxandíʼ ne gucheeche stiidxabe. Ora bicaadiágabe ca binni ni biʼniʼ burla laabe que la? riuube triste, peru ora riníʼ íquebe pabiáʼ sicarú ne pabiáʼ risaca ca diidxaʼ ni zinebe que la? riuube nayecheʼ (Jer. 20:8, 9).

13. Xiñee naquiiñeʼ guidúʼndanu cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia para cadi gusaana de chuʼnu nayecheʼ.

13 Para gucheechenu diidxaʼ ne stale guendanayecheʼ, laaca naquiiñeʼ guiénenu ca cosa nagana ni zeeda lu Biblia, zacá zeeda gácanu casi binni huaniisi ni «ma zanda go gueta» (Heb. 5:14). Ora guiduʼndaʼ chaahuinu Stiidxaʼ Dios riguidxi fe stinu (Col. 2:6, 7). Laaca racané ni laanu guiénenu pabiáʼ rusisaca Jiobá ni rúninu. Nga runi, pa raca nagana para laanu cueenu tiempu para guidúʼndanu Biblia ne guiénenu cani la? naquiiñeʼ quixhe chaahuinu tiempu stinu. Pa guidúʼndanu ne guiníʼ íquenu de ni ridúʼndanu neca chupa chonna minutu si lu ti dxi la? zuni sentirnu nuunu jma gaxha de Jiobá ne zadxá tipa ladxidoʼno de guendanayecheʼ cásica bizaaca ne Jeremías.

14, 15. 1) Xi guleendú binni pur dxiiñaʼ biʼniʼ Jeremías. 2) Xi riníʼ íquenu de dxiiñaʼ ni cayúninu.

14 Nécapeʼ qué nidxaga Jeremías de niguixhená binni ne de ñábibe laacaʼ zadxiña dxi gusabanáʼ Jiobá laacaʼ la? qué ñaandaʼ diʼ laabe laaca biseendaʼ Dios laabe «para gucuibe yoo ne guzuhuaabe yagahuiiniʼ», o para gábibe laacaʼ zanda guilacaʼ ne guni adorarcaʼ Dios sti biaje (Jer. 1:10). Ne guleendú binni ni galán pur dxiiñaʼ bíʼnibe que, purtiʼ dxi binitilú Jerusalén lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús, bilá caadxi binni cásica judíu ne binni de xcaadxi guidxi. Lade ca binni ni bilá nuu ca recabita, Ébed-mélec ne Baruc (Jer. 35:19; 39:15-18; 43:5-7). Ni biʼniʼ ca xhamigu Jeremías rusihuinni xi cayuni ca xpinni Cristu ni chiguibani lu Guidxilayú riʼ. Laacabe nga xhamígucabe ca xpinni Cristu ni bibí ni zeeda gaca casi «Jeremías» ca dxi stinu riʼ. ¡Nabé riecheʼ ca xpinni Cristu ni bibí purtiʼ cayacanecaʼ ca binni ni chiguibani lu guidxilayú riʼ para iguidxi fe sticaʼ ne guni crecaʼ zanda guilacaʼ! (Apo. 7:9.) Yanna, ca xhamigu ca xpinni Cristu ni bibí ca riéchecaʼ gacanecaʼ xcaadxi binni guiziidiʼ ni cá lu Biblia.

15 Laanu ca xpinni Cristu riénenu cadi cayacanésinu binni nga ora rucheechenu diidxaʼ, sínuque laaca cayuni adorarnu Jiobá ora cayúninu ni. Nga runi, pa gucaadiaga binni laanu o pa coʼ la? riéchenu stale ora rucheechenu diidxaʼ purtiʼ laaca cayuni adorarnu Jiobá zacá (Sal. 71:23; biindaʼ Romanos 1:9).

Cadi gusaananu de gatananu ne gúninu dxiiñaʼ bisaanané Dios laanu

16, 17. Ximodo rusihuinni Apocalipsis 17:10 ne Habacuc 2:3 xi tiempu ndiʼ nabáninu.

16 Ti cosa ni zacané laanu gudiʼnu cuenta o guʼyaʼ chaahuinu xi tiempu nabáninu nga ca diidxaʼ riguixhená ni zeeda lu Apocalipsis 17:10. Luni cayeeteʼ ra bizaa gadxe rey, laani nga Gran Bretaña ne Estados Unidos ni cayuni mandar lu guidubi naca Guidxilayú yanna. Laaca caniʼni «qué zandaa diʼ» rey ca. Para ca dxi nabáninu riʼ mayaca guizaa tiempu cayuni mandar rey ca. Habacuc ni riguixhená que cayabi laanu: «Caʼruʼ diʼ guidxiña dxi para gaca ni bihuinni [chigaca lu guidxilayú riʼ] lu visión que» (Hab. 2:3).

17 Guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee rusihuinneʼ pur modo nabaneʼ rieneʼ xi tiempu nuaaʼ ne nannaʼ mayaca guinitilú ca cosa malu ca la? O riníʼ iqueʼ candaaruʼ para guinitilú ca cosa malu nuu yanna o maʼ qué liica runeʼ cré pa zedandá dxi ca pur cani riguixheʼ iqueʼ guneʼ o pur runeʼ ca cosa ni jma risaca para naa la?».

18, 19. Xiñee cadi naquiiñeʼ guicháʼbanu ca dxi riʼ.

18 Ca xpinni Cristu ni bibí caʼruʼ guiluxe dxiiñaʼ sticaʼ de gacanecaʼ binni guiziidiʼ de Dios. Biblia na: «Ne lii la? naquiiñeʼ guxhiiluʼ xiixa dxita xáʼnaluʼ ne napuʼ xidé guiásaluʼ ne gábiluʼ laacabe guiráʼ ni gabeʼ lii. Ne cadi guidxíbiluʼ laacabe, para cadi guchibeʼ lii nezalúcabe» (Jeremías 1:17). ¡Nabé riéchenu ora ridúʼyanu cadi caniibicabe de ra zuhuaacabe, casi ti «ti pilar de hierru» o «ti guidxi zuba dxiichiʼ»! Laacabe rúnicabe casi runi ti soldadu, «ruxhii ca cinturón ndaani ca ti cadi uchiiña xhaba ca laacaʼ». Rúnicabe ni na textu ca ora ruundacabe Stiidxaʼ Dios para guzuhuaacabe dxiichiʼ ne gunduuxecabe dxiiñaʼ ni biaananécabe (Efe. 6:14). Ne zacaca nga runi ca binni ni chiguibani lu Guidxilayú riʼ para gacanecaʼ laacabe gunduuxecabe xhiiñacabe.

19 Ca dxi nabáninu riʼ cadi naquiiñeʼ diʼ gácanu nachaabaʼ lu xhiiñaʼ Reinu, sínuque guiníʼ íquenu dxandíʼ nga guiráʼ ni guníʼ Jeremías. Biblia na: «Purtiʼ pa ridxágaluʼ ora guxooñeluʼ ne xcaadxi hombre, ximodo ndiʼ guxooñeluʼ lu ti carrera ra ruxooñeʼ maniʼ yaʼ. Ñee runi sentirluʼ guirutiʼ tu zuniná lii ti lugar ra nuu guendariuudxi la? Yanna, xi gúniluʼ lade cani rudxiibaʼ laca laa [ni zeeda gaca casi guiʼxhiʼ] ni nuu ruaa guiiguʼ Jordán yaʼ» (Jeremías 12:5). Cadi dxandíʼ guiranu ridxaagalunu guendanagana ni rusihuinni pa dxandíʼ fe stinu la? Ora rudxíʼlunu cani zeeda gaca cani casi ora nuxooñenenu «xcaadxi hombre» lu ti carrera. Peru zaca cani jma nagana ora mayaca gueeda ca dxi jma nagana ca (Mat. 24:21). Nabé nagana zaca cani, ne para ganda tiidinu lu cani naquiiñeʼ gúninu stale stipa, casi ora nuxooñenu «lu ti carrera ra ruxooñeʼ maniʼ». Riquiiñeʼ gapa binni stale stipa ne cadi guidxaga nagueenda para ganda guxooñeʼ biaʼca ruxooñeʼ ti maniʼ o ti caballu. Nga runi, ca guendanagana cadídinu yanna cayacanécani laanu para ganda gudxíʼlunu xcaadxi ni gueeda.

20. Xi maʼ gudixhe íquenu gúninu.

20 Cásica Jeremías, laanu ca xpinni Cristu, laaca zanda cueendunu stale cosa ora gucheechenu diidxaʼ. Xi bidii stipa Jeremías para biʼniʼ dxiiñaʼ bidii Dios laa sesenta y siete iza yaʼ. Gunnaxhiibe binni, gúcabe nadxibalú ne guyuube nayecheʼ. Ne modo rihuinni yaga almendro que ora maʼ naze guieʼ lu rusietenalaʼdxiʼ ni laanu nexhená Jiobá ne nuu listu para guni ni maʼ guníʼ. Laanu laaca nápanu stale razón para cadi gusaananu de gatananu. Ne cásica biʼniʼ Jeremías la? laanu laaca zanda gúninu ni.

Rietenalaʼdxuʼ la?

• Xiñee zanda guininu pur gunnaxhii Jeremías binni nga gutaná ne bicheeche diidxaʼ.

• Xiñee caquiiñeʼ gacané Jiobá laanu para gácanu nadxibalú.

• Xi gucané Jeremías para guyuu nayecheʼ guiráʼ ora.

• Xiñee naquiiñeʼ gatananu.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 31]

Ñee zucheecherunu diidxaʼ neca chuʼ tu gucaalú laanu la?

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir