BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w11 15/9 yaza 11-15
  • Ñee cudiʼnu lugar gaca Jiobá herencia stinu la?

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ñee cudiʼnu lugar gaca Jiobá herencia stinu la?
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Guyúbinu Reinu stiʼ Dios primeru
  • Guyúbinu gúninu ni jneza primeru
  • Gudiʼnu xquíxepeʼ ca binni ni riquiiñeʼ Jiobá para gusiidiʼ laanu
  • Laichaganáʼ, peru gaca ni ti xpinni Señor
  • Jiobá nga herencia stinu
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Cadi guiaanadxinu de guyúbinu primeru Reinu stiʼ Dios
    Biʼniʼ adorar tobi lucha Dios ni dxandíʼ (wt)
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
w11 15/9 yaza 11-15

Ñee cudiʼnu lugar gaca Jiobá herencia stinu la?

«Cadi gusaanatu de guyúbitu primeru reinu stiʼ Dios ne gúnitu ni jneza ni rinabaʼ Dios laatu, ne qué ziaadxaʼ laatu xcaadxi cosa ni caquiiñetu.» (MAT. 6:33, NM)

1, 2. 1) Tuu nga «Israel stiʼ Dios» ni cuzeeteʼ Gálatas 6:16. 2) Tuu nga «idubi doce xiiñi Israel» ni cuzeeteʼ Mateo 19:28.

XI RIDIʼDIʼ ndaaniʼ íquenu ora ridúʼyanu diidxaʼ Israel lu Biblia. Zándaca guiníʼ íquenu zacá nga biree lá Jacob —tobi de ca xiiñiʼ Isaac— ne guidxi ni beeda de ca xiiñibe. Peru laaca riquiiñeʼ Stiidxaʼ Dios diidxaʼ ca de sti modo. Stale biaje ruzeeteni de ca xpinni Dios o «Israel stiʼ Dios», laacabe nga 144,000 xpinni Cristu ni maʼ gulí Jiobá pur espíritu santu para gácacaʼ rey ne ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ guibáʼ (Gál. 6:16; Apo. 7:4; 21:12). Peru lu Mateo 19:28 riquiiñecabe diidxaʼ ca para guiníʼcabe de «doce tribu ni za de Israel». Guiduʼyaʼ chaahuinu relatu riʼ.

2 Jesús guníʼ: «Dxi guzulú guidxilayú cubi ne guseenda Dios naa cue casi rey la? dxi que laca zudiee laatu ra cui tu para guni mandar tu cani za de idubi doce xiiñi Israel». Tuu nga na versículo riʼ «idubi doce xiiñi Israel» yaʼ. Laacabe nga ca binni ni chiguni juzgar ca discípulo stiʼ Jesús ne zanda guibánicabe sin gáticabe ndaaniʼ ti paraísu. Guirácabe zacaacabe ndaayaʼ pur dxiiñaʼ chiguni 144,000 binni ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ.

3, 4. Xi ejemplu galán rudii ca xpinni Cristu ni bibí.

3 Cásica biʼniʼ ca levita ne cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ guyuu dxiqué, ca xpinni Cristu ni bibí ni nabani yanna laaca ruuyacaʼ nabé risaca nga gúnicaʼ ni na Jiobá (Núm. 18:20). Dxandíʼ cadi cabézacabe gudii Dios laacabe ti ndaa layú casi herencia. Peru cabeza lélecabe dxi gácacabe rey ne ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ guibáʼ né Jesucristu, ne casi na Apocalipsis 4:10, 11, zunirúcabe xhiiñaʼ Dios raqué (Eze. 44:28).

4 Yanna, ximodo rusihuínnicabe naca Jiobá herencia stícabe laga nuurúcabe ndaaniʼ Guidxilayú riʼ yaʼ. Pur modo nabánicabe rusihuínnicabe jma risaca para laacabe gúnicabe ni na Dios. Ne laaca nápacabe fe zanda guilácabe pur rini bixhii Cristu ne ruzuubacabe stiidxabe. Zacá rihuinni cayúnicabe ni guníʼ apóstol Pedru: «Usihuinni tu dxandí uníʼ né Dios laatu ne ulí laatu» (2 Ped. 1:10). Qué zanda diʼ guni guirácabe biaʼ queca, purtiʼ gadxé gadxé modo nabánicabe, peru cadi pur nga riníʼcabe qué zanda gúnicabe jma lu xhiiñaʼ Dios. Laacabe rúnicabe biaʼ gándatiʼ lu xhiiñaʼ Dios. ¡Nabé galán ejemplu stícabe para cani cabeza guibani sin gati ndaaniʼ Guidxilayú!

5. Xi naquiiñeʼ gúninu para gaca Jiobá casi herencia stinu, ne xiñee nuu tiru rácani nagana.

5 Guiráʼ ca xpinni Cristu, cásica ni cabeza cheʼ guibáʼ ne zaqueca cani cabeza guibani lu Guidxilayú, naquiiñeʼ gúnicaʼ ni na mandatu bidii Jesús riʼ: «Tu gacalaʼdxi gaca xpinne la? gusiaanda laca laa, cadi lica guiá xpida, ne sa nanda naa» (Mat. 16:24). Millón de xpinni Cristu ni cabeza guibani ndaaniʼ ti paraísu cayuni adorarcaʼ Dios zacá. Qué riníʼ íquecabe gúnicabe caadxi si lu xhiiñaʼ Dios pa nánnacabe zanda gúnicabe jma. Stale de laacabe ruchaacabe modo nabánicabe ne rácacabe precursor regular. Nuu tu laa raca precursor auxiliar chupa chonna beeu. Ne xcaadxi ni qué randa raca precursor, rúnicaʼ biaʼ gándatiʼ lu xhiiñaʼ Dios. Rúnicabe casi biʼniʼ María ni bindaateʼ aceite rindáʼ naxhi ique Jesús. Xi guníʼ Jesús de ni bíʼnibe yaʼ. «Jneza ni biʼni be ri para naa. [...] Ma biʼni be biáʼ gunda.» (Mar. 14:6-8.) Cadi guiráʼ diʼ biaje zanda gúninu biaʼ racaláʼdxinu lu xhiiñaʼ Jiobá, purtiʼ naaze dxiichiʼ Binidxabaʼ guidxilayú ra nabáninu. Neca zacá naquiiñeʼ gúninu biaʼ stipa stinu ne guni crenu zacané Bixhózenu ni nuu guibáʼ laanu. Guidúʼyanu tapa modo zanda gúninu zacá.

Guyúbinu Reinu stiʼ Dios primeru

6. 1) Ximodo rusihuinni stale binni qué racaláʼdxicaʼ gápacaʼ ti herencia ni jma risaca. 2) Xiñee jma galán chinándanu ejemplu stiʼ David.

6 Jesús bisiidiʼ ca discípulo stiʼ guyúbicaʼ Reinu stiʼ Dios primeru ne gúnicaʼ ni jneza ni rinabaʼ Dios laacaʼ. ¡Rihuínnica gadxé laacabe de ca binni ni ruyubi puru si para laa! (Sal. 17:1, 13-15.) Ca binni ca qué rizaaláʼdxicaʼ gúnicaʼ ni na Jiobá. Jma cá íquecabe guibánicabe galán, gápacabe ti familia ne gusaananécabe xiiñicabe bidxichi ni iquiiñecaʼ. Ngasi nga ni zanda gúnicabe ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Peru laanu rápanu gana gácanu casi David. Purtiʼ laa jma gucuá ique gapa ti lá sicarú nezalú Jiobá, ne ngapeʼ nga ni guníʼ xiiñibe Salomón naquiiñeʼ guni binni (Ecl. 7:1, ni cá ñee yaza). Cásica Asaf, David bidii cuenta jma risaca nga gaca xhamigu binni Jiobá, purtiʼ óraca ricaa stale ndaayaʼ. Zacá riníʼ ique stale xpinni Cristu ni nabani yanna. Nga runi, jma ricá íquecabe gúnicabe jma lu xhiiñaʼ Jiobá, ne nuu tiru dede rusaanacabe xhiiñacabe pur laani.

7. Xi ndaayaʼ gucuaa ti xpinni Cristu pur biyubi primeru Reinu stiʼ Dios.

7 Guidúʼyanu ni bizaaca Jean-Claude, ti binnigola ni maʼ bichaganáʼ ne napa chonna xiiñiʼ ni nabeza República Centroafricana. Ti dxi gudxi gerente stibe laabe zuchaa ora riuube dxiiñaʼ, ziuube a las seis y media huadxí ne zúnibe dxiiñaʼ guiráʼ gadxe gubidxa stiʼ ti semana. Naquiiñeʼ gánnanu nabé nadxunu dxiiñaʼ ndaaniʼ guidxi que, nga runi riraruʼ ni runi binni para cadi guniti xhiiñaʼ. Xi biʼniʼ Jean-Claude yaʼ. Bisiénebe gerente que cásica naquiiñeʼ gúnibe dxiiñaʼ para guni ganarbe ti gueta para binnilídxibe la? zaqueca rúnibe stipa para gusiidibe laacaʼ de Dios ne gúnibe ca dxiiñaʼ nápabe lade ca binni ridagulisaa. Qué liica ñaxha ique gerente que ora bicabi laabe sicaríʼ: «Bidii xquixe Dios pur napuʼ dxiiñaʼ. Jma galán guʼnuʼ gusiaanduʼ xheeluʼ, ca xiiñuʼ ne ca guendanagana stiluʼ. Jma caquiiñeʼ gucaa íqueluʼ dxiiñaʼ riʼ. Lii guʼyuʼ pa guʼnuʼ pur religión stiluʼ la? o pur dxiiñaʼ riʼ». Xi ñúninu pa ñuʼnu lugar stibe yaʼ. Jean-Claude nanna zapa Jiobá laa pa guniti xhiiñaʼ. Ngue runi, gudixhe íquebe gúnirube ca dxiiñaʼ ni nápabe ndaaniʼ xquidxi Dios, purtiʼ runi crebe zacané Dios laabe para ganda gudiibe ni caquiiñeʼ binnilídxibe. Ora gunda sti guendaridagulisaa que guyebe casi maca rúnibe de raqué maʼ guyuube listu para chebe dxiiñaʼ, peru qué gánnabe pa dxandíʼ zaládxicabe laabe. Málasi nga guxidxi teléfono stibe ne gúdxicabe laabe maʼ guladxicabe gerente stibe. ¡Qué ñaana diʼ Jean-Claude sin dxiiñaʼ!

8, 9. Ximodo zanda gusihuínninu nápanu Jiobá casi herencia stinu, casi biʼniʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ne ca levita.

8 Stale xpinni Cristu riníʼ íquecaʼ sicaríʼ ora ruluíʼ ziaanacaʼ sin dxiiñaʼ: «Pa guiaanaʼ sin dxiiñaʼ, ximodo gudiéʼ ni iquiiñeʼ binnilidxeʼ yaʼ» (1 Tim. 5:8). Pa maʼ huayácanu zacá o pa coʼ la? nánnanu qué ziuu dxi gusaana Jiobá cani napa laa casi herencia ne riuulaʼdxiʼ guni ni nabe. Zándaca pur ca guendanagana ni huayápanu maʼ bíʼyanu dxandíʼ ni na ca diidxaʼ bizabiruaa Jesús, ora guníʼ: «Cadi gusaanatu de guyúbitu primeru reinu stiʼ Dios [...], ne qué ziaadxaʼ laatu xcaadxi cosa ni caquiiñetu» (Mat. 6:33, NM).

9 Guiníʼ íquenu de tribu stiʼ Leví que sti biaje. Laacabe qué nicaacabe nin ti ndaa layú de herencia. Peru cumu dxiiñaʼ stícabe nga gacanécabe guidxi que guni adorar Jiobá jneza la? zanda guni crécabe zapa Dios laacabe, purtiʼ laa maca guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Naa nga herencia ni raca caber guicaaluʼ lade ca xiiñiʼ Israel» (Núm. 18:20). Neca qué runi adorarnu Dios ndaaniʼ ti yuʼduʼ casi biʼniʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ne ca levita, laaca galán gusihuínninu zudii Dios laanu guiráʼ ni caquiiñenu. Jma naquiiñeʼ gápanu fe yanna, purtiʼ maʼ cadxiña dxi guinitilú guidxilayú malu riʼ (Apo. 13:17).

Guyúbinu gúninu ni jneza primeru

10, 11. Ximodo maʼ bisihuinni caadxi xpinni Jiobá runi crecaʼ laabe ora ruluíʼ ziaanacaʼ sin dxiiñaʼ. Bizeeteʼ ti ejemplu.

10 Jesús laaca gudxi ca discípulo stiʼ primeru naquiiñeʼ gúnicaʼ ni jneza ni rinabaʼ Dios laacaʼ (Mat. 6:33, NM). Nga runi, ora racaláʼdxinu gánnanu pa jneza xiixa ni chigúninu o pa cadi jneza ni la? rudiʼnu lugar gusiene Jiobá laanu ne qué rinándanu modo riníʼ ique binni guidxilayú. Biblia na: «Purtiʼ cadi casi modo riníʼ íquetu nga riníʼ iqueʼ, ne cadi casi ca neza stinneʼ nga ca neza stitu —nga nga ni na Jiobá —. Purtiʼ cásica jma nasoo guibáʼ que guidxilayú zacaca nga jma nasoo ca neza stinneʼ de ca neza stitu, ne cani riníʼ iqueʼ de cani riníʼ íquetu» (Isaías 55:8, 9). Quíxhenu ti ejemplu. Nuu binni ante guʼndaʼ Biblia, bidxiibacaʼ o bitoocaʼ gueza, bíʼnicaʼ o bitoocaʼ guiibaʼ ni riquiiñecabe lu guerra o bisiidicaʼ binni para cheʼ lu guerra. Peru ora biziidicabe ni cá lu Biblia, stale de laacabe bisaanacabe dxiiñaʼ stícabe ne zaqué gunda guyuunísacabe (Isa. 2:4; 2 Cor. 7:1; Gál. 5:14).

11 Tobi de cani biʼniʼ zacá nga Andrew. Laabe ne xheelabe bizulú biziidicabe de Dios ne gudixhe íquecabe gúnicabe ni na. Neca nabé riuuláʼdxibe dxiiñaʼ rúnibe, peru bisaanabe ni. Xiñee yaʼ. Purtiʼ dxiiñaʼ ni gúpabe que bicaani laabe gacanebe binni para cheʼ lu guerra, peru laabe rápabe gana gúnibe ni na Jiobá modo riuulaʼdxiʼ. Dxi maʼ biaanabe sin dxiiñaʼ, gúpabe bueltu ni zanda iquiiñebe para gudiibe ni gó ca xiiñibe chupa chonna beeu si. Zanda guininu beeda guiaanabe casi ca levita que, purtiʼ laacaʼ qué ñápacaʼ nin ti herencia. Peru biʼniʼ crebe Jiobá ne yeyúbibe sti dxiiñaʼ. Ximodo huayeni familia stibe dede dxiqué yaʼ. Maʼ biiyacabe qué huayuu dxi gusaana Jiobá de gacané laacabe (Isa. 59:1). Ne cumu gudixhe ique Andrew ne xheelaʼ gápacaʼ ni caquiiñesicaʼ para guibánicaʼ la? gunda gúcacaʼ precursor. Laabe guniʼbe: «Nuu tiru riuʼdu xizaa pur bueltu, pur lídxidu, pur guendahuará ne purtiʼ laaca maʼ ziniisidu. Peru qué huasaana Jiobá de gacané laadu. [...] Ora guiníʼ íquedu guiráʼ ni maʼ gudídidu, rudiʼdu cuenta gastiʼ sti cosa jma galán ne ni jma risaca que gúnidu ni na Jiobá» (Ecl. 12:13).a

12. Xi naquiiñeʼ gápanu para guyúbinu primeru ni jneza ni rinabaʼ Dios laanu. Bizeeteʼ ti ejemplu stiʼ tuuxa ni runibiaʼluʼ.

12 Jesús gudxi ca discípulo stiʼ sicaríʼ: «Pa ñapa tu fe, neca biaʼ ti biidxi mostaza la? ñanda ñabi tu dani ri iree de ra nuu, che sti ladu, ne ñe ni, ne gasti qué ñaca nagana para laatu» (Mat. 17:20). Para guidúʼyanu pa dxandíʼ nápanu fe, guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee nuyubeʼ ñuneʼ ni jneza canabaʼ Dios naa primeru neca tiideʼ lu guendanagana la?». Pa ruluíʼ qué zanda gúninu ni, xiñee qué guinabadiidxanu xcaadxi xpinni Cristu para gabi laanu ximodo huayacané Jiobá laacaʼ yaʼ. Nanna dxíchinu zaca fe stinu jma naguidxi pur ni gábicabe laanu.

Gudiʼnu xquíxepeʼ ca binni ni riquiiñeʼ Jiobá para gusiidiʼ laanu

13. Xi naquiiñeʼ guni cré cani cayuni stipa pur guni ni na Jiobá.

13 Pa risaca para laanu gúninu ni na Jiobá la? zanda guni crenu zápabe laanu, cásica bíʼnibe né ca levita. Qué zudiisibe ni guidoʼno ne ni gácunu, sínuque laaca zacanebe laanu chuʼnu jma gaxha de laabe. Guietenaláʼdxinu ni bizaaca David: biʼniʼ crebe zanda gacané Dios laabe neca nucaachilube ndaaniʼ ti cueva. Laanu laaca naquiiñeʼ gusihuínninu runi crenu zacané Dios laanu neca ruluíʼ qué zanda gaca chaahuiʼ xiixa guendanagana gápanu. Ne cadi guiaandaʼ laanu ejemplu stiʼ Asaf: laa biene xi pur nuu ca guendanagana que ora guyuu «ndaaniʼ santuariu nabé nandxóʼ stiʼ Dios» (Sal. 73:17). Laanu laaca naquiiñeʼ guni crenu zudii Jiobá stipa ni caquiiñenu pa gaca xhamígunu laa. Zacá zusihuínninu risaca para laanu guni adorarnu laabe ne gápanu laabe casi herencia stinu neca guidxaagalunu intiica guendanagana.

14, 15. Xi naquiiñeʼ gúninu ora guidxaa modo riénenu xiixa ni zeeda lu Biblia, ne xiñee.

14 Nuu tiru rusiénecabe laanu caadxi de ca cosa «ni jma nagana» zeeda de Dios (1 Cor. 2:10-13). Xi rúninu ora racané Jiobá laanu guiénenu xiixa ni zeeda lu Stiidxabe jma jneza yaʼ. Naquiiñeʼ gúninu casi biʼniʼ apóstol Pedru. Ti biaje gudxi Jesús ca binni ni cucaadiaga laa: «Gabe caʼ laatu, pa qué go to cuerpu sti Hombre Biseenda Dios ne qué gue tu rini sti la? qué zapa di tu enda nabani». Nuu tu laa guníʼ ique caniʼbe gocaʼ beela stibe ne guecaʼ rini stibe, ngue runi guniʼcaʼ: «Nabé naná ca diidxa cusiidi be ca. Tuu ndi zanda icaa cani». Pur ngue «ma qué ninanda ru ca laabe». Peru guidúʼyanu xi gudxi Pedru Jesús: «Tu ru ra nuu ñuu du yaʼ, Señor. Lii siouʼ nga ruiʼ neu laadu ni rudii enda nabani ni qué zaluxe» (Juan 6:53, 60, 66, 68).

15 Nánnanu qué ñene chaahuiʼ Pedru xii ngue caníʼ Jesús ora bizeeteʼ gócabe beela stiʼ ne guécabe rini stiʼ. Peru qué ñuudibe xizaa pur ngue, purtiʼ nánnabe zusiene Dios ni laabe despué. Yanna laanu yaʼ. Xi rúninu ora ruchaacabe modo maca bisiénecabe xiixa ni zeeda lu Biblia yaʼ. Ñee rúninu stipa pur guiénenu ca razón ni rudii Biblia para bidxaani la? (Pro. 4:18.) Naquiiñeʼ gúninu casi biʼniʼ ca binni de guidxi Berea ni bibani lu primé siglu, laacaʼ «bicaa diaga ca stiidxa Dios ne stale gana ne irá dxi ma cuyubi ca lu Xquiʼchi Dios» (Hech. 17:11). Pa chinándanu ejemplu stícabe la? zasaca para laanu guni adorarnu Dios ne zápanu laa casi herencia stinu.

Laichaganáʼ, peru gaca ni ti xpinni Señor

16. Ximodo zanda gúninu ni na 1 Corintios 7:39 ne gápanu Jiobá casi herencia stinu.

16 Xcaadxi xpinni Cristu rusihuínnicaʼ runi respetarcaʼ ni na Dios ora richaganacaʼ «ti xpinni Señor», ne nuu tu laa runi ni na mandatu ca neca guiaana sin guichaganáʼ (1 Cor. 7:39). Guirácabe naquiiñeʼ guni crécabe zapa Jiobá laacabe ne zannaxhii laacabe. Ne ora guni sentírcabe nuucabe stúbicabe o maʼ careecabe gana, naquiiñeʼ guiniʼnécabe laabe ne gábicabe laabe xi naguu xizaa laacabe, cásica biʼniʼ David ora guníʼ: «Nezalube bisaanaʼ guiráʼ ni riguu xizaa naa, gudxeʼ laabe guiráʼ guendanagana ni cadiideʼ, ora birá stipa stinneʼ ndaaniʼ ladxiduáʼ» (Sal. 142:1-3). Zándaca laaca biʼniʼ sentir Jeremías ni riguixhená que zacaca, purtiʼ bíʼnibe xhiiñaʼ Dios stale iza stúbibe. Nabé riguu ejemplu stibe gana cani caʼruʼ guichaganáʼ, ne lu capítulo 8 stiʼ libru Dios nos habla mediante Jeremías caníʼ jma de laani.

17. Xi runi ti gunaa xpinni Cristu ora guni sentir nuu stubi.

17 Ti gunaa xpinni Cristu ni nabeza Estados Unidos cayabi laanu ximodo runi sentir: «Qué riníʼ iqueʼ guiaanaʼ sin guichaganaʼyaʼ. Cabezaʼ guidxelaʼ ti xpinni Cristu ni guuyaʼ zanda guichaganaʼyaʼ laa. Cumu cadi Testigu jñaaʼ la? gucaláʼdxibe nucaabe naa nichaganaʼyaʼ tutiica nidxiña naa. Peru gunabadiidxaʼ laabe: “Pa guichaganaʼyaʼ primé ca binni ni tiidiʼ luaʼ, ne qué guiree xquendaxheeladu galán yaʼ. Ñee zuni chaahuiluʼ xquendaxheeladu óraque la?”. Despué bidiibe cuenta galán dxiiñaʼ napaʼ, zanda gapaʼ laaca naa ne nuaaʼ nayecheʼ stubeʼ. Zaqué maʼ qué ñábibe naa gastiʼ». Xi runi gunaa xpinni Cristu riʼ ora guni sentir nuu stubi yaʼ. Laca laabe guniʼbe: «Ruyubeʼ gacané Jiobá naa. Qué huayuu dxi gusaanabe naa». Xi huayacané laabe guni crebe zacané Dios laabe yaʼ. Laabe guniʼbe: «Runeʼ orar Dios. Ne ora guinieniáʼ laabe rietenalaʼdxeʼ dxandíʼ nabánibe ne nuucabe gaxha de naa. Ximodo ndiʼ qué chuaaʼ nayecheʼ ne guneʼ sentir galán pa rinieniáʼ Rey stiʼ guidubi naca guibáʼ ne Guidxilayú yaʼ». Nanna dxíchibe «jma nayeche ni rudii que ni ricaa», ne pur nga guniʼbe: «Runeʼ stipa para ganda gacaniáʼ xcaadxi binni sin cuezaʼ gudiicabe naa xiixa. Cada guiníʼ iqueʼ: “Xi zanda guneʼ pur binni”, runeʼ sentir nayecheʼ» (Hech. 20:35). Rihuínnica rusisaca gunaa xpinni Cristu riʼ dxiiñaʼ ni napa de guni ni na Jiobá ne gápabe Dios casi herencia stibe.

18. Ximodo zanda gácanu herencia stiʼ Jiobá.

18 Pa nápanu guendanagana o pa coʼ, zanda gaca Jiobá herencia stinu. Zacá zápanu ndaayaʼ de chuʼnu ndaaniʼ xquídxibe (2 Cor. 6:16, 17). Ne laaca zápanu ndaayaʼ ni gupa ca xpínnibe ni bizuubaʼ stiidxabe dxiqué: zaca Jiobá casi ti herencia stinu, peru cadi ngasi, sínuque laaca zácanu herencia stiʼ Jiobá. Biblia na: «Purtiʼ ni raca caber guicaa Jiobá nga xquidxi; Jacob nga ni raca caber laabe guicaabe de herencia. Beeda guidxélabe laa lu ti desiertu ra nabidxi ra gastiʼ nuu ne ra ribidxiaa maniʼ duxhuʼ. Ne guluube leʼ laa, ne gúpabe laa casi guielube» (Deuteronomio 32:9, 10). ¡Nabé ridxá tipa ladxidoʼno gánnanu zapa Jiobá cada tobi de laanu casi ti herencia stiʼ, cásica bíʼnibe né Israel! (Sal. 17:8.)

[Cani cá ñee yaza]

a Biiyaʼ revista ¡Despertad! stiʼ noviembre 2009, yaza 12 dede 14.

Xi maʼ bizíʼdinu

Bisiene ximodo rúninu Jiobá herencia stinu lu cani chiguzéʼtenu riʼ:

• Ora ruyúbinu primeru Reinu stiʼ Dios ne gúninu ni jneza

• Ora rusisácanu ca binni ni riquiiñeʼ Dios para gusiidiʼ laanu

• Ora runi respetarnu mandatu ni na guichagananu «ti xpinni Señor»

[Ni caníʼ yaza 13]

Rápanu Jiobá casi herencia stinu ora rúninu xhiiñabe primé

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 15]

Riguu ejemplu stiʼ Jeremías gana laanu

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir