Stiidxaʼ Jiobá nabani
Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Abdías, Jonás ne Miqueas
«VISIÓN ni gucuaa Abdías.» (Abdías 1.) Zacá rizulú libru ni bicaa Abdías lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús. Racá rihuinni lásibe bizeetebe lu libru ni bicaabe, qué nuzeeterube jma de laabe. Jma de chupa gayuaa iza ante gucaa Abdías libru stiʼ, Jonás bicaa ximodo guyeni laa lu dxiiñaʼ ni gucuaa. Miqueas gudixhená sesenta iza, dede 777 hasta 717 ante de ca dxi stiʼ Jesús ne gudixhenabe despué de Jonás peru ante de Abdías. Miqueas guníʼ zeeda de guidxi Moréset ne nga si nga ni guniʼbe de laabe ne Jiobá gudxi laabe quixhenabe ca dxi biʼniʼ mandar Jotán, Acaz ne Ezequías ndaaniʼ guidxi Judá (Miqueas 1:1). Pur ca ejemplu ni biquiiñeʼ Miqueas lu ca diidxaʼ ni guníʼ, rihuinni gúnnabe modo biʼniʼ binni dxiiñaʼ lu layú.
ZATI EDOM «NE MAʼ QUÉ ZIUU DXI» GUIBANI
(Abdías 1-21)
Abdías guníʼ xi zazaaca guidxi Edom: «Zatuíluluʼ pur bininaluʼ Jacob bíʼchiluʼ, zátiluʼ ne maʼ qué ziuu dxi guibániluʼ». Dxi guniʼbe ca diidxaʼ riʼ, caʼruʼ diʼ gusiaandaʼ Abdías guiráʼ cani biʼniʼ ca binni de Edom ca israelita que. Xi bíʼnicabe yaʼ. Lu iza 607, dxi binitilú ca binni de Babilonia Jerusalén, ca binni de Edom qué ñuuyadxísicaʼ modo binitilú guidxi que, sínuque bidaagucaʼ xcaadxi guidxi para bininacaʼ ca israelita que (Abdías 10, 11).
Edom binitilú, peru ca israelita que bibiguétacaʼ xquídxicaʼ sti biaje. Abdías guníʼ: «Dani Sión zeeda gaca ti lugar nandxóʼ para cani guyubi ni ne zacá guilacaʼ» (Abdías 17).
Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:
5-8. Dxi bizeeteʼ Abdías zanitilú guidxi Edom, xiñee bizeetebe de caadxi hombre ni raxha stiʼ binni ne de xcaadxi ni richuugu uva. Ni riguixhená riʼ bisihuinni xi zúnicabe guidxi Edom. Laabe guniʼbe pa ñaca nindanaʼ binni ndaaniʼ guidxi Edom huaxhinni la? ninecaʼ ni ñuuláʼdxisicaʼ. Ne pa ñe caadxi hombre nindanaʼ uva ndaaniʼ guidxi Edom, ninecaʼ ni ñanda si ne nusaanacaʼ caadxi para nibagu binni. Peru dxi binitilú Edom, ca binni de Babilonia, cani guyuuné Edom tobi si, bindúxecaʼ guidxi que ne zinecaʼ guiráʼ ca cosa risaca stícabe (Jeremías 49:9, 10).
10. Ximodo maʼ qué ziuu dxi guibiguetaʼ guibani binni ndaaniʼ guidxi Edom. Casi modo guníʼ cani riguixhená stiʼ Dios, guidxi Edom binitilú. Maʼ qué nibeza binni ndaaniʼ ni ne maʼ guirutiʼ ñuni mandar ndaaniʼ guidxi que. Ximodo guca nga yaʼ. Nabonido, rey stiʼ Babilonia, binitilú guidxi que lu siglu VI ante de ca dxi stiʼ Jesús. Gudiʼdiʼ si chupa guyuaa iza, ca nabateo gulézacaʼ ra guyuu ca binni de Edom que. Ngue runi ca binni de Edom gulézacaʼ ladu gueteʼ stiʼ guidxi Judea, ti lugar láʼ Négueb, peru qué nindaa binibiáʼ binni lugar riʼ casi Idumea. Binitilú si ca binni de Roma guidxi Jerusalén lu iza 70, maʼ qué ñánnaruʼ guirutiʼ de Edom, purtiʼ binitilú ni.
Xi rusiidiʼ cani laanu:
3, 4. Ca binni de Edom qué niníʼ íquecaʼ pa ziuu dxi zunitilú xiixa guidxi laacaʼ. Xiñee guníʼ íquecabe zaqué yaʼ. Purtiʼ nabé nagana para chindá binni raqué, nápani caadxi barranca naroʼbaʼ ne gueteʼ. Peru guidxi que binitilú ni purtiʼ guirutiʼ zanda guilá de ca juiciu stiʼ Dios.
8, 9, 15. Guirutiʼ zanda guilá de «dxi stiʼ Jiobá» nin ñapa stale guendabiaaniʼ ne stale stipa (Jeremías 49:7, 22).
12-14. Ca binni ni riecheʼ ora ruuyacaʼ cayacaná ca xpinni Dios naquiiñeʼ guiníʼ íquecaʼ ni bizaaca guidxi Edom que. Xiñee yaʼ. Purtiʼ Jiobá qué rusiaandaʼ diʼ ca binni ni runiná xquidxi.
17-20. Ca diidxaʼ ni na zabiguetaʼ ca israelita que Jerusalén bizulú guca cani dxi biree caadxi de laacabe Babilonia lu iza 537. Cumu guiráʼ ni riníʼ Jiobá raca cani la? zanda guni crenu zúnibe guiráʼ ni maʼ guniʼbe.
«ZANITILÚ NÍNIVE»
Jiobá biseendaʼ Jonás ndaaniʼ guidxi Nínive para guiníʼ xi chiguizaaca guidxi que, peru laabe bixooñebe ne guyebe gadxé ladu. Jiobá bicueeza laabe ra bisaba ti bi nadipaʼ lu nisadóʼ ne ti benda ngola ne biseendaʼ laabe sti biaje ndaaniʼ guidxi Nínive (Jonás 1:2, 4, 17; 3:1, 2).
Guyuu si Jonás raqué bizulú guníʼ xi chigaca guidxi que ne qué nidxibi ora guníʼ: «Sti cuarenta gubidxa si zanitilú Nínive» (Jonás 3:4). Cumu qué ñaca ni guniʼbe que la? nabé bidxiichibe, ngue runi Jiobá biquiiñeʼ ti lubáʼ guitu para bisiidiʼ laabe xiñee naquiiñeʼ guiubaláʼdxibe binni (Jonás 4:1, 6).
Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:
3:3. Xiñee rieeteʼ nabé naroʼbaʼ Nínive, biaʼ nizá binni chonna gubidxa. Para gudii binni vuelta guidubi naca guidxi Nínive ni guyuu dxiqué naquiiñeʼ saʼ biaʼ chonna gubidxa. Xiñee chonna gubidxa yaʼ. Purtiʼ zándaca nuuruʼ xcaadxi guidxi cueʼ ni, casi Jorsabad ladu guiaʼ ne Nimrud ladu gueteʼ. Biaʼ si guionnaʼ guidxi riʼ rudiini 100 kilómetru (60 milla).
3:4. Ñee biziidiʼ Jonás diidxaʼ ni riníʼ ca asiriu que para gábibe ca binni de Nínive xi chiguizaacacaʼ la? Zándaca maca nanna Jonás diidxaʼ ni riníʼ ca binni que o zándaca Dios gucané laabe para guniʼbe ni. Sti cosa ni zándaca guca nga laabe guniʼbe ni lu diidxaʼ hebreu ne tuuxa gudxi ca binni que xi caniʼbe. Pa gúcani zacá la? ca binni que gucaláʼdxicaʼ ñánnacaʼ xi caniʼbe.
Xi rusiidiʼ cani laanu:
1:1-3. Pa laapenu guyúbinu gúninu sti cosa ca dxi maca guleenu para gucheechenu diidxaʼ ne gusíʼdinu binni la? zusihuínninu cayácanu casi Jonás ne qué nanu gúninu xhiiñaʼ Dios.
1:1, 2; 3:10. Jiobá qué riuubalaʼdxiʼ ti guidxi, ti raza o ti grupu si de binni. Coʼ, sínuque «Jiobá nachaʼhuiʼ ne guiráʼ binni, ne guendarilaselaʼdxiʼ stibe rihuínnini lu guiráʼ ni bíʼnibe» (Salmo 145:9).
1:17; 2:10. Guionnaʼ dxi ne gueelaʼ guyuu Jonás ndaaniʼ benda que bisihuínnini dxi guti ne biasa Jesús lade gueʼtuʼ (Mateo 12:39, 40; 16:21).
1:17; 2:10; 4:6. Jiobá bilá Jonás de bi ni bindubi lu nisadóʼ que. Despué Jiobá biʼniʼ igaa ti «lubáʼ guitu luguiáʼ Jonás ti cuʼni bacaandaʼ ique ti chuʼ jma galán». Ca xpinni Dios ni nabani yanna zanda cuézacaʼ gulá ne gacané Jiobá laacaʼ purtiʼ riuubaláʼdxibe binni (Salmo 13:5; 40:11).
2:1, 2, 9, 10. Jiobá rucaadiaga ca oración ne guiráʼ ni rinabaʼ ca xpínnibe laabe (Salmo 120:1; 130:1, 2).
3:8, 10. Biuubaʼ ladxidóʼ Jiobá ngue runi maʼ qué nunitilú guidxi que. Xiñee yaʼ. Purtiʼ maʼ qué ñúniruʼ ca ninivita que guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ sticaʼ. Zacaca naquiiñeʼ guni binni yanna. Para cadi gusabanáʼ Dios binni ruchee la? naquiiñeʼ gusihuinni maʼ guca arrepentir de guidubi ladxidóʼ.
4:1-4. Guirutiʼ zanda gucueeza Dios para cadi guiuubalaʼdxiʼ binni. Naquiiñeʼ gápanu laanu para cadi guininu cadi jneza modo riuubalaʼdxiʼ Jiobá binni.
4:11. Jiobá naca ti Dios ni qué ridxiichigá ne cudiibe lugar guireeche stiidxaʼ Reinu stibe lu guidubi naca Guidxilayú. Xiñee yaʼ. Purtiʼ riabe ca binni ni qué ganna xii nga ni jneza ne ni cadi jneza casi 120,000 binni guleza ndaaniʼ guidxi Nínive que. Laanu laaca naquiiñeʼ guiubaláʼdxinu binni, gucheechenu stiidxaʼ Reinu stiʼ Dios ne stale gana ne gacanenu binni gácacaʼ xpinni Cristu (2 Pedro 3:9).
«QUÉ ZÁPACAʼ GUICHA ÍQUECAʼ»
(Miqueas 1:1–7:20)
Miqueas guníʼ guiráʼ ra bichee ca binni de guidxi Israel ne Judá, guniʼbe zanitilú ca guidxi que ne guniʼbe zabiguetaʼ ca binni que xquídxicaʼ. Samaria zeeda gaca ti montón guié, purtiʼ biʼniʼ adorar Israel ne Judá sti dios. Ngue runi naquiiñeʼ «guiaba guicha íquecaʼ», o zatuílucaʼ ora guinitilucaʼ. Ora checaʼ de esclavu, ziaba guicha íquecaʼ ne ziaanani casi ique ti bisiá (ca diidxaʼ riʼ zándaca caniʼni de ti bisiá ni huaxiéʼ guicha ique). Neca zacá Jiobá guníʼ xi zazaacacabe: «Dxandipeʼ zucaasaa lii sti biaje, Jacob» (Miqueas 1:6, 16; 2:12). Pur ca xaíque ni qué ñuni ni jneza ne cani riguixhená ni cadi dxandíʼ que, Jerusalén laaca «zeeda gaca ti montón guié». Peru Jiobá zutagulisaa xquidxi. De «Belén Efrata» zaree «binni ni guni mandar guidxi Israel» (Miqueas 3:12; 4:12; 5:2).
Ñee guca Jiobá malu ne guidxi Israel la? Ñee nagana guiráʼ ni gunabaʼ Jiobá guni guidxi que la? Coʼ. Ni gunabaʼ si Jiobá xquidxi nga «gúnicaʼ ni jneza ne gannaxhiicaʼ guenda nachaʼhuiʼ» ne gácacaʼ biaritiʼ ora sánecaʼ Dios (Miqueas 6:8). Peru ca binni ni bibani ca dxi stiʼ Miqueas bíʼnicaʼ puru si cosa malu, binni «ni jma nachaʼhuiʼ ládecabe zeeda gaca casi yaga guichi, ne ni jma runi ni jneza zeeda gaca casi leʼ de guichi», ni runiná guiráʼ tu guidxiña laa. ¡Peru Jiobá cadi zacá diʼ laa! Ni riguixhená que guníʼ: «Gastiʼ sti Dios casi lii». Jiobá zabiguetaʼ ziuubalaʼdxiʼ xquidxi ne «zulaabe guiráʼ ca donda sticaʼ ndaaniʼ nisadóʼ» (Miqueas 7:4, 18, 19).
Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:
2:12. Padxí bitagulisaa Dios «cani biaana de guidxi Israel». Ca diidxaʼ riʼ gúcacani lu iza 537 ante de ca dxi stiʼ Jesús, dxi biree caadxi de ca judíu de esclavu Babilonia ne bibiguétacaʼ xquídxicaʼ. Tiempu riʼ ca diidxaʼ ca cayaca cani luguiáʼ Israel stiʼ Dios (Gálatas 6:16). Dede 1919 bidopa ca xpinni Cristu ni bibí ne espíritu santu ni zeeda gaca casi dendxuʼ ni nuu ndaaniʼ currá. Ne dede 1935 cadaaguruʼ «jma binni» laacabe ni zeeda gaca casi «xcaadxi dendxu». Nga runi yanna ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu cayúnicaʼ ridxi (Apocalipsis 7:9; Juan 10:16). Guirácabe runi adorárcabe Jiobá.
4:1-4. Xii nga riníʼ Biblia ora na «ra maʼ ziguiluxe ca dxi riʼ», Jiobá «zuni [juzgar] lade stale guidxi, ne zaguu [jneza] ca guidxi roʼ ca». Ora riniʼbe stale guidxi ne guidxi roʼ la? Jiobá caníʼ de ca binni ni runi adorar laabe ni nuu ndaaniʼ ca guidxi ca, ne cadi ca grupu políticu ca o ca guidxi roʼ ca. Jiobá runi juzgar ne riguu jneza laacabe para chuʼnécabe laa galán.
Xi rusiidiʼ cani laanu:
1:6, 9; 3:12; 5:2. Guiráʼ cani gucuá riʼ dxandíʼ gúcacani, ne laacani rusihuinni cani qué ruchee diʼ stiidxaʼ Jiobá. Nabániruʼ Miqueas dxi binitilú ca asiriu guidxi Samaria lu iza 740 ante de ca dxi stiʼ Jesús (2 Reyes 17:5, 6). Ca dxi biʼniʼ mandar Ezequías, ca binni nanda guiibaʼ stiʼ Asiria guyuucaʼ dede ndaaniʼ guidxi Jerusalén (2 Reyes 18:13). Ca babilonio binitilucaʼ ne bizaaquicaʼ Jerusalén lu iza 607 (2 Crónicas 36:19). Ne Mesías que dxandíʼ gule ndaaniʼ guidxi «Belén Efrata» (Mateo 2:3-6).
2:1, 2. Cadi galán diʼ nga guininu cayúninu ni na Jiobá peru jma cuyúbinu gápanu bidxichi ne cadi cuyúbinu gúninu ni na reinu stiʼ Dios (Mateo 6:33; 1 Timoteo 6:9, 10).
3:1-3, 5. Jiobá rinabaʼ guni cani zaniruʼ ndaaniʼ xquídxibe ni jneza.
3:4. Pa racaláʼdxinu guicabi Jiobá ca oración stinu la? naquiiñeʼ gúninu stipa para cadi guyúbinu laapenu modo gucheʼnu ne cadi gusihuínninu cayúninu ni na Dios peru cayúninu modo runi binni ni qué ruundaʼ Biblia.
3:8. Para ganda gucheechenu stiidxaʼ Jiobá ne gábinu binni de ca juiciu ni chigueedanebe la? caquiiñenu espíritu santu si stiʼ Jiobá ne stipa stiʼ.
5:5. Ora ca xhenemigu Dios gucaalucaʼ xquídxibe la? ziuu gadxe pastor (númeru ca riníʼ ni biaʼsi) ne ziuu «xhono xaíque» o stale hombre ni runi ni jneza ni zazaniruʼ ládecabe.
5:7, 8. Para stale binni, ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu zeeda gácacaʼ «casi gupa ni rusaba Jiobá», ti ndaayaʼ stiʼ Dios. Xiñee yaʼ. Purtiʼ Jiobá riquiiñeʼ laacabe para gucheechecabe stiidxaʼ Reinu. «Xcaadxi dendxuʼ» cayacanecaʼ cani bibí pur espíritu santu para guireeche diidxaʼ ti gacanecaʼ binni guiniisi lu stiidxaʼ Dios (Juan 10:16). ¡Nabé sicarú nga gúninu dxiiñaʼ riʼ purtiʼ riguixhedxini ladxidóʼ binni!
6:3, 4. Gácanu casi Jiobá Dios ne gácanu nachaʼhuiʼ ne ca binni ni raca nagana guidxaaganu pur xpiaʼcaʼ ne guianu laacaʼ, ne cani maʼ caxaleʼ de Dios.
7:7. Ora guidxaagalunu xiixa guendanagana lu ca últimu dxi riʼ la? cadi guireʼnu gana, sínuque gácanu casi Miqueas ne cuézanu Dios ni zulá laanu.
7:18, 19. Gúninu casi runi Jiobá ne chuʼnu listu para gutiidiláʼdxinu donda stiʼ stobi ora gúnicaʼ laanu xiixa.
Cadi gusaana de sanu lu «lá Jiobá»
Binni ni gucaalú Dios ne xquidxi la? zati «ne maʼ qué ziuu dxi» guibani (Abdías 10). Peru zanda gucueezanu guendaridxiichi stiʼ Jiobá pa gucaadiáganu ca conseju stibe ne gusaana de gúninu ni cadi jneza (Jonás 3:10). «Ra maʼ ziguiluxe ca dxi riʼ», o ca últimu dxi stinu riʼ, stale binni ni cuzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá cuyúbicaʼ guni adorarcaʼ laabe jneza, purtiʼ modo runi adorar xquidxi Dios laa maʼ gadxé ni de modo runi religión ni cadi dxandíʼ (Miqueas 4:1; 2 Timoteo 3:1). Nga runi, qué chuʼ dxi gusaananu de sanu lu lá Jiobá, Dios stinu (Miqueas 4:5).
¡Nabé sicarú ca conseju ni zeeda lu libru stiʼ Abdías, Jonás ne Miqueas! Guiráʼ ni cá lúcani cayacaneruʼ cani laanu yanna cásica dxi gucuá cani raca jma de chupa mil gaayuʼ gayuaa iza (Hebreos 4:12).
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 17]
Abdías guníʼ zati Edom «ne maʼ qué ziuu dxi» guibani
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 19]
Cásica Miqueas, naquiiñeʼ cuézanu gulá Dios stinu laanu
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 20]
Gucheechenu diidxaʼ nga ti dxiiñaʼ jma risaca ni nápanu