BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • fy cap. 7 yaza 76-89
  • Ñee qué lica naʼ xiiñuʼ guzuubaʼdiidxaʼ la?

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ñee qué lica naʼ xiiñuʼ guzuubaʼdiidxaʼ la?
  • Ximodo guibanineluʼ binnilídxilu’ nayeche’
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • XIMODO RUSIHUINNI TUUXA MAʼ QUÉ LICA NÁʼ GUZUUBAʼ DIIDXAʼ
  • XI RUCAA XIIÑITU CADI GUZUUBAʼ DIIDXAʼ
  • ELÍ QUÉ NIGUU JNEZA CA XIIÑIʼ, NE REHOBOAM BIQUIICHINÁʼ XQUIDXI
  • ZUZUUBAʼ XIIÑIʼ BINNI DIIDXAʼ PA GUDIICAʼ NI IQUIIÑEBE
  • ORA RIUU XIIÑIʼ BINNI LU GUENDANAGANA
  • XI NAQUIIÑEʼ GUNI BINNI PA QUÉ LICA NÁʼ XIIÑIʼ GUZUUBAʼ DIIDXAʼ
  • Ximodo gacané binni xiiñiʼ ora jma maʼ ziniisicaʼ
    Ximodo guibanineluʼ binnilídxilu’ nayeche’
  • Lagusiidiʼ ca xiiñitu dede nahuiinicaʼ
    Ximodo guibanineluʼ binnilídxilu’ nayeche’
  • Lagusiidiʼ xiiñitu ne guendarannaxhii
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • Lagusiidiʼ xiiñitu gannaxhii Jiobá
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
Ximodo guibanineluʼ binnilídxilu’ nayeche’
fy cap. 7 yaza 76-89

CAPÍTULO 7

Ñee qué lica naʼ xiiñuʼ guzuubaʼdiidxaʼ la?

Foto ni zeeda lu yaza 76

1, 2. 1) Xi ejemplu guníʼ Jesús ni bisihuinni qué ñuni ca xaíque yuʼduʼ stiʼ ca judíu ni na Dios. 2) Xi rizíʼdinu de cani nahuiiniʼ lu ejemplu ni bidii Jesús que.

CHUPA chonna gubidxa ante gatiʼ Jesús, gunabadiidxabe ca xaíque yuʼduʼ stiʼ ca judíu xiixa ni bicaa laacaʼ guiníʼ íquecaʼ. Nabe: «Xi na tu de ndi yaʼ. Ti hombre gupa chupa xiiñiʼ, ne ti dxi rabi be ni jma huaniisi que: “Uyé rañaa yanadxí, xiiñeʼ.” Para na rabi laabe: “Qué ziaa diaʼ.” Peru ratu si que uca arrepentir, ne biree uyé. Oraque bidxiña be ra nuu stobi que, ne zaqueca gudxi be laa. Para na rabi laabe: “Nagasi ma chaaʼ, apá.” Peru qué ñe. Yanna xi na tu. Uná de lade iropa cabe biʼni ni na bixhoze. Para na caʼ: “Primé que”» (Mateo 21:28-31).

2 Né ca diidxaʼ riʼ bisihuinni Jesús cadi cayuni ca xaíque yuʼduʼ stiʼ ca judíu ni na Dios. Beeda gácacabe casi guiropa xiiñiʼ hombre que, purtiʼ guníʼcabe zúnicabe ni na Dios, peru qué ñúnicabe ni. Stale de cani napa xiiñiʼ zudiicaʼ cuenta rusihuinni ejemplu ni guníʼ Jesús ca xi rizaaca ndaaniʼ ti familia. Laaca cusihuínnini nabé nagana raca para binni ganna xi riníʼ ique ca xiiñiʼ ne xi racaláʼdxicaʼ gúnicaʼ. Zándaca tuuxa nabé gudii xiana bixhoze ne jñaa dxi gapa trece dede diecinueve iza, peru ora maʼ huaniisi guni ni jneza ne guni respetar binni laa. Galán ganna cani napa xiiñiʼ nga ti gúʼyacaʼ xi gúnicaʼ ora qué náʼ xiiñicaʼ guzuubaʼ stiidxacaʼ.

XIMODO RUSIHUINNI TUUXA MAʼ QUÉ LICA NÁʼ GUZUUBAʼ DIIDXAʼ

3. Xiñee cadi casi zeʼ binni guiníʼ qué lica riná xiiñiʼ guzuubaʼ diidxaʼ.

3 Nuu tiru ránnanu de caadxi hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ni maʼ qué nacaʼ guzuubacaʼ stiidxaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ. Zándaca runibiaʼnu tuuxa familia ni napa ti xiiñiʼ ni ruluíʼ maʼ qué zanda guni mandárcabe laa. Peru nuu biaje raca nagana para binni ganna pa dxandipeʼ maʼ qué lica zuzuubaʼ xiiñiʼ diidxaʼ. Laaca raca nagana para binni guiene xiñee nuu de cani nahuiiniʼ ca ruzuubaʼ diidxaʼ ne nuu tu qué lica riná guni ni, ne zándaca guizaaca ndiʼ ndaaniʼ ti familia si. Xi naquiiñeʼ guni binni pa gudii cuenta maʼ qué lica naʼ tobi de ca xiiñiʼ guzuubaʼ diidxaʼ yaʼ. Para guicábinu ni gunabadiidxanu ca, primeru naquiiñeʼ ganna chaahuinu pa dxandíʼ qué lica riná xiiñinu guzuubaʼ diidxaʼ. Ximodo rusihuínnibe ni yaʼ.

4-6. 1) Ximodo rusihuinni tuuxa maʼ qué lica naʼ guzuubaʼ diidxaʼ. 2) Xi naquiiñeʼ ganna binni ora chuʼ biaje qué guzuubaʼ xiiñiʼ diidxaʼ.

4 Ti binni ni qué lica riná guzuubaʼ diidxaʼ riale de ndaaniʼ ladxidóʼ cadi guni ni ne maʼ xpiaʼpeʼ ni. Laaca rucaalú ne ricabiruaa ora gábicabe laa guni xiixa. Cumu «guendahuati ca nuuni ndaaniʼ ladxidóʼ hombrehuiiniʼ» ca la? nga runi, naquiiñeʼ ganna binni ziuu ora qué zaná xiiñicaʼ guzuubaʼ stiidxacaʼ ne stiidxaʼ xcaadxi binni, ne jmaruʼ si zúnicabe zacá ora maʼ ziniisicabe purtiʼ zuchaa xcuérpucabe ne modo runi sentírcabe (Proverbios 22:15). Ora guchaa xiixa lu xquendanabani tuuxa, raca nagana para laa guiaa ni. Nga runi, zanda guxuíʼlunu pabiáʼ nagana raca para ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ora maʼ ziniisicaʼ purtiʼ stale cosa ruchaa lu xquendanabánicaʼ. Nuu biaje raca nagana para binni guiene xiiñiʼ ne xiiñiʼ guiene laa. Para stale binni pa ñanda si qué niniisi xiiñicaʼ nagueenda, peru xiiñicaʼ pa ñanda si maʼ ñuba niniisicaʼ.

5 Hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ ni qué lica riná guzuubaʼ diidxaʼ qué rucaadiaga conseju stiʼ bixhoze ne jñaa. Peru cadi purtiʼ si qué guzuubaʼ xiiñicabe diidxaʼ chupa chonna biaje guiníʼcabe maʼ qué lica nabe guzuubabe diidxaʼ. Ora guzulú binni gusiidiʼ xiiñiʼ de Dios nuu de laacaʼ huaxiéʼ riuuláʼdxicaʼ guiziidicaʼ ne nuu tu qué lica riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ, peru cadi jneza guininu maʼ cadi lica nácabe guzuubacabe diidxaʼ. Nga runi, cadi casi zetu guiniʼtu naca xiiñitu ti baʼduʼ ni qué lica naʼ guzuubaʼ diidxaʼ.

6 Ñee dxandíʼ maʼ qué lica ruzuubaʼ guiráʼ cani maʼ ziniisi stiidxaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ la? Coʼ, cadi zacá diʼ ni. Chupa chonna si de laacabe nga qué lica ruzuubaʼ diidxaʼ. Yanna, xi zanda guininu de tuuxa ni qué lica naʼ guzuubaʼ diidxaʼ ne maʼ zacapeʼ xpiaʼ yaʼ. Xi rucaa laabe gácabe zacá yaʼ.

XI RUCAA XIIÑITU CADI GUZUUBAʼ DIIDXAʼ

7. Xiñee zándaca gucaa ca binni ni nuu lu naʼ Binidxabaʼ xiiñitu cadi guzuubacaʼ diidxaʼ.

7 Tobi de ca cosa ni jma rucaa cani nahuiiniʼ cadi lica guzuubacaʼ diidxaʼ nga purtiʼ nabánicaʼ lade binni ni nuu lu naʼ Binidxabaʼ. Biblia na: «Naaze dxiichi binidxaba idubi guidxilayú» (1 Juan 5:19). Ca binni ni nuu lu naʼ Binidxabaʼ huacaacaʼ stobi guiníʼ ique ne guni ni cadi jneza, ne ca xpinni Cristu naquiiñeʼ gápacaʼ laacaʼ para cadi gácacaʼ zacá (Juan 17:15). Stale de cani riníʼ ique ca binni ca ne cani rúnicaʼ zeʼ dxi jma qué iquiiñeʼ cani yanna que dxiqué (2 Timoteo 3:1-5, 13). Pa qué gusiidiʼ binni xiiñiʼ, qué quixhená ne qué gapa laacabe la? jma nagueenda zúnicabe ni na «espíritu ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ ladxidóʼ cani qué ruzuubaʼ stiidxaʼ Dios» (Efesios 2:2, TNM). Nga runi, laaca ziuu binni ni gucaa ca xiiñitu guni cosa malu. Sicaríʼ na Biblia: «Tu ridxaaga binni ni nahuati la? qué zieni laa jneza» (Proverbios 13:20). Dxandíʼ, pa tuuxa guidxaaga binni ni naaze dxiichiʼ Binidxabaʼ laa la? zándaca guicá modo riníʼ ique ca binni ca laa. Naquiiñeʼ gacanetu ca xiiñitu guiráʼ ora para gusisácacaʼ ca conseju ni zeeda lu Biblia, ne pa chinándacaʼ ni zabánicaʼ jma galán (Isaías 48:17, 18).

8. Xi zanda gucaa xiiñiʼ binni cadi guzuubaʼ diidxaʼ.

8 Sti cosa ni zanda gucaa xiiñiʼ binni cadi guzuubaʼ diidxaʼ nga modo nabaninécabe laa ra lídxicabe. Pa nabé rixudxi bixhózebe o jñaabe, raca drogar o riguiñe xheelaʼ, zándaca guiníʼ ique xiiñicabe zacá nga naquiiñeʼ guibani. Ne neca galán modo nabani ti familia, zándaca chuʼ ti xiiñicabe ni maʼ qué guzuubaʼ diidxaʼ purtiʼ riníʼ ique qué rizaalaʼdxipécabe laa. Peru cadi guiráʼ biaje gúnicabe xiixa ni cadi jneza guiníʼ íquetu nuu tu cucaa laacabe gúnicabe ni. Nuu xiiñiʼ binni qué riná guzuubaʼ diidxaʼ, neca bixhózecaʼ o jñaacaʼ zinándacaʼ conseju ni zeeda lu Biblia ne rúnicaʼ stipa pur gápacaʼ laacabe para cadi guicá xpiaʼ binni guidxilayú laacabe. Xiñee rizaaca nga yaʼ. Zándaca purtiʼ binni ruchee laanu. Sicaríʼ guníʼ Pablu: «Pur tobi hombre [Adán] biuu enda ruchee ndaani guidxilayú, ne guti be purti bichee be, ne zacá ucuá enda guti que irá xixé binni, purti laca bichee caʼ» (Romanos 5:12). Cumu qué nuzuubaʼ Adán diidxaʼ ne biyubi puru para laasi la? nga runi cadi galán modo nabani cani za de laabe. Caadxi de cani nahuiiniʼ ca laapecaʼ qué rinacaʼ guzuubacaʼ diidxaʼ, cásica biʼniʼ Adán.

ELÍ QUÉ NIGUU JNEZA CA XIIÑIʼ, NE REHOBOAM BIQUIICHINÁʼ XQUIDXI

9. Xi sti cosa rucaa xiiñiʼ binni cadi guzuubaʼ diidxaʼ.

9 Sti cosa ni rucaa ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ cadi guzuubacaʼ diidxaʼ nga purtiʼ gadxé gadxé modo rusiniisicabe laacaʼ (Colosenses 3:21). Nuu binni na naquiiñeʼ guquiichináʼ ca xiiñiʼ ne gácacaʼ naduxhuʼ ora uguu jnézacaʼ laacabe. Ne xcaadxi rudiicaʼ lugar guni xiiñicaʼ ni gacalaʼdxiʼ ne qué rusiidicaʼ laacabe xii nga ni jma jneza gúnicabe ti cadi guizaacacabe xiixa. Ziuu biaje zaca nagana para binni ganna pora gudii lugar guni xiiñiʼ ni riuulaʼdxiʼ ne pora coʼ. Ne gadxé gadxé ni caquiiñeʼ cada tobi de ca xiiñicabe. Nuu de laacaʼ jma caquiiñeʼ gúʼyacabe ni cayúnicaʼ que xcaadxi. Lu Biblia zeeda chupa ejemplu ni cusihuinni xi guendanagana zapa binni pa gudii lugar guni xiiñiʼ intiica gacalaʼdxiʼ ne pa guquiichináʼ laacabe.

10. Xiñee qué ñanna Elí modo niguu jneza ca xiiñiʼ, neca zándaca qué nusaana de nuzuubabe stiidxaʼ Dios.

10 Elí, ni guca xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ndaaniʼ guidxi Israel, laaca gupa xiiñiʼ. Laabe bíʼnibe xhiiñabe cuarenta iza, ne gunna dxíchibe ni na Ley stiʼ Dios. Bihuinni bíʼnibe xhiiñabe jneza casi ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ, ne zándaca laaca bíʼnibe stipa para gusiidibe ca xiiñibe, Ofní ne Finehás, ni na Ley stiʼ Dios. Peru nabé bidiibe lugar laacaʼ gúnicaʼ ni racaláʼdxicaʼ. Ofní ne Finehás gúcacaʼ ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ, peru gúcacaʼ binni qué iquiiñeʼ purtiʼ jma gucuá íquecaʼ gocaʼ ne gatanecaʼ gunaa. Dxi bíʼnicabe ca cosa malu que ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ Dios, qué nibee diʼ Elí laacabe ne niguu gadxé binni lugar stícabe. Nabé nadóʼ modo guníʼnebe laacaʼ. Pur modo bíʼnibe ca, bisihuínnibe jma bisisácabe ca xiiñibe que Dios. Ngue runi, maʼ qué niná ca xiiñibe ñuni adorarcaʼ Jiobá jneza ne nabé naná modo biluxe Elí ne binnilidxi (1 Samuel 2:12-17, 22-25, 29; 3:13, 14; 4:11-22).

11. Xi zanda guiziidiʼ cani napa xiiñiʼ de ejemplu stiʼ Elí.

11 Maʼ huaniisi ca xiiñiʼ Elí dxi bíʼnicaʼ cosa malu. Peru ejemplu ca cusihuinni xi zanda guizaaca pa qué gulidxe binni xiiñiʼ (zanda gúʼndaluʼ Proverbios 29:21). Nuu binni riníʼ ique nadxii xiiñiʼ ora rudii lugar laacabe gúnicabe guiráʼ ni racaláʼdxicabe, nga runi qué riguíxhecaʼ xipeʼ zanda o qué zanda gúnicabe. Qué rizaaláʼdxicaʼ uguu jnézacaʼ xiiñicaʼ, neca cucheenécabe ca conseju ni zeeda lu Biblia. Ora gudiicabe lugar guni ca xiiñicabe guiráʼ ni racaláʼdxicaʼ la? maʼ qué rinacaʼ guzuubacaʼ stiidxacabe ne stiidxaʼ xcaadxi binni ni runi mandar (zanda gúʼndaluʼ Eclesiastés 8:11).

12. Xi cadi jneza biʼniʼ Rehoboam ora biʼniʼ mandar.

12 Peru laaca cadi jneza guquiichináʼ binni xiiñiʼ ora guni mandarcaʼ laacabe, casi rusihuinni ejemplu stiʼ Rehoboam. Laabe gúcabe últimu rey ni biʼniʼ mandar dxi nuuruʼ guidxi Israel tobi si, peru qué ñúnibe ni jneza. Qué ñuu ca binni ni biʼniʼ mandarbe que nayecheʼ pur guiráʼ ni bicaa bixhózebe, Salomón, laacaʼ gúnicaʼ. Ñee biene Rehoboam laacabe la? Coʼ. Dxi yenabaʼ ti grupu de binni laabe cueebe caadxi dxiiñaʼ naná ni bisaanané bixhózebe laacaʼ, qué nucaadiágabe conseju ni bidii caadxi hombre huaniisi laabe, sínuque jmaruʼ si bidiibe dxiiñaʼ naná laacaʼ. Cumu qué nucaadiágabe ca binni que la? bicaalú chii tribu ni guleza ladu guiaʼ stiʼ Jerusalén laabe, ne zaqué guca guidxi Israel chupa reinu (1 Reyes 12:1-21; 2 Crónicas 10:19).

13. Xi zanda guni binni para cadi gaca casi Rehoboam.

13 Cani napa xiiñiʼ zanda guiziidicaʼ de ejemplu stiʼ Rehoboam. Naquiiñeʼ guni orárcabe Jiobá ne guʼyaʼ chaahuicabe pa cusiniisicabe xiiñicabe casi na ca conseju zeeda lu Biblia (Salmo 105:4). Eclesiastés 7:7 na: «Ora nuquiichinácabe tuuxa nuu xpiaaniʼ la? dede zanda guni casi runi tuuxa ni cayaca ique». Ora riguixhe chaahuicabe xi guni xiiñicabe racaneni laacaʼ ra maʼ ziniisicaʼ ne laaca rápani laacaʼ. Pa guiníʼ ique binni xi zanda gudii lugar guni xiiñiʼ la? zaziidibe guiníʼ íquebe casi riníʼ ique ti binni huaniisi. Peru ora guquiichináʼ binni xiiñiʼ ne qué gudii lugar gúnibe caadxi cosa ni racaláʼdxibe jma zadxíbibe gúnibe cani stúbibe ne qué zánnabe pa jneza cani cayúnibe. Ora runi binni stipa pur ganna pora zanda gudii lugar xiiñiʼ guni ni racalaʼdxiʼ ne pora coʼ la? stale de laacabe jma ruzuubacabe diidxaʼ.

ZUZUUBAʼ XIIÑIʼ BINNI DIIDXAʼ PA GUDIICAʼ NI IQUIIÑEBE

Foto ni zeeda lu yaza 83

Ora racané binni xiiñiʼ guni chaahuiʼ guendanagana ni gapa ra maʼ ziniisi la? zacané nga laa ganna xi guni ora maʼ huaniisi

14, 15. Ximodo naquiiñeʼ guʼyaʼ binni xiiñiʼ ora maʼ ziniisi.

14 Neca riuulaʼdxiʼ binni guʼyaʼ maʼ ziniisi xiiñiʼ la? laaca riuucaʼ xizaa purtiʼ maʼ zacalaʼdxiʼ xiiñicaʼ guni ca cosa ca stúbicaʼ. Cadi guidxagayaatu pa chuʼ ora guicá xiiñitu tema gaca ni na o pa qué náʼ gacané laatu lu xiixa cosa. Guietenaláʼdxinu: ni naquiiñeʼ guni binni nga gacané xiiñiʼ chuʼ gaxha de Dios ti gúnicabe ni jneza ora maʼ huaniisicabe (zanda gúʼndaluʼ 1 Corintios 13:11; Efesios 4:13, 14).

15 Neca nagana gácani para cani napa xiiñiʼ, naquiiñeʼ gánnacabe ziuu ora zudiicabe lugar guni xiiñicabe xiixa ni racalaʼdxiʼ. Ca xiiñicabe nga naquiiñeʼ gúʼyacaʼ ximodo racaláʼdxicaʼ gácacaʼ. Nuu binni, neca nahuiiniruʼ, riníʼ ique casi binni huaniisi. Zacá na Biblia guca rey Josías: «Nácarube ti hombrehuiiniʼ [biaʼ 15 iza], bizulú biyúbibe Dios stiʼ bixhozególabe David». Rihuinni dxíchica biʼniʼ hombrehuiiniʼ ca ni jneza (2 Crónicas 34:1-3).

16. Xi naquiiñeʼ ganna cani nahuiiniʼ ora gudiicabe lugar laacaʼ gúnicaʼ ni gacaláʼdxicaʼ.

16 Peru ti binni ni guni ni racalaʼdxiʼ napa xidé gudxiilú cani gueeda luguiáʼ. Nga runi, naquiiñeʼ gudiicabe lugar xiiñicabe guidxaagalú caadxi de ca guendanagana ni gueeda gapa pur cani quixhe ique guni. Stiidxaʼ Dios cudii conseju riʼ: «Irá ni udxiiba binni, ngue ca cuee». Ca diidxaʼ ca cusihuínnicani xi zanda guizaaca cani nahuiiniʼ ne cani huaniisi pur cani gúnicaʼ (Gálatas 6:7). Qué zanda gápacabe xiiñicabe biaʼ dxi guibánicaʼ. Yanna, pa racalaʼdxiʼ xiiñicabe guni xiixa ni cadi jneza yaʼ. Binni ni rizaalaʼdxiʼ xiiñiʼ zabi laabe cadi gúnibe ni. Neca zanda gusiénecabe xiiñicabe xiñee qué zanda guni xiixa la? cadi naquiiñeʼ guiníʼcabe «ya» pa maʼ guníʼcabe «coʼ» (zanda gúʼndaluʼ Mateo 5:37). Naquiiñeʼ guiniʼnécabe xiiñicabe galán ora gábicabe laa qué zanda guni xiixa ne cadi guiniʼnécabe laa naduxhuʼ, purtiʼ ora ricabi binni né diidxaʼ nadóʼ rindéteni xiana (Proverbios 15:1).

17. Ximodo zanda gacané binni xiiñiʼ.

17 Ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ naquiiñeʼ gánnacaʼ qué zusaana bixhózecaʼ de uguu jneza laacaʼ, neca cadi guiráʼ ora ziuuláʼdxicaʼ ni quixhe bixhózecaʼ gúnicaʼ. Peru pa gabi bixhózebe o jñaabe laabe zanda gúnibe xiixa purtiʼ si nayecheʼ nuu peru gapa ratu gabi laabe maʼ qué zanda gúnibe ni purtiʼ si maʼ cadxiichi, zándaca guchiichi nga laabe. Ora guʼyaʼ binni nabé natuilú ca xiiñiʼ ne raca nagana para laacaʼ guidxaagacaʼ binni, galán gacanécabe laacaʼ ti ora maʼ huaniisicaʼ cadi gácacaʼ ti binni ni qué ridxela xi guni. Xiiñiʼ binni laaca riecheʼ ora runi cré bixhoze ne jñaa zanda guni xiixa (zanda gúʼndaluʼ Isaías 35:3, 4; Lucas 16:10; 19:17).

18. Xi zaguixhedxí ladxidóʼ binni ora gusiniisi xiiñiʼ.

18 Zatadxí ladxidóʼ cani napa xiiñiʼ ora gánnacaʼ qué zápacaʼ guendanagana né xiiñicaʼ pa guibánicaʼ tobi si, pa gannaxhiisaacaʼ ne gúnicaʼ ni jneza ndaaniʼ lídxicaʼ (Efesios 4:31, 32; Santiago 3:17, 18). Ne stale de cani nahuiiniʼ, neca biniisicaʼ ndaaniʼ ti familia ra reʼ xhaatacabe nisadxuʼniʼ, ra ridíndecabe o ra rúnicabe cosa malu, huayúnicaʼ stipa pur cadi gúnicaʼ zaqueca ne rácacaʼ binni huaniisi ni nuu xpiaaniʼ. Nga runi, zanda gueeda gaca xiiñitu ti binni huaniisi ni gusiecheʼ laatu pa gacanetu laabe guni sentirbe nuu tu cayapa laabe, nuu tu nadxii laabe ne nuu tu rizaalaʼdxiʼ laabe, neca zaguíxhetu xi zanda gúnibe ne xi qué zanda gúnibe ne zulídxetu laabe casi na ca conseju ni zeeda lu Biblia (zanda gúʼndaluʼ Proverbios 27:11).

ORA RIUU XIIÑIʼ BINNI LU GUENDANAGANA

19. Neca napa binni xidé gusiidiʼ xiiñiʼ neza ra naquiiñeʼ saʼ, xi naquiiñeʼ guni xiiñicabe.

19 Ribeendú xiiñiʼ binni ni galán ora gusiidicabe laacaʼ jneza. Proverbios 22:6 na: «Bisiidiʼ xiiñiluʼ neza ra naquiiñeʼ saʼ; neca guióʼxhobe qué zareechube de neza ca». Yanna, xi zanda guininu de ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ni nabé rapa guendanagana neca nachaʼhuiʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ yaʼ. Ñee huayaca nga la? Huayaca pue. Ca diidxaʼ ni cá lu proverbio ca zanda guiénenu ni pur ni na xcaadxi proverbio ni caníʼ pabiáʼ naquiiñeʼ gucaadiaga cani nahuiiniʼ stiidxaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ ne guzuubacaʼ stiidxacabe (Proverbios 1:8). Naquiiñeʼ guni binni ni na ca conseju ni zeeda lu Biblia ne zaqueca xiiñicaʼ ti guibánicaʼ tobi si. Pa qué gacanesaacabe la? zápacabe guendanagana.

20. Xii nga ni jma jneza guni binni ora guchee xiiñicaʼ sin gudii cuenta.

20 Xi naquiiñeʼ guni binni ora guchee tobi de ca xiiñiʼ ni maʼ caniisi ne chuʼ lu xiixa guendanagana yaʼ. Oracapeʼ nga caquiiñeʼ gacanécabe laabe. Pa guiníʼ íquecabe deruʼ caziidiʼ xiiñicabe guni ca cosa ca jneza la? cadi casi zécabe zadindenécabe laabe. Pablu bidii conseju riʼ ca xpinni Cristu ni zuhuaa dxiichiʼ ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa: «Pa guʼya tu cuchee tobi de laatu la? laatu, cani zinanda Espíritu Santu, laulidxe laabe ne diidxa nadóʼ» (Gálatas 6:1). Cani napa xiiñiʼ zanda chinándacaʼ ni na ca diidxaʼ riʼ ora guchee xiiñicaʼ sin gudii cuenta. Naquiiñeʼ gusiene chaahuicabe laabe xiñee cadi jneza ni bíʼnibe ne xi gúnibe para cadi gucheebe sti biaje. Peru naquiiñeʼ gusiénecabe laabe nanaláʼdxicabe ni bíʼnibe ne cadi laabe (zanda gúʼndaluʼ Judas 22, 23).

21. Cásica raca lade ca binni ridagulisaa, xi naquiiñeʼ guni binni pa guni tobi de ca xiiñiʼ xiixa cosa nabé malu.

21 Xi naquiiñeʼ guni binni pa nabé malu ni biʼniʼ xiiñiʼ yaʼ. Óraca nga jma caquiiñeʼ gacanécabe laabe ne guluíʼcabe laabe gunáʼ nga ni jma jneza gúnibe. Ora guni tobi de ca binni ridagulisaa xiixa cosa malu, naquiiñeʼ gaca arrepentir ne guyubi gacané ca binnigola laa (Santiago 5:14-16). Ora maʼ guca arrepentirbe, racané ca binnigola laabe para guibiguetaʼ chuʼbe galán né Dios. Pa tuuxa ni nahuiiniʼ guni cosa malu bixhózebe ne jñaabe nápacaʼ xidé gacanecaʼ laabe. Peru zándaca laaca naquiiñeʼ gábicaʼ ni ca binnigola, lugar de gucaachicaʼ xiixa cosa malu ni biʼniʼ xiiñicaʼ.

22. Ximodo zusihuinni binni zinanda ejemplu stiʼ Jiobá ora guni xiiñicaʼ xiixa cosa nabé malu.

22 Nabé nagana raca para binni ganna ximodo guidxaagalú xiixa guendanagana gapa xiiñiʼ. Zándaca gacaná ladxidóʼcabe ne pur nga guidxiichicabe ne gácacabe naduxhuʼ né xiiñicabe, peru pa gúnicabe zacá jma triste ziuu xiiñicabe. Pur ni guni binni ora guidxaagalú xiiñicaʼ xiixa guendanagana zándaca gacaneni guibánicabe nayecheʼ o coʼ. Ne naquiiñeʼ gánnacabe laaca bitiidilaʼdxiʼ Jiobá stonda xquidxi purtiʼ guca arrepentircaʼ. Guidúʼyanu ca diidxaʼ sicarú gúdxibe laacaʼ: «Latáʼ, guni chaahuinu ca guendanagana nápanu  —na Jiobá—. Neca nabé naxiñáʼ rini ca donda stitu, zaca cani naquichibé casi nieve; neca naxiñáʼ cani casi lari carmesí, zeeda gaca cani naquichiʼ casi lana» (Isaías 1:18). ¡Aque galán ejemplu ca para cani napa xiiñiʼ!

23. Xi naquiiñeʼ guni binni ne xi cadi naquiiñeʼ guni ora tobi de ca xiiñiʼ guni xiixa cosa nabé malu.

23 Nga runi, naquiiñeʼ gacanetu xiiñitu ni qué náʼ guzuubaʼ diidxaʼ ca ti ganda guchaa modo laa. Zanda guinábatu conseju cani maʼ gudiʼdiʼ lu guendanagana ra cadiidinetu xiiñitu ne ca binnigola ni nuu lade ca binni ridagulisaa (Proverbios 11:14). Cadi galán guiniʼtu o gúnitu xiixa ni guxheleʼ xiiñitu de laatu. Naquiiñeʼ gápatu laatu para cadi guidaatu xiana ne guidxiichinetu xiiñitu dede maʼ qué ganda gucueezatu laatu (Colosenses 3:8). Cadi oraqueca guiníʼ íquetu maʼ gastiʼ zanda gúnitu (1 Corintios 13:4, 7). Neca naquiiñeʼ gacananaláʼdxitu ni biʼniʼ xiiñitu, cadi naquiiñeʼ gácatu naduxhuʼ ne cadi guidaatu xiana né laacabe. Ne ni jma risaca nga gúnitu stipa pur gudiitu ti ejemplu galán ca xiiñitu ne cadi gusaana de gápatu fe Dios.

XI NAQUIIÑEʼ GUNI BINNI PA QUÉ LICA NÁʼ XIIÑIʼ GUZUUBAʼ DIIDXAʼ

24. Xi zándaca guizaaca lade ca familia ni nácacaʼ xpinni Cristu, ne xi naquiiñeʼ guni cani napa xiiñiʼ óraca.

24 Nuu xiiñiʼ binni rihuínnica ora maʼ qué lica náʼ guzuubaʼ diidxaʼ ne rucaanáʼ ca conseju ni zeeda lu Biblia. Ora guizaaca nga, jma jneza gúʼyatu ximodo chúʼnetu xcaadxi xiiñitu galán. Naquiiñeʼ guni tendertu laacabe ne cadi iquiiñetu guiráʼ tiempu stitu para xiiñitu ni bichee ca. Lugar de gucaachitu modo naca xiiñitu, zanda gábitu xcaadxi xiiñitu ni ruuyatu naquiiñeʼ gánnacaʼ de guendanagana ca ne laguyubi modo gábitu ni laacabe sin chúʼcabe xizaa (zanda gúʼndaluʼ Proverbios 20:18).

25. 1) Casi raca ndaaniʼ neza binni ridagulisaa, ximodo zanda guni binni ora qué lica naʼ ti xiiñicaʼ guzuubaʼ diidxaʼ. 2) Xi naquiiñeʼ ganna binni pa qué lica naʼ tobi de ca xiiñicaʼ guzuubaʼ diidxaʼ.

25 Sicaríʼ guníʼ apóstol Juan de cani maʼ qué lica naʼ guzuubaʼ diidxaʼ lade ca binni ridagulisaa: «Cadi uchagalú tu laa ralidxi tu nin gabi tu laa Dios cuʼ ndaaya laa» (2 Juan 10). Zándaca zacaca caquiiñeʼ guni binni né xiiñiʼ pa qué lica naʼ guzuubaʼ diidxaʼ; caquiiñeʼ cueecabe laabe de ra lídxicabe pa maʼ nápabe biaʼ iza rinabaʼ ley stiʼ xquídxicabe para cuézabe aparte. Ne zándaca zaca nagana para laacabe gúnicabe ni, dede ziuubaʼ ladxidóʼcabe, peru nuu biaje naquiiñeʼ gúnicabe zacá para gápacabe xcaadxi xiiñicabe. Naquiiñeʼ gápacabe laacaʼ ne cadi gusaana de gúʼyacabe ximodo nuucaʼ. Nga runi, cadi naquiiñeʼ gusaana de quíxhecabe xi zanda guni xiiñicabe ne xi qué zanda gúnicaʼ, peru sin guquiichinácabe laacaʼ nin gudiicabe lugar gúnicaʼ ni gápacaʼ gana. Naquiiñeʼ guiniʼnécabe xcaadxi xiiñicabe ne guizaaláʼdxicabe ximodo zecaʼ ra scuela ne ximodo runi sentircaʼ lade ca binni ridagulisaa. Laaca naquiiñeʼ gusiénecabe laacaʼ, neca nanaláʼdxicabe ni biʼniʼ xiiñicabe ni qué náʼ guzuubaʼ diidxaʼ ca, cadi laadibe nga nanaláʼdxicabe. Dxi biiti ca xiiñiʼ Jacob caadxi hombre purtiʼ guizáʼ cadxiichicaʼ maʼ qué niná binni nidxaaga laacabe, cadi pur ngue niguu dí Jacob ca xiiñiʼ, sínuque ni bíʼnicaʼ (Génesis 34:1-31; 49:5-7).

26. Xi zanda quixhedxí ladxidóʼ binni pa tobi de ca xiiñicaʼ maʼ qué lica naʼ guzuubaʼ diidxaʼ.

26 Zándaca guni sentir cani napa xiiñiʼ nápacaʼ donda pur ni bizaaca binnilídxicaʼ. Peru pa maʼ biʼniʼ orárcabe Jiobá, ne biraruʼ ni maʼ bíʼnicabe ne maʼ yenándacabe ca conseju stiʼ Dios biaʼ gúndatiʼ la? cadi naquiiñeʼ gudxiibacabe donda íquecabe. Zatadxí ladxidóʼcabe purtiʼ, neca binni ruchee laacabe, bíʼnicabe stipa pur gusiniisicabe xiiñicabe jneza (zanda gúʼndaluʼ Hechos 20:26). Nabé naná yuubaʼ riuu ladxidóʼ binni ora gapa ti xiiñiʼ ni maʼ qué lica naʼ guzuubaʼ diidxaʼ; peru pa gueeda guiree ti xiiñicabe zacá la? galán ganna dxíchicabe ziene Dios ni cayácacabe ne qué ziuu dxi gusaanabe ca xpínnibe ni cayuni ni nabe (Salmo 27:10). Nga runi, laguyubi modo guni sentir xcaadxi xiiñitu cayápatu laacaʼ ra lídxitu ne laguyubi modo chúʼcabe galán né Dios.

27. Casi rieeteʼ lu ejemplu bidii Jesús que, xi zanda cueza binni guni xiiñiʼ ni maʼ qué lica naʼ guzuubaʼ diidxaʼ.

27 Ne cadi guiníʼ íquetu qué ziuu dxi guchaa xiiñitu ni maʼ qué lica naʼ guzuubaʼ diidxaʼ. Zándaca cani biziidibe dxi nahuiinibe guniibi cani ladxidoʼbe ne gucaacani laabe guchaabe modo riníʼ íquebe (Eclesiastés 11:6). Stale familia ni naca xpinni Cristu huazaaca zacá, ne huayuuyacaʼ guibiguetaʼ xiiñicaʼ sti biaje, cásica biʼniʼ hombre gudxite bidxiichi bidii bixhoze laa ni rieeteʼ lu ejemplu bidii Jesús que (Lucas 15:11-32). Laaca zanda guizaacatu zacá.

XIMODO ZANDA GACANÉ CA CONSEJU NI ZEEDA LU BIBLIA RI’ BINNI PARA CADI GACA XIIÑI’ TUUXA NI MA’ QUÉ LICA NA’ GUZUUBA’ DIIDXA’

Pa qué gacané binni xiiñiʼ, zacá modo riníʼ ique binni guidxilayú laa (Proverbios 13:20; Efesios 2:2).

Cani napa xiiñiʼ naquiiñeʼ gúnicaʼ stipa pur gánnacaʼ pora zanda gudiicaʼ lugar guni xiiñicaʼ ni racalaʼdxiʼ ne pora coʼ (Eclesiastés 7:7; 8:11).

Ora guiníʼnetu xiiñitu de cosa malu ni biʼniʼ, naquiiñeʼ gúnitu ni né diidxaʼ nadóʼ (Gálatas 6:1).

Cani guni cosa malu zanda gutiidilaʼdxiʼ Dios stóndacaʼ pa gaca arrepentircaʼ ne gudiicaʼ lugar gacanécabe laacaʼ (Santiago 5:14-16).

GUNIʼNÉ BIXHÓZELUʼ NE JÑAALUʼ

Ora gudii bixhoze ne jñaa cani nahuiiniʼ ca lugar laacaʼ quixheʼ íquecaʼ xi gúnicaʼ, ziuu ora ziuucabe xizaa pa qué gánnacabe xii nga ni jma galán gúnicabe. Dede zándaca guiníʼ íquecabe nabé nagana guibánicabe casi tobi ni maʼ huaniisi lu Guidxilayú riʼ. Zeeda gácani casi ora nizácabe ti lugar ra nachuíʼ, o ra nachuudxi. Hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ, gudxi bixhózeluʼ ne jñaaluʼ xii nga cani ruchibi ne riguu xizaa lii (Proverbios 23:22). Ne pa rábiluʼ qué lica rudiicabe lugar lii gúniluʼ ni racaláʼdxiluʼ, gudxi laacabe xi rápaluʼ gana gúniluʼ. Gudixhe ique guiníʼneluʼ laacabe ora nuudxiluʼ ne ora cadi nuu xhiiñapécabe (Proverbios 15:23). Lacuee tiempu biaʼ caquiiñeʼ para güitu diidxaʼ.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir