Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
1-7 DE JULIO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | COLOSENSES 1-4
«Gusaananu modo gúcanu dxiqué ne guibáninu modo cusiidiʼ Dios laanu»
Gucáʼnanu espíritu stiʼ binni guidxilayú ne guicaanu espíritu stiʼ Dios
12 Pur modo naa, ñee rusihuinneʼ napaʼ espíritu stiʼ Dios la? o espíritu stiʼ binni guidxilayú (biindaʼ Colosenses 3:8-10, 13). Ti cosa ni zanda gacané laanu gánnanu ni nga: xi rúninu ora cadi jneza riree xiixa ni cá íquenu gúninu. Ñee rusihuínninu nápanu xpiaʼ binni ni napa espíritu stiʼ guidxilayú riʼ la? (Gál. 5:19-21.) Guzéʼtenu ti ejemplu, xi rúninu ora ti xpinni Cristu qué rulabi laanu, guchiichi laanu o dede gucheené laanu yaʼ. Sti cosa ni naquiiñeʼ guiníʼ íquenu nga xi rúninu ora maʼ nuunu stúbinu ndaaniʼ lídxinu, purtiʼ óraca nga jma rihuinni xi espíritu nápanu. Guiníʼ íquenu ndiʼ: «Lu ca últimu xhoopaʼ beeu ni maʼ gudiʼdiʼ ca, ñee jma rusihuinneʼ nacaʼ ti xpinni Cristu la? o maʼ biabaʼ lu ti costumbre feu pur modo riniéʼ o pur cani runeʼ».
13 Espíritu santu racané laanu chinándanu mandatu stiʼ Dios, ra na: «Purti ma bisaana tu ni uca tu chiqué, ma qué runi tu irá ni biʼni tu». Ora gúninu zacá jma zannaxhiinu binni ne zácanu nachaʼhuiʼ né laacaʼ ne jma nagueenda zutiidiláʼdxinu stóndacaʼ, neca nápanu razón para guidxiichinenu laacaʼ. Ora guidúʼyanu ruluíʼ cadi jneza xiixa ni bíʼnicabe laanu la? zúninu ni na conseju riʼ: «Lausaana de aca nanalaʼdxi tu binni, ne de idxiichi né tu laacaʼ, ne de chuʼ tu xiana, ne de guni char tu tuuxa o cuʼ dí tu laa». Jma galán gúninu stipa pur gácanu «nachaʼhui ne stobi» (Efe. 4:31, 32).
Ñee maʼ bichaʼnu modo nabáninu la?
18 Pa racaláʼdxinu guchaʼnu la? caquiiñeʼ guidúʼndanu Biblia ne gánnanu xi na ni, peru cadi ngasi, purtiʼ stale binni ruundaʼ ni ne nanna stale de laani. Zándaca ora maʼ canagucheecheluʼ diidxaʼ huadxaagaluʼ binni zacá. Nuu tu laa de memoria riníʼ caadxi relatu ni zeeda lu Biblia. Peru neca nánnacabe guiráʼ nga, qué rúnicabe stipa pur guchaacabe modo riníʼ íquecabe ne modo nabánicabe. Xii nga ni qué rúnicabe yaʼ. Qué rudiicabe lugar chindá Stiidxaʼ Dios ndaaniʼ ladxidóʼcabe ti ganda guchaacabe xquendanabánicabe (Gál. 6:6). Nga runi, naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuinu guiráʼ cani rizíʼdinu. Naquiiñeʼ guiníʼ íquenu: «Ñee runeʼ cré dxandíʼ guiráʼ ni maʼ biziideʼ la? o runeʼ cré cani purtiʼ si rusiidiʼ religión stinneʼ cani. Huayuuyaʼ dxandíʼ cani lu xquendanabaneʼ la? Ñee rusiideʼ sti binni guni cani maʼ biziideʼ ne naapeʼ qué runeʼ cani la? Ora maʼ cayuundaʼ Biblia, ñee runeʼ sentir casi ora caniʼné Jiobá naa la?». Pa guiníʼ íquenu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ, ziuʼnu jma gaxha de Jiobá. Ne ora chindá cani cazíʼdinu ca ndaaniʼ ladxidoʼno la? zucaani laanu guchaʼnu modo nabáninu (Prov. 4:23; Luc. 6:45).
19 Ora guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios guiráʼ dxí ne guiníʼ íquenu ni na ni, zacané ni laanu gúninu ni na conseju ni bidii apóstol Pablu riʼ: «Purti ma bisaana tu ni uca tu chiqué, maʼ qué runi tu irá ni bíʼnitu. Ma adxé laatu yanna. Ma bichaa Dios laatu, ne ze dxi jma rusi ziuchaa laatu» (Col. 3:9, 10). Pa guiénenu xipeʼ nga na Stiidxaʼ Dios ne gúninu cani lu xquendanabáninu la? nga zacané laanu gusaananu cani gucuá íquenu dxiqué, ne qué ziábanu lu ca trampa stiʼ Binidxabaʼ.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
it-2-S yaza 819 párr. 4-6
Reinu stiʼ Dios
«Reinu stiʼ Xiiñiʼ ni nadxii». Chii gubidxa despué de biasa Jesús zeʼ guibáʼ lu Pentecostés stiʼ iza 33 d.J., ca discípulo stibe gúnnacaʼ maʼ «nuube ladu derechu stiʼ Dios» ora biaba espíritu santu luguiacaʼ (Hch 1:8, 9; 2:1-4, 29-33, TNM). Zaqué nga bizulú «pactu nacubi» que, ne beeda gácacabe ti nación nacubi ne nayá, o Israel espiritual (Heb 12:22-24, TNM; 1Pe 2:9, 10; Gál 6:16).
Dxi bizaaca ndiʼ, zuba Jesús ladu derechu stiʼ Bixhoze ne naca Xaíque stiʼ ca xpinni (Ef 5:23; Heb 1:3; Flp 2:9-11). Ne Stiidxaʼ Dios rusihuinni, lu Pentecostés stiʼ iza 33 d.J. nga bizulú biʼniʼ mandar Jesús luguiáʼ ca discípulo stiʼ. Dxi bicaa apóstol Pablo ra nuu ca xpinni Cristu de Colosas de primé siglu, guníʼ maʼ napa Jesucristu ti reinu: «Dios nga gulee laanu de lu guelacahui ne guluu laanu lu reinu stiʼ Xiiñiʼ ni nadxii» (Col 1:13, TNM; laaca zanda gúʼndaluʼ Hch 17:6, 7).
Dede lu Pentecostés stiʼ iza 33 d.J. bizulú cayuni mandar reinu stiʼ Cristu pur mediu de espíritu stiʼ Dios luguiáʼ ca xpinni ni bibí pur espíritu stiʼ Dios para gueeda gácacaʼ xiiñiʼ Dios, laacabe nga nácacabe Israel espiritual (Jn 3:3, 5, 6). Ora guicaa ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu premiu chigudii Dios laacaʼ, rusaanacaʼ de chuʼcaʼ xaʼnaʼ náʼ reinu stiʼ Cristu para gueeda gácacaʼ rey né Cristu guibáʼ (Apo 5:9, 10).
Cani naquiiñeʼ gánnanu de carta ni gucuá ra nuu ca xpinni Cristu de Galacia (Gálatas), de Éfeso (Efesios), de Filipos (Filipenses) ne de Colosas (Colosenses)
2:8. Xii nga cani gudixhe «binni guidxilayú» de cani na Pablu naquiiñeʼ guuyaganu laanu. Ca binni guidxilayú riʼ zinándacaʼ conseju stiʼ Binidxabaʼ (1 Juan 2:16). Lade ca cosa ni rucaa binni guni ni cadi jneza nga, guendananna stiʼ xcaadxi binni, gápacaʼ jma bidxichi ne ca religión ni cadi dxandíʼ.
8-14 DE JULIO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 1 TESALONICENSES 1-5
«Lauguusaa gana laatu ne lagacanesaa»
Laguzuubaʼ stiidxaʼ cani runi dxiiñaʼ nadipaʼ ládetu
12 Yanna, qué zanda diʼ guininu zaniruʼ ti binnigola lade ca binni ridagulisaa purtiʼ si rusiidibe laacaʼ, sínuque naquiiñeʼ gúnibe xcaadxi cosa. Pablu biquiiñeʼ laaca diidxaʼ ca lu 1 Timoteo 3:4, ora bisiénebe naquiiñeʼ gaca ti binnigola «tobi ni nanna guni mandar ndaani lidxi ne usiidi ca xiiñi uzuuba diidxa sin icabi ruaa». Ca diidxaʼ ca rusihuinni cani cadi naquiiñeʼ gusiidisibe xiiñibe, sínuque laaca naquiiñeʼ guzuubacaʼ stiidxabe ne laaca naquiiñeʼ ganna hombre ca guluíʼ binnilidxi xi naquiiñeʼ guni. Zacaca nga ca binnigola naquiiñeʼ guluiʼcaʼ ca binni ridagulisaa xi naquiiñeʼ gúnicaʼ ne gacanécabe laacaʼ guzuubacaʼ Stiidxaʼ Jiobá (1 Tim. 3:5).
Laguzuubaʼ stiidxaʼ cani runi dxiiñaʼ nadipaʼ ládetu
19 Ximodo zanda gusihuínninu rudiʼnu xquíxepeʼ tuuxa pur bisigaʼdeʼ laanu xiixa yaʼ. Zusihuínninu ni ora iquiiñenu ni bidiibe laanu. Jiobá biquiiñeʼ Jesucristu para «bidii be gracia binni para guni xhiiña be», laacabe nga ca binnigola ni nuu lade ca binni ridagulisaa. Ximodo gusihuínninu rusisácanu laacabe yaʼ. Ora gucaadiáganu ca libana rudiicabe ne ora rúninu stipa pur chinándanu ni gábicabe laanu. Ora guinábacabe guicábinu la? gúninu ni de guidubi ladxidoʼno. Ne ora rinándanu modo quíxhecabe gaca xhiiñaʼ Dios casi ora chigucheechenu stiidxaʼ Reinu. Laaca rábinu laacabe ximodo huayacané ca conseju stícabe laanu. Ne laaca rusisácanu stipa runi binnilídxicabe purtiʼ rudiicaʼ lugar iquiiñebe tiempu ñuunebe laacaʼ para gacanebe laanu.
Gusihuínninu dxandíʼ nadxiinu pur ni gúninu
13 Gacanenu cani cadi zuhuaa chaahuiʼ o ca débil. Zusihuínninu dxandíʼ nadxiinu ora rúninu ni ná mandatu riʼ: «Lagacané [...] cani caʼru uzuhuaa chaahui, ne cadi ixhacalaʼdxi tu laacaʼ» (1 Tes. 5:14). Stale de ca hermanu ni nuu débil raca fe sticaʼ naguidxi despué. Peru nuu xcaadxi caquiiñerucaʼ gápanu paciencia laacaʼ. ¿Ximodo yaʼ? Lade ca cosa ni zanda gúninu nga iquiiñenu Biblia para uguʼnu gana laacabe, guni invitarnu laacabe chiguni predicarnécabe laanu ne cueenu tiempu para gucaʼdiáganu laacabe. Ngue runi, lugar de guidúʼyanu tu laa zuhuaa chaahuiʼ lade ca hermanu ne tu laa coʼ, guietenaláʼdxinu guiranu nápanu cualidad galán peru laaca guiranu nuu paraa naquiiñeʼ guni mejorarnu. Dede apóstol Pablo bidii cuenta nuu paraa caquiiñeʼ guchaa (2 Cor. 12:9, 10). Guiranu caquiiñenu gacané ca hermanu stinu laanu ne cuʼcaʼ gana laanu.
Guianu binni cásica biʼniʼ Jesús ne cadi gudxíʼbanu laca laanu
16 Laaca rusihuínninu rianu binni pur cani guininu. Biblia na naquiiñeʼ quixhedxinu ladxidóʼ ca binni ni nuu triste ne cani raca deprimir (1 Tesalonicenses 5:14). Xi zanda gábinu laacabe yaʼ. Zanda gábinu laacabe rizaaláʼdxinu laacabe. Laaca zanda gacanenu laacabe gúʼyacabe ca guenda galán nápacabe ne cuʼnu gana laacabe pur ca cosa ni rúnicabe jneza. Zanda gusietenaláʼdxinu laacabe nuucabe ndaaniʼ xquidxi Dios purtiʼ risácacabe para Jiobá (Juan 6:44). Zanda gábinu laacabe rizaalaʼdxiʼ Jiobá ca xpinni ni cayacaná ne cani maʼ caree gana (Salmo 34:18). Ca diidxaʼ gábinu laacabe zacaneni laacabe para gatadxí ladxidóʼcabe (Proverbios 16:24).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
it-1-S yaza 963 párr. 7
Pecadu sexual (Fornicación)
Ora ti binni guni cometer ti pecadu sexual, zanda gaca expulsar de ndaaniʼ congregación (1Co 5:9-13; Heb 12:15, 16). Apóstol Pablo bisiene ora ti xpinni Cristu guni cometer ti pecadu sexual, cayuni biidiʼ cuerpu stiʼ, purtiʼ riquiiñebe ca órganu sexual stibe para gúnibe cosa ni cadi jneza. Pecadu riʼ, ruxheleʼ ni laabe de Jiobá, runi mánchabe congregación ne zanda guicá xiixa guendahuará malu ni zándaca guuti laabe (1Co 6:18, 19). Binni ni guni pecadu riʼ, runinabe ca hermanu stibe (1Te 4:3-7), purtiʼ: 1) pur guendahuati bíʼnibe riʼ, riguube ca cosa malu rúnibe ca ndaaniʼ congregación ne zucaabe binni guiníʼ mal de congregación (Heb 12:15, 16); 2) rucueezabe binni ni bíʼninebe pecadu sexual ca de chuʼ nayá nezalú Dios ne pa soltera laabe la? rucueeza ni laa de guzulú guendaxheelaʼ stiʼ nayá; 3) runi mánchabe lá familia stibe ne 4), runinabe bixhoze ne jñaa binni ni bíʼninebe pecadu sexual ca, ne pa maʼ bichaganáʼ binni ca, runinabe xheelaʼ o prometidu stiʼ. Binni ni biʼniʼ pecadu ca cadi cucaalube binni, purtiʼ ca ley stiʼ binni guidxilayú nuu tiru qué runi castigarcaʼ pur pecadu riʼ, sínuque Dios nga cucaalube ne laa nga chinaba cuenta pur pecadu bíʼnibe riʼ (1Te 4:8).
«Ma cadxiña dxi ilá tu»
14 Xi zazaaca despué de gucaalú Gog de Magog xquidxi Dios yaʼ. Biblia na: «Zuseenda [Jesús] ca ángel sti para utopa ca xpinni ni nuu idubi naca guidxilayú, cásica cani nuu gaxha zaqueca cani nuu zitu» (Marcos 13:27; Mateo 24:31). Ñee riníʼ ca diidxaʼ riʼ óraca nga cuí Dios cani cheʼ guibáʼ la? Coʼ. Ñee caniʼni dxi ca nga guicaa cani bibí né espíritu santu ni nuuruʼ lu Guidxilayú riʼ sellu final ca la? Laaca coʼ, purtiʼ sellu riʼ zacaacabe ni ante guzulú gran tribulación (Mateo 13:37, 38; Apocalipsis 7:1-4). Yanna, xii nga riníʼ Biblia ora ruzeeteʼ «utopa [Jesús] ca xpinni» yaʼ. Riníʼ ni ora chiné Jesús cani bibí né espíritu santu ni nuuruʼ lu Guidxilayú riʼ guibá (1 Tesalonicenses 4:15-17; Apocalipsis 14:1). Zazaaca ndiʼ despué de gucaalú Gog de Magog xquidxi Dios (Ezequiel 38:11). Ne casi maca guníʼ Jesús: «Dxi ca nga guzaani cani nachaʼhui ra runi mandar Dios, casi ruzaani gubidxa» (Mateo 13:43)
15 Stale binni runi cré zuuyacaʼ Jesús dxi guibiguetaʼ para guni mandar lu Guidxilayú ne Jesús ziné laacabe guibáʼ né cuerpu de beela stícabe. Ñee nga nga ni chiguizaaca cani bibí né espíritu santu ni nuuruʼ lu Guidxilayú riʼ la? Coʼ, purtiʼ Biblia rusiidiʼ guirutiʼ zuuyaʼ Jesús ora guibiguetaʼ. Ruzeeteni zeedabe ne «zeda yete be de ibáʼ lade za» ne «zahuinni seña ibáʼ ma chi ibigueta Hombre Biseenda Dios» (Mateo 24:30). Ne laaca ruzeeteʼ Biblia «qué zanda chuʼ cuerpu ni napa nu ndaani guidxilayú ri ra runi mandar Dios». Yanna, ximodo nga cheʼ cani bibí né espíritu santu ni nuuruʼ lu Guidxilayú riʼ guibáʼ yaʼ. Biblia na primé «zuchaa Dios laacabe dxi xhidxi últimu trompeta que. Ne zaca ni ti ratu huiini casi ora riguiñe laga cabe» (biindaʼ 1 Corintios 15:50-53). Nga runi, cani bibí ni nuuruʼ lu Guidxilayú ne cuzuubacaʼ stiidxaʼ Dios ziecaʼ juntu guibáʼ né ti cuerpu de espíritu nagueendaca.
15-21 DE JULIO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 2 TESALONICENSES 1-3
«Bihuinni tuu nga hombre ni cucheené ley que»
it-1-S yaza 676 párr. 1
Devoción para Dios (Devoción piadosa)
Ca cosa malu nagaʼchiʼ ni cayuni «hombre» ni bizeeteʼ Pablo que, nuu ni en contra de ca cosa nagaʼchiʼ o «secretu sagradu» stiʼ Jiobá. Cani dxandíʼ xpinni Cristu qué ñánnacaʼ tu «hombre» riʼ, purtiʼ tiempu bibani Pablo qué nihuinni diʼ tuu nga «hombre» ni cayuni cosa malu nagaʼchiʼ riʼ ne pa nuube lade xiixa grupu. Neca maʼ bizulú bihuinni tuu nga «hombre» que, peru stale tu laa qué ñánnacaʼ tu laabe, purtiʼ biquiiñebe devoción piadosa para gucaachibe ca cosa malu ni rúnibe, ne ra gúnibe nga rusihuínnibe nácabe ti apóstata. Tiempu bibani Pablo, maca gudixhenabe ca congregación que ziuu binni ni zucaalú ne qué zandaa zeeda gácacaʼ apóstata, peru apóstol que guníʼ maʼ «cayaca guiráʼ cosa malu ni cayuni hombre riʼ». Ora gueeda Jesucristu zunitilú laabe. Peru ante la? «hombre» ni caguite Binidxabaʼ riʼ, zudxiibabe laca laabe «lade cani nuu casi dios» o «lade ca cosa ni runi adorar binni» guidxilayú (gr. sé·ba·sma). «Hombre» ni caguite Binidxabaʼ riʼ ne cucaalú Dios, guizáʼ zaguítebe binni ne guiráʼ cani guni ni nabe, zanitilucaʼ. Zanda gusiguii «hombre» riʼ stale binni, purtiʼ riniʼbe nápabe devoción para Dios, peru cadi dxandíʼ ni, nácabe ti hipócrita (2Te 2:3-12; laaca zanda gúʼndaluʼ Mt 7:15, 21-23).
it-2-S yaza 368 párr. 7
Guendarusiguii
Rudii Jiobá «lugar chuʼ xiixa ni quiteʼ» ca binni ni riuulaʼdxiʼ cosa ni cadi dxandíʼ ne guni crecaʼ «ni cadi dxandíʼ» ne cadi guni crecaʼ ca noticia galán ni caníʼ de Jesucristu (2Te 2:9-12, TNM). Ti ejemplu de ni caninu riʼ nga ni bizaaca raca stale siglu, ti rey israelita ni biree lá Acab. Gudxi caadxi profeta ni qué riníʼ ni dxandíʼ laabe, zuni ganarbe ti guendaridinde luguiáʼ Ramot-galaad, peru profeta stiʼ Jiobá ni láʼ Micaya gudxi laabe zápabe guendananá pa gucaalube guidxi que. Ne bizaaca ni casi biʼyaʼ Micaya lu ti visión, bidii Jiobá lugar guni ti ángel dxiiñaʼ luguiáʼ ca profeta stiʼ Acab, o biquiiñeʼ ángel riʼ poder stiʼ para cadi guiníʼ ca profeta que ni dxandíʼ, sínuque guiniʼcaʼ ni racaláʼdxicaʼ ne ni nuu Acab gunadiaga. Neca gucuaa Acab advertencia, peru bidiibe lugar bisiguiicabe laabe ne pur nga binítibe xquendanabánibe (1Re 22:1-38; 2Cr 18).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
it-1-S yaza 972 párr. 4
Bele (Fuego)
Pedro bicaa «cayaapaʼ guibáʼ ne guidxilayú ni nuu yanna riʼ para guicaguí». Contextu stiʼ textu riʼ ne xcaadxi textu zeeda lu Biblia, rusihuinni cani cadi caníʼ diʼ ni de bele literal, sínuque caníʼ ni de guinitilú xiixa para siempre. Cásica dxi biaba nisaguié naroʼbaʼ tiempu bibani Noé, qué ninitilú guibáʼ nin Guidxilayú literal, sínuque binitilú ca binni malu guyuu dxiqué, zaqueca nga chiguizaaca ora guihuinni Jesús né ca ángel nandxóʼ stiʼ lade bele ne gunitilú para siempre ca binni ni qué náʼ gunibiáʼ Dios ne guidxilayú malu riʼ (sistema de cosas) (2Pe 3:5-7,TNM, 10-13; 2Te 1:6-10; laaca zanda gúʼndaluʼ Isa 66:15, 16, 22, 24).
w08 9/15 yaza 11 párr. 17
Jiobá nga rulá laanu
17 Jiobá maʼ bidii stiidxaʼ gudii laanu ni iquiiñenu (biindaʼ Mateo 6:33, 34 ne Hebreos 13:5, 6). Naquiiñeʼ gánnanu qué zuni diʼ Jiobá milagru para gudii laanu ni iquiiñenu, o guiniʼ íquenu maʼ qué zúninu dxiiñaʼ (2 Tes. 3:10). Ni dxandíʼ cayabi Jiobá laanu nga pa gúninu xhiiñaʼ Reinu primé ne gúninu dxiiñaʼ para gápanu ni guidoʼno la? dxandíʼ zacanebe laanu gápanu ni iquiiñenu para guibaninenu (1 Tes. 4:11, 12; 1 Tim. 5:8). Jiobá zanda gacané laanu ne qué ruxuíʼlunu modo gúnibe ni, laabe zanda iquiiñebe ti bíʼchinu o ti bizánanu para gudii laanu dxiiñaʼ gúninu o guni sti cosa para gacané laanu.
22-28 DE JULIO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 1 TIMOTEO 1-3
«Laguni stipa ugaandatu ti privilegiu galán»
Ñee ridúʼyanu caquiiñeʼ guiniisinu lu stiidxaʼ Dios la?
3 (Biindaʼ 1 Timoteo 3:1). Apóstol Pablu guníʼ jneza guni tuuxa pa «cá ique» ugaanda xiixa puestu ndaaniʼ congregación. Ni guníʼ Pablu ca rucaa laanu guiníʼ íquenu de tuuxa ni cayuni stipa o dede rusigaanáʼ para ugaanda xiixa ni cadi nuu gaxha. Guiníʼ íquenu de ti hermanu ni naguixhe ique gaca siervu ministerial. Zándaca gudii hermanu riʼ cuenta caquiiñeʼ guni stipa ti gapa caadxi cualidad. Ora maʼ gápabe ca cualidad riʼ ne gácabe siervu ministerial la? naquiiñeʼ gúnirube stipa para ganda gácabe ancianu.
km-S 11/78 yaza 4 párr. 7
Cani «runi xhiiña jneza la? rudxiiba cabe laa»
7 Qué ridxagayaanu xiñee guníʼ Pablo ca hombre «ni runi xhiiñaʼ jneza» ... «rudxiiba cabe laa». Stale tu ná ni caníʼ Pablo raríʼ nga gapa binni ti puestu nabé risaca ndaaniʼ religión, peru cadi zacá diʼ ni. Sínuque ca siervu ministerial ni guni xhiiñaʼ jneza, nuucaʼ seguru riguu Jiobá ne Jesús ndaayaʼ laacaʼ, runi respetar ne racané congregación laacaʼ. Ne randa «riniʼcaʼ de fe ni nápacaʼ Cristu Jesús». Ne pur qué rusaanacabe dxiiñaʼ nápacabe, rannaxhii congregación laacabe, naguidxi fe ni nápacabe ne randa riníʼcabe de laani sin guidxíbicabe.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
it-1-S yaza 1007 párr. 3
Genealogía
Pur gana si ngue guyúbicabe gánnacabe stale de asuntu riʼ, ne jma rusi ora bicaa Pablo ra nuu Timoteo, maʼ qué risaca peʼ ca registru genealógicu, purtiʼ para Dios maʼ tobi si nga ca judíu ne cani cadi judíu ndaaniʼ ca congregación que (Gál 3:28). Ne laaca maʼ bizeeteʼ ca registru que zale Cristu lade familia stiʼ David. Ne laaca maʼ cadi candaa chiguinitilú Jerusalén né ca registru stiʼ ca judíu que. Bidii Dios lugar guinitilú cani. Laaca qué niná diʼ Pablo nuniti Timoteo ne ca congregación que tiempu para nuyúbicaʼ ne gánnacaʼ padé zacaʼ, purtiʼ qué racané ni para iguidxi fe sticaʼ. Registru si ni zeeda lu Biblia nga caquiiñenu para gusihuínninu Cristu nga Mesías, ne registru riʼ nga ni jma risaca para guiráʼ ca xpinni Cristu. Ca xcaadxi registru zeeda lu Biblia, rusihuinni cani dxandíʼ ni cá luni ne tiempu guca cani.
cl-S yaza 11 párr. 15
«¡Laguuyaʼ! Laabe nga Dios stinu»
15 Sti título ni napa Dios ne laasibe zanda gápabe nga, «ni qué ziuu dxi gusaana de gaca Rey» (1 Timoteo 1:17, TNM; Apocalipsis 15:3). ¿Xi riníʼ nga? Neca qué rugaanda xquendabiaaninu guiénenu ni, naca Jiobá eternu, gastiʼ diʼ ra bizulú existencia stibe nin ra guiluxe ni. Ne de laabe riníʼ Salmo 90:2: «Guiráʼ dxi huadiʼdiʼ ne guiráʼ dxi chitiidiʼ lii nácaluʼ Dios». Nga runi qué gapa diʼ Dios paraa bizulú, purtiʼ maca nuube. Pur nga riete lu Biblia nácabe «Binnigola ni maʼ xadxí nabani», purtiʼ maca raca existirbe dede ante chaʼ intiica cosa (Daniel 7:9, 13, 22). ¿Tuu ndiʼ napa razón para gucaalú derechu ni napa Dios de gaca Señor ni jma Nandxóʼ yaʼ?
29 DE JULIO HASTA 4 DE AGOSTO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 1 TIMOTEO 4-6
«¿Guni adorarnu Dios la? o ca cosa risaca stiʼ guidxilayú?»
w03-S 1/6 yaza 9 párr. 1, 2
Guizíʼdinu secretu de chuʼnu nayecheʼ né ni nápanu
Tobi de ca razón jma risaca pur biuu Pablo nayecheʼ nga, purtiʼ biuube nayecheʼ né biaʼ nápabe. ¿Xii ni yaʼ? Naca ni ti cualidad de ganna binni chuʼ nayecheʼ né ni napa si, rábicabe ni Autosuficiencia. Ne de laani nga bicaa Pablo ra nuu xcompañeru, Timoteo: «Dxandíʼ, ora runi adorar binni Dios raca ricu, peru pa guiechené biaʼ napa si. Purtiʼ gastiʼ qué ñedanenu ndaaniʼ guidxilayú riʼ ne gastiʼ qué zinenu. Nga runi, inque si nápanu ni guidoʼno ne ni gácunu la? né nga si ziuʼnu nayecheʼ» (1 Timoteo 6:6-8, TNM).
Pablo guníʼ ora tobi runi adorar Dios, riziidiʼ guibani nayecheʼ né ni napa si. Bidiibe cuenta nayecheʼ riuu binni ora guni adorar Dios, ne guni xhiiñaʼ Dios primeru lu xquendanabani, biénebe nga nga ni dxandíʼ rusiecheʼ binni ne cadi bueltu o ca cosa risaca nuu lu guidxilayú. Gápabe ni gobe ne ni gácube, naca cani cosa ni cayacané laabe para guni adorarbe Dios. Nga runi, secretu stibe para chuʼbe nayecheʼ né ni nápabe neca guidxaagalube intiica cosa nga, confianza ni nápabe Dios ni bizáʼ laabe.
g-S 6/07 yaza 6 párr. 3
Ximodo runiná guendarachelú gapa bueltu laanu
Dxandíʼ, gapa binni stale cosa risaca qué ruuti ni laa, peru ni dxandíʼ nga huaxiéʼ galán ribánicabe. Ne pur guiráʼ dxiiñaʼ gúnicabe ne guyúbicabe gápacabe jma bueltu, zanda guindisaʼ ni guendahuará luguiácabe —casi ataque de pánico, insomnio, gápacabe migraña ne úlcera— pur ca guendahuará riʼ, qué ribani binni galán ne qué ribani xadxí. Ne nuu tiru óraruʼ gudii binni cuenta de pabiáʼ cayuniná laa ne gacalaʼdxiʼ guchaa, maʼ qué zanda guni gastiʼ. Purtiʼ zándaca xheelabe maʼ qué gapa confianza laabe, maʼ bininabe ca xiiñibe emocionalmente, ne maʼ cadi nazaacabe. Zándaca guni chaahuibe caadxi de ca guendanagana riʼ, peru caquiiñebe stale stipa para gúnibe ni. Ni dxandíʼ nga ca binni riʼ maʼ bininacaʼ laca laacaʼ (1 Timoteo 6:10).
g-S 11/08 yaza 6 párr. 4-6
Xhoopaʼ conseju ni zacané lii chuʼluʼ nayecheʼ
Casi bidúʼyanu lu primé artículo stiʼ revista riʼ, ca binni ni guyubi gapa stale bueltu purtiʼ riníʼ ique laani nga redané ni guendanayecheʼ, zeeda gácacaʼ casi ti binni ni ruyubi xiixa cosa ni qué raca existir. Qué riuu si ca binni riʼ triste, sínuque laaca rápacaʼ stale guendanagana. Nuu tu laa, pur guyubi gapa stale cosa risaca, maʼ qué riuu gaxha de familia stiʼ ne ca xhamigu. Xcaadxi binni qué riziilaʼdxiʼ biaʼ caquiiñeʼ guiziilaʼdxiʼ, zándaca pur dxiiñaʼ sticaʼ o pur ansiedad ne purtiʼ cá íquecaʼ guiráʼ ca cosa ni naguu xizaa laacaʼ. Eclesiastés 5:12 ná: «Nanixe nga rasi ti binni runi dxiiñaʼ, gastiʼ naca pa huaxiéʼ ni gó o pa stale; peru ti binni ricu qué randa rasi pur guiráʼ ni napa».
Gapa ti binni bidxichi cadi runiná si ni laa sínuque laaca riguite ni laa. Ne Jesús peʼ guníʼ napa bidxichi ca poder para quiteʼ binni (Marcos 4:19). Runi prometer ni guendanayecheʼ, peru qué rudii ni guendanayecheʼ, ni runi ni nga rucaa ni binni gapa deseu de gapa jma. Nga peʼ cuzeeteʼ Eclesiastés 5:10 laanu: «Tuuxa ni riuulaʼdxiʼ gapa stale cosa risaca, laaca qué zadxá neca ñapa jma».
Nga runi, guendarannaxhii bidxichi ca runiná ni binni ne rucaa ni binni chuʼ triste, guidxiichi o guni cosa ni cadi jneza (Proverbios 28:20). Peru gaca binni generoso o gudii de ni napa, guni perdonar, chuʼ nayá nezalú Dios ne nezalú binni, gannaxhii ne chuʼ gaxha de Dios, ca cosa riʼ nga racané binni chuʼ nayecheʼ ne guibani galán.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
Xi zanda gúninu para gacané xconciéncianu laanu guiráʼ ora
17 Guidúʼyanu xi gudxi apóstol Pedru ca xpinni Cristu de dxiqué: «Lagapa xconciénciatu nayá» (1 Pedro 3:16, TNM). Galán nga gápanu xconciéncianu nayá nezalú Dios, peru stale binni qué gápadicaʼ xconciénciacaʼ nayá. Pablu guníʼ maʼ biguidxi xconciénciacabe «dede maʼ qué racaná» ni (1 Timoteo 4:2). Ora gucaacabe fierru yuze la? rucaacabe ni né ti guiibaʼ ndaʼ ni ruzaaquiʼ guidi ládime ne ra guicá ni rati beela ladi yuze ca. Zacaca nga reeda gaca xconciencia stale binni: casi ñaca rati ni purtiʼ maʼ qué racaná diʼ ni ora gúnicabe ni cadi jneza. Maʼ qué ruchiiñaʼ diʼ ni laacabe ora gucheecabe ne qué rusietenalaʼdxiʼ diʼ ni laacabe pa nápacabe donda ne maʼ qué rituí diʼ lúcabe. Ne modo nabánicabe ca rusihuinni ni maʼ qué lica rucaa íquecabe gúnicabe ni jneza.
it-2-S yaza 198
Guiuundaʼ xiixa nezalú binni (Lectura pública)
Ndaaniʼ congregación. Lu primé siglu que, huaxiéʼ si nga gupa binni copia stiʼ ca rollo stiʼ Biblia, ne pur ngue guizáʼ biquiiñeʼ gúʼndacabe ni nezalú binni. Ne biʼniʼ mandar apóstol Pablo guiuundaʼ ca carta stiʼ nezalú binni ora gaca ca reunión ndaaniʼ ca congregación que, ne laaca gúdxibe laacaʼ gudiicabe carta que stiʼ congregación despué de guiuundaʼ ni ra nuucaʼ, para ganda guiuundaʼ ni ndaaniʼ sti congregación (Col 4:16; 1Te 5:27). Bidii Pablo conseju ti joven xpinni Cristu láʼ Timoteo, gucaa ique guʼndaʼ Stiidxaʼ Dios nezalú binni, cuʼ gana ne gusiidiʼ jneza (1Ti 4:13).
Naquiiñeʼ gúʼndanu jneza ora cayúninu nezalú binni (Hab 2:2). Cumu riziidiʼ binni ora gucaadiaga la? caquiiñeʼ guiene chaahuiʼ lector ca ni cayuundaʼ ne guiénebe xii nga nuu escritor ca gusiidiʼ, ne gápabe stale cuidadu ora gúʼndabe para cadi málasi gadxé ni guiene cani cucaadiaga laabe. Ne casi ná Apocalipsis 1:3, nayecheʼ nga ni guʼndaʼ ca profecía, cásica cani gucaadiaga ni, zaqueca cani guni ni ná ni.