BIBLIOTEKA ONLINE Watchtower
Watchtower
BIBLIOTEKA ONLINE
Papiamentu (Kòrsou)
  • BEIBEL
  • PUBLIKASHON
  • REUNION
  • g97 8/7 pág. 3-4
  • Animalnan den Naturalesa Cu Ta Disparciendo

No tin vidio disponibel pa esaki.

Despensa, tin un problema pa habri e vidio.

  • Animalnan den Naturalesa Cu Ta Disparciendo
  • Spièrta!—1997
  • Suptema
  • Informashon Similar
  • Ta Ken Su Culpa?
  • Especienan Den Peliger E Alcanse dje Problema
    Spièrta!—1996
  • Parke di Bestia—E Ultimo Speransa pa Animalnan den Naturalesa?
    Spièrta!—1997
  • Por Salba e Especienan di Tera?
    Spièrta!—2001
  • Conserbacion Versus Extincion
    Spièrta!—1996
Mas Artíkulo
Spièrta!—1997
g97 8/7 pág. 3-4

Animalnan den Naturalesa Cu Ta Disparciendo

DJE CORESPONSAL DI SPIERTA! NA AUSTRALIA

BO NO ta haña ta excitante pa mira i tende animalnan salbahe den nan ambiente natural—un tiger, un bayena of un gorila? Pa cuida un koala? Pa sinti e tera ronca bou dje patanan di manadanan migratorio cu ta plamá te con leu cu bo wowo por mira? Sin embargo, lamentablemente, hopi hende kisas nunca lo disfrutá di experencianan excitante asina—a ménos cu por considerá un museo, un buki of un pantaya di computer como un experencia excitante. Pakico ta asina?

Pasobra, turesten cu bo ta lesando e artículo aki mes, miles di mata i animal ta ser hibá implacablemente na extincion. Dr. Edward O. Wilson, un biólogo n’e Universidad di Harvard, ta calculá cu 27.000 especie pa aña, esta tres pa ora, ta bayendo den extincion. N’e velocidad aki, den 30 aña te cu 20 porciento dje especienan di tera lo por ta den extincion. Pero e velocidad di extincion no ta constante; e ta aumentante. Expertonan ta pronosticá cu pa cuminsamentu di próximo siglo, cientos di especie lo disparcé tur dia!

E rinócero pretu di Africa ta tambaleando na rand di abismo. Yagmentu ilegal a baha su cantidad drásticamente for di 65.000 te na 2.500 den ménos cu 20 aña. Ménos cu 5.000 orangutan a resta den e selvanan cu ta birando chikitu di Borneo i Sumatra. E destruccion a afectá e awanan di tera tambe. Un víctima ta e gracioso dolfijn baiji dje Riu Yangtze di China. Polucion i piscamentu pa loco a baha e cantidad di dolfijn na apénas shen, i dentro di un década nan tur lo por a disparcé.

“Tin hopi cos cu científiconan di diferente disiplina no ta di acuerdo cu otro,” Linda Koebner ta bisa den Zoo Book, “pero tocante e urgencia pa salba especienan i e salú biológico dje planeta, nan ta unánime: E próximo cincuenta añanan ta crítico.”

Ta Ken Su Culpa?

Un poblacion humano aumentante a acelerá e velocidad di extincion, pero no por pone tur culpa riba presion di poblacion. Hopi criatura—e palomba biahero, e moa, e alca grandi i e lobo di Tasmania, djis pa mencioná algun—a ser destruí hopi promé cu poblacion humano riba su mes tabata forma un menasa. Dr. J. D. Kelly, director dje Hunta di Parkenan Zoológico di New South Wales, Australia, ta bisa dje registro dje pais ei: “E pérdida di biodiversidad desde e colonisacion na 1788 ta un bergwensa nacional.” Sin duda e comentario aki ta conta tambe pa hopi otro pais. Tambe e ta duna un indicacion dje motibunan mas siniestro cu ta hiba na extincion—ignorancia i golosidad.

Dor dje crísis mundial di extincion, un aliado nobo i esun cu ménos bo ta spera, a sali na vanguardia di animalnan cu ta ser combatí—parkenan di bestia. Mas i mas, e áreanan aki situá meimei di stad ta birando e último refugio di hopi especie. Pero parke di bestia tin espacio limitá, i animalnan salbahe ta caru i a la bes difícil pa tene. Tambe tin e aspecto ético di tene nan cerá, maske esaki por ser hací di un manera humano. Ademas, den e parke di bestia nan ta dependé totalmente dje generosidad financiero di parti di hende i e sistemanan político i económico débil i hopi bes instabil. Pues, con sigur e refugiadonan aki realmente ta?

[Kuadro na página 3]

Extincion Ta Algu Natural?

“Extincion no ta parti dje areglo natural di cosnan? E contesta ta no, por lo ménos no na e escala cu e ta sosodiendo último tempu. Durante mayor parti dje último 300 añanan, e velocidad di extincion di especienan tabata rond di un pa aña. Actualmente e velocidad di extincion di especienan cu hende ta causando ta por lo ménos mil biaha mas tantu cu esei. . . . E motibu dje aceleracion rápido aki den e velocidad di extincion ta actividad humano.”—The New York Public Library Desk Reference.

“Mi a keda fasiná cu hopi criatura extraordinario cu ya a disparcé, i a sintí mi tristu, hopi bes rabiá, cu nan a bai den extincion. Pasobra den tur caso, cu excepcion di algun, tabata Hende, kende, dor di golosidad of crueldad, descuido of indiferencia, a causa e extincionnan aki sea directamente of indirectamente.”—David Day, The Doomsday Book of Animals (E Buki dje Dia di Huicio di Animalnan).

“Actividad humano ta causando extincion di especienan promé cu nan a ser documentá.”—Biological Conservation.

    Publikashonnan na Papiamentu (Curaçao) (1986-2025)
    Log Out
    Log In
    • Papiamentu (Kòrsou)
    • Kompartí
    • Preferensia
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Kondishonnan di Uso
    • Maneho di Privasidat
    • Konfigurashon di Privasidat
    • JW.ORG
    • Log In
    Kompartí