BIBLIOTEKA ONLINE Watchtower
Watchtower
BIBLIOTEKA ONLINE
Papiamentu (Kòrsou)
  • BEIBEL
  • PUBLIKASHON
  • REUNION
  • g96 8/8 pág. 3-4
  • Especienan Den Peliger E Alcanse dje Problema

No tin vidio disponibel pa esaki.

Despensa, tin un problema pa habri e vidio.

  • Especienan Den Peliger E Alcanse dje Problema
  • Spièrta!—1996
  • Suptema
  • Informashon Similar
  • Preocupacion Aumentante
  • Animalnan den Naturalesa Cu Ta Disparciendo
    Spièrta!—1997
  • Conserbacion Versus Extincion
    Spièrta!—1996
  • Por Salba e Especienan di Tera?
    Spièrta!—2001
  • Pakico Especienan Ta den Peliger
    Spièrta!—1996
Mas Artíkulo
Spièrta!—1996
g96 8/8 pág. 3-4

Especienan Den Peliger E Alcanse dje Problema

DODO [Raphus cucullatus] a bira un símbolo di extincion. E último dje para aki cu no por bula a muri rond di 1680 riba e isla di Maurítius. Hopi dje especienan cu ta den peliger actualmente tambe ta biba riba isla. Durante e último 400 aña, 85 di 94 sorto di para conocí como exterminá tabata para di isla.

Bestianan riba continentenan grandi tambe ta den peliger di extincion. Considerá tiger cu ántes a biba na tur parti di Rusia. Awor solamente e Amur, un sorto limitá, ta resta na Siberia, i e cantidad di nan a mengua te na simplemente 180 te 200. E tigernan di zuid di China, segun informe, ta yega te solamente 30 te 80. Na Indochina tigernan ta enfrentá extincion “dentro di dies aña,” segun The Times di Londen. Mescos, na India, habitacion di rond di dos tercer parti di tiger di mundu, autoridadnan ta calculá cu e criaturanan magnífico aki por ta exterminá den dies aña.

Rinócero i chita ta menguando. Na China pandanan gigante ta biba den gruponan asina chikitu como dies. Marter di pino ta cerca di extincion na Gales, i eekhoorn corá “por disparcé for di Isla di Inglatera i Gales durante e siguiente dies te 20 aña,” segun The Times. Na otro banda di Atlántico na Merca, raton di anochi ta e mamífero mas den peliger di extincion.

E futuro di océanonan di mundu ta igualmente tristu. The Atlas of Endangered Species (E Atlas de Especienan den Peliger di Extincion) ta bisa cu tortuganan marino “kisas ta e grupo den mas peliger di extincion” di bestianan di laman. Anfibio ta parce di sobrebibí mihó; sin embargo, segun e revista New Scientist, 89 sorto di anfibio a yega di ta “den peliger di extincion” den e último 25 aña. Rond di 11 porciento di vários sorto di para di mundu ta enfrentá extincion tambe.a

Pero, kico di bestianan mas chikitu, tal como barbulete? E situacion ta mescos. Mas cu un cuart dje 400 sortonan di barbulete na Europa ta den peliger—19 ta bou di menasa di extincion pronto. E barbulete grandi [Nymphalis polychloros] di Inglatera a djoin e dodo riba e lista di especienan exterminá na 1993.

Preocupacion Aumentante

Cuantu sorto di especie di criatura ta ser exterminá tur aña? E contesta ta dependé di cua experto bo ta puntra. Aunke científiconan no ta di acuerdo, nan tur ta reconocé e echo di cu hopi sorto di especie ta den peliger di ser exterminá. Ecólogo Stuart Pimm a bisa: “E pleitu tocante ki lihé [especienan] ta disparcé, ta fundamentalmente un debate tocante nos futuro.” El a agregá: “Durante e último siglonan, hende a acelerá e grado di extincion di especienan hopi mas ayá cu e grado normal. Nos futuro ta mas malu como consecuencia.”

Nos planeta, Tera, ta mescos cu un cas. Algun hende cu ta interesá den especienan den peliger di extincion ta studia ecologia, un palabra formá na fin di siglo 19 for dje palabra griego oiʹkos, cu kier men “un cas.” Ecologia ta enfocá riba relacion entre cosnan bibiente i nan alrededor. Den siglo 19 tabatin un interes aumentante den conserbacion, intensificá probablemente pa informe tocante extincion. Na Merca, esaki a resultá den establecimentu di parkenan nacional i terenonan protehá cu ta ofrecé bestia santuario. Actualmente, tin mas o ménos 8.000 tereno p’e proteccion di bestia di mondi reconocí internacionalmente. En conhunto, cu 40.000 otro sitio cu ta yuda mantené nan habitacion, nan ta componé casi 10 porciento dje tereno di mundu.

Hopi hende interesá awor ta respaldá loke ta yamá defensa di un mundu berde, sea via movementunan cu ta publicá e menasanan di extincion of movementunan cu simplemente ta educá hende tocante interdependencia di bida. I desde e Reunion Cumbre di Rio na 1992, mas reconocimentu di cuestion tocante medio ambiente generalmente ta caracterisá pensamentu di gobiernu.

E problema di especienan den peliger di extincion ta mundial i ta aumentando. Pero pakico? Tin algun esfuerso pa evitá extincion di especienan disfrutando di éxito actualmente? I kico di futuro? Con esei ta tocá bo? Nos siguiente artículonan ta ofrecé contesta.

[Nota]

a Un especie den extincion kier men un especie cu hende no a mira den mondi pa 50 aña, miéntras cu un especie den peliger di extincion ta referí na esnan cu ta den peliger di ser exterminá si no tin cambio den nan circunstancianan actual.

    Publikashonnan na Papiamentu (Curaçao) (1986-2025)
    Log Out
    Log In
    • Papiamentu (Kòrsou)
    • Kompartí
    • Preferensia
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Kondishonnan di Uso
    • Maneho di Privasidat
    • Konfigurashon di Privasidat
    • JW.ORG
    • Log In
    Kompartí