BIBLIOTEKA ONLINE Watchtower
Watchtower
BIBLIOTEKA ONLINE
Papiamentu (Kòrsou)
  • BEIBEL
  • PUBLIKASHON
  • REUNION
  • w00 1/4 pág. 4-7
  • Loke Bo Mester Sa di Bruheria

No tin vidio disponibel pa esaki.

Despensa, tin un problema pa habri e vidio.

  • Loke Bo Mester Sa di Bruheria
  • E Toren di Vigilansia Anunsiando e Reino di Yehova Dios—2000
  • Suptema
  • Informashon Similar
  • Ken Ta Biba den e Region di Spiritu?
  • Algun Tipo di Magia Ta Bon?
  • Kico di Mal Spiritu?
  • Religion Basá Riba Berdad
  • Kico Tin Tras di Bruheria?
    Spièrta!—1999
  • Kico Bo Sa di Bruheria?
    E Toren di Vigilansia Anunsiando e Reino di Yehova Dios—2000
  • Magia i Bruheria Ta Malu
    Bo Por Ta Amigu di Dios!
  • Demoño Ta Existí di Berdad?
    Spièrta!—1998
E Toren di Vigilansia Anunsiando e Reino di Yehova Dios—2000
w00 1/4 pág. 4-7

Loke Bo Mester Sa di Bruheria

TA DIFICIL pa definí kico ta bruheria di tempu moderno. Esaki ta pasobra tin hopi diferente tipo di hende ta practik’é. Nan no ta reconocé un autoridad central of doctrina of buki santu pa unificá nan creencia. Tambe nan ta diferenciá den tradicion, organisacion, rito i opinion en cuanto cua diosnan nan ta onra. Un escritor ta comentá: “E mundu oculto ta ofrecé e individuo un ‘mercado liber’ di idea.” Un otro ta bisa: “Mayoria neopagano ta diferenciá di opinion riba casi tur cos.”

Pa hopi hende, e contradiccionnan no ta problema. Un buki di guia pa esnan cu kier bira hacidó di bruha, ta bisa: “Ora bo haña bo confrontá cu informacion aparentemente contradictorio, examiná e informacion aki i dicidí cua bo ta sigui. Bai tras di loke bo ta sinti p’e. Cu otro palabra, sinti bo liber pa selectá i scoge entre e ritonan publicá i bukinan di instruccion tocante rito pa dicidí loke abo ta sinti ta corecto.”

Pa esnan cu ta reconocé e caracter di berdad, e contradiccionnan ei ta un problema. Berdad ta echo, loke ta real. Un cos no ta berdad djis pasobra un persona ta kere of ta spera cu e ta berdad. Por ehempel, un tempu dokternan tabata kere cu nan por a cura pulmonia dor di corta un galiña bibu na dos i pone e pidanan riba pechu dje pashent. Sin duda, hopi pashent a ègt kere cu e tratamentu aki lo a cura nan. Ma loke nan a kere i spera no tabata basá riba echo—un procedura asina no ta cura pulmonia. Hende no ta crea berdad; loke nan ta haci ta un esfuerso diligente pa comprend’é.

Bijbel ta afirmá di ta contené e berdad tocante asuntunan spiritual. Tempu cu Jesucristo tabata riba tera, el a bisa su Tata den oracion: “Bo palabra ta e berdad.” (Juan 17:17) Apostel Pablo a skirbi: “Tur Scritura ta inspirá di Dios.” (2 Timoteo 3:16) Hopi hende cu ta practicá bruheria no ta di acuerdo cu esei. Mas bien, nan ta busca inspiracion i guia den mito, den religion di antigwedad i asta den ciencia ficcion. Pero no ta razonabel pa por lo ménos considerá loke Bijbel ta bisa? Al fin i al cabo, casi rond mundu hende ta reconoc’é como un buki santu. Tambe e ta un dje textonan religioso di mas bieu cu ta existí awe. Bijbel a ser skirbí durante un periodo di 1.600 aña, i tog den tur su siñansanan e ta consistente. Laga nos compará e siñansanan di Bijbel cu algun creencia comun cu esnan cu ta promové bruheria ta expresá actualmente.

Ken Ta Biba den e Region di Spiritu?

Un pregunta básico den e búskeda pa comprendimentu spiritual ta esaki: Ken ta biba den e region di spiritu? Aunke mayoria heks of hacidó di bruha moderno ta sigui un religion basá riba naturalesa i ta kere den vários dios, algun ta adorá un gran diosa-mama, considerá den un tripel papel di bírgen, mama i machi bieu, representando e etapanan básico di bida. Su amante ta un dios cu cachu. Otro hacidónan di bruha ta adorá un dios i diosa huntu. Un escritor ta bisa: “Hende ta mira e Diosa i e Dios como un manifestacion dje forsanan femenino i masculino di naturalesa. Cada un [tin] característicanan único cu ora combiná nan, e ta resultá den e creacion armonioso di bida.” Un otro autoridad ta skirbi: “Un dje decisionnan mas crucial den Bruheria cu bo tin cu tuma ta scoge e deidadnan (Diosnan/Diosanan) cu lo bo traha cuné. . . . E Arte ta duna bo e libertad pa scoge i despues onra bo mes formanan di Esun Divino.”

Bijbel no ta apoyá ningun dje ideanan aki. Jesucristo a dedicá henter su ministerio na siña otro hende tocante Jehova, “e único Dios berdadero.” (Juan 17:3) Bijbel ta declará: “Jehova ta grandi i digno di alabansa den un gran manera, i mester tem’é mas cu tur otro dios. Pasobra tur e diosnan dje pueblonan ta diosnan cu no bal nada.”—1 Crónicanan 16:25, 26.

Kico di Diabel? E diccionario Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary ta definí bruheria como “comunicacion cu diabel.” Lo ta difícil pa haña un hacidó di bruha awe cu lo bai di acuerdo cu e definicion aki, pasobra hopi no ta ni aceptá e existencia di Satanas e Diabel. Un señora yong, cu The Irish Times a describí como un “hacidó di bruha di alto rango i lider di un dje gruponan di hacidó di bruha mas importante di Irlanda,” ta razoná asina aki: “Kere den Diabel ta implicá cu nos ta aceptá cristianismo . . . [Diabel] no por habitá un universo caminda no tin Dios.”

Bijbel ta confirmá existencia di Diabel i ta culp’é di hopi dje sufrimentu i agitacion riba tera. (Revelacion 12:12) Jesus no solamente a siña cu Diabel ta existí, sino tambe el a mustra cu bo por ta haciendo e boluntad di Diabel sin cu bo sa. Por ehempel, e lidernan religioso dje promé siglo cu tabata hustu den nan mes bista, a sigurá cu nan tabata, den un sentido, yu di Dios i a kere cu nan tabata haciendo e boluntad di Dios. Jesus, kende por a dicerní loke tabatin den nan curason, sí tabata sa cu no ta asina. El a bisa nan francamente: “Boso ta di boso tata e Diabel, i boso kier cumpli cu e deseonan di boso tata.” (Juan 8:44) Ademas, e buki bíblico di Revelacion ta declará cu Diabel “ta gañando henter e tera habitá.”—Revelacion 12:9.

Algun Tipo di Magia Ta Bon?

Claro cu semper hende a asociá magia cu lo oculto.a Hopi hende den tempu antiguo i tambe den tempu moderno ta kere cu e magia cu hacidónan di bruha ta practicá, ta pa causa daño na otro hende. Algun ta bisa cu hacidó di bruha a ricibí poder pa causa dolor severo i asta morto pa medio di magia. Pa tradicion, hende a culpa hacidó di bruha pa un lista casi interminabel di adversidad, incluyendo malesa, morto i fracaso di cosecha.

Hacidónan di bruha djawe ta rechasá e acusacionnan ei fuertemente. Aunke nan ta reconocé cu de bes en cuando bo por haña un sinbergwensa den nan cu ta haci malu, mayoria ta bisa cu nan ta usa nan magia pa trece beneficio, no causa daño. E wiccanonan ta siña cu e efectonan di magia lo bini bek tripel p’e persona cu ta practik’é i ta bisa cu esaki ta un medio principal pa descurashá nan di pronunciá maldicion. Ehempelnan dje asina yamá bon magia aki ta incluí encanto pa protehá bo mes, pa purificá bo cas contra forsanan negativo cu otro huurdónan a laga atras, pa pone un persona namorá di bo, pa promové curacion i salú, pa prevení perdementu di bo trabou i pa gana placa. Dor cu a atribuí e podernan extenso ei na bruheria, no ta un sorpresa cu el a bira asina popular.

Pero Bijbel no ta haci distincion entre magia cu ta bon i magia cu ta malu. Den e Ley duná na Moises, Dios a splica su posicion bon cla. El a bisa: “Bo no mag practicá magia.” (Levítico 19:26) Tambe nos ta lesa: “No mester ta hañá den bo ningun . . . practicante di magia ni ningun hende cu ta busca señal ni ningun hacidó di bruha, of un persona cu ta mara otronan cu un maldicion ni ningun cu ta consultá un medium spiritista.”—Deuteronomio 18:10, 11.

Pakico Dios a bisa esei? Esei no ta pasobra e no kier pa nos haña loke ta beneficioso. Jehova a duna e leynan aki na su pueblo pasobra e tabata stima nan i e no tabata kier pa miedu ni supersticion sclabisá nan. En bes di esei, e ta invitá su sirbidónan pa acudí na dje p’e cosnan cu nan tin mester. E ta e Dunador di “tur bon don i tur regalo perfecto.” (Santiago 1:17) Apostel Juan a sigurá su compañeronan creyente: “Cualkier cos cu nos pidi nos ta ricibí di [Dios], pasobra nos ta warda su mandamentunan i ta haci loke ta agradabel den su bista.”—1 Juan 3:22.

Kico di Mal Spiritu?

Hopi hacidó di bruha ta di acuerdo cu Bijbel riba e punto aki: Mal spiritu ta existí. Den un artículo skirbí, un promotor di bruheria ta spierta: “E Fantasmanan t’ei: Nan ta existí, den e mundu invisibel cu ta paralelo cu esun di nos, criaturanan bibiente. . . . E términonan ‘Diablitu,’ ‘Mal Spiritu’ i ‘Demoño’ ta basta exacto. Nan ta masha fuerte. . . . E variedad mas inteligente . . . por drenta nos mundu (si un hende ta asina bon di habri un porta pa nan). . . . Nan por drenta bo curpa . . . , asta imponé un grado di dominio riba bo. Sí, esaki ta exactamente manera e cuentanan bieu di hende poseí pa Demoño.”

Den tempu bíblico, hende poseí pa demoño a sufri den vários manera. Algun di esnan afligí no por a papia, otronan tabata ciegu, algun a actua manera hende loco i otronan tabata poseé forsa sobrehumano. (Mateo 9:32; 12:22; 17:15, 18; Marco 5:2-5; Lucas 8:29; 9:42; 11:14; Echonan 19:16) Tin bes, ora un persona tabata poseí pa hopi demoño pareu, e agonia tabata pió. (Lucas 8:2, 30) Sigur anto, tin bon motibu pakico Jehova ta spierta hende pa keda leu for di bruheria i otro prácticanan oculto.

Religion Basá Riba Berdad

Awe hopi hende ta sinti nan atraí na bruheria pasobra e ta parce di ta un religion di naturalesa cu ta benigno i inofensivo. Den algun comunidad, hende ta acept’é como algu normal. Nan no tin miedu di dje. Mas bien, hopi bes nan ta consider’é como algu insignificante. Den un ambiente caminda tolerancia religioso ta hiba hopi hende na aceptá asta cosnan ègt straño, bruheria a gana hopi respet.

Sí, e mundu di religion a bira un mercado caminda hende ta liber pa scoge esun cu ta cuadra cu su necesidadnan, mescos cu ora un hende ta cumpra un par di sapatu. Na contraste, Jesus a papia di solamente dos opcion. El a bisa: “Drenta p’e porta smal; pasobra hanchu i espacioso ta e caminda cu ta hiba na destruccion, i hopi ta esnan cu ta drenta dor di dje; miéntras cu smal ta e porta i pertá e caminda cu ta hiba na bida, i poco ta esnan cu ta hañ’é.” (Mateo 7:13, 14) Naturalmente, nos ta liber pa scoge cua caminda nos kier sigui. Pero siendo cu nos bienestar eterno ta den wega, e escoho ei ta di vital importancia. Pa alcansá iluminacion spiritual, nos tin cu sigui e caminda dje berdad—e caminda cu nos ta haña solamente den Bijbel, e Palabra di Dios.

[Nota]

a Na ingles tin hende ta skirbi e palabra “magia” den dos diferente manera pa haci un distincion entre e tipo di magia conectá cu ocultismo (magic) i e tipo (magick) cu ta trata cu ilusion riba esenario. Mira Spierta! [na spañó] di 8 di september 1993, página 26, bou dje tema: “Tin Peliger den Practicá Magia?”

[Plachi na página 5]

Awe hopi hende ta mira bruheria como un religion di naturalesa cu ta inofensivo

[Plachi na página 6]

Semper hende a asociá magia cu lo oculto

[Plachi na página 6]

Practicantenan di bruheria ta haciendo sin cu nan sa e boluntad di Diabel?

[Plachinan na página 7]

Bijbel ta revelá e caminda dje berdad

    Publikashonnan na Papiamentu (Curaçao) (1986-2025)
    Log Out
    Log In
    • Papiamentu (Kòrsou)
    • Kompartí
    • Preferensia
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Kondishonnan di Uso
    • Maneho di Privasidat
    • Konfigurashon di Privasidat
    • JW.ORG
    • Log In
    Kompartí