Guerracunaca tucuicunatami llaquichin
“Segunda guerra mundial tiyai callarishcamanta cunancamaca achca macanacuicunami tiyashca. Cunan punllacunapica 2 mil millones gentecunami guerracuna tiyan llajtacunapi causancuna”.
Amina Mohammed vicesecretaria general de las Naciones Unidas, 26 de enero de 2023.
Guerraca gentecuna tranquilo causacun llajtacunapimi ñapish tiyai tucun. Chai llaqui callarijpica guerra mana tiyashca llajtacunapi causaj gentecunapishmi llaquicunata chari tucuncuna. Guerra tucurijpipish gentecunaca achca tiempotami sufrincuna. Huaquin ejemplocunata ricushun:
Micuna mana tiyan. Programa Mundial de Alimentos nishca shinaca, “guerra tiyashca llajtacunapica achca gentecunami yaricaihuan micuna illaj causancuna”.
Ungüicuna tiyan. Guerra callarijpica chai llajtapi causaj gentecunaca estrés ungüita, ansiedad ungüitami charincuna. Chai gentecunaca paicunata chugrichinata, huañuchinata manchashpami causancuna. Hospitalcunapipish atencionca mana tiyanllachu.
Huasita saquishpa rincuna. Alto Comisionado de las Naciones Unidas para los refugiados nishca shinaca, Septiembre de 2023 huatapajca, 114 milliones yalli gentecunami guerra tiyashcamanta shujtaj ladocunapi causanaman rishcacuna.
Cullqui illan. Guerracuna tiyajpica cosascunaca ashtahuanmi caruyan. Pero gobiernocunaca educacionpi, saludpi cullquita gastanapaj randica guerracunapimi achca cullquita gastancuna. Chaimantami gentecunaca llaquicunata charincuna. Guerra tucurishca quipapish tucuita allichingapajca achca cullquimi minishtirin.
Allpa dañarin. Guerracuna tiyashcamantami allpapish, yacupish, huairapish contaminarin. Chaimantami gentecunaca ungushpa sufrincuna. Macanacui tucurishca quipapish pambashca bombacuna tujyashpami gentecunata llaquichi tucun.
Guerracunamantaca achca llaquicunami tiyan. Tucui dañocunata allichingapajpish achca cullquimi minishtirin.