Martia

I lumea nevi ci avilea încă, tha cadaia ci sicavel că ci va avela niciechdata. Te gândisaras amen ca chichiva buchia anda save ci daisaras te phenas că ci existin ciaces, sar avenas le cerhaia, le cașta, le animalea, hai le manușa. Cu sea cadala, sas iech timpo cana cadala ci existinas. Cadala sas-le cărde le Iehovastar. (Gen. 1:1, 26, 27) Amaro lașio Del phenel amenghe că va cherela vi iech lumea nevi, promisiunea cai va pherela-la ciaces. Atunci, le manușa va traina veșnico hai va avena sasteveste. Co timpo alosardo le Devlestar, i lumea nevi va avela sa cadea de ciaci sar sea le buchia cai si pașa amende. (Is. 65:17; Rev. 21:3, 4) Ji atunci, folosisar chio timpo caște zuriares chio pachiamos. Sicav mai but recunoștința că sanas chindo parpale anda o păcato prin i răscumpărarea. Gândisar tut ca o baro zuralimos le Iehovasco. Cher mai but buchia cai zuriaren chio amalimos le Devlesa. Cadea, va avesa vi tu mașcar codola cai „prin pachiamos hai răbdarea, moștenin le promisiuni”. (Evr. 6:11, 12) w23.04 31 ¶18, 19

O Isus vazdel pesche iacha caring o cerii hai manghel-pe angla savore. Vo camel ca le Iehovasche te avel dini sea i pachiv anda o miracolo cai cherel-les mai dur. Mai dur, o Isus del cingar zurales: „Lazăr, av avri!”. (Ioan 11:43) Hai o Lazăr înclel anda o mormânto. O Isus daisardea te cherel vareso cai le manușa pachianas că ci daștil te avel cărdo niciechdata.Cadai relatarea zuriarel amaro pachiamos ando jiuvindimos. Sostar? Te anas amenghe andi goghi că o Isus phendea caring i Marta: „Chio phral va uștela andal mule”. (Ioan 11:23) Cadea sar pesco Dad, o Isus camel hai siles o zuralimos te pherel cadai promisiunea. Lesche asfa sicade că o Isus camel anda sea o ilo te chosel cu sea o merimos hai i duch cai cado anel-la. Hai cana o Lazăr avilea avri anda o mormânto, savore daisarde te dichen că le Isusos siles o zuralimos te uștavel le mulen. Sa cadea, amaro pachiamos ando jiuvindimos silo zuriardo vi catar le dumes cai o Isus phendea-le la Martache ando texto de aghies. Cadea că daisaras te pachias ciaces andi promisiunea le Devleschi anda o jiuvindimos. w23.04 11, 12 ¶15, 16

Cana hachiaras mai mișto savi si i voința le Iehovaschi, daștil-pe că trebul te paruvas le buchia anda save mangas amen. Te na bâstras că le Iehovas siles iech scopo hai că va pherela-les co timpo alosardo lestar. Lesco scopo si te chosel anda sea o timpo sea le pharimata cai cheren amen te avas cadea de duchade, sar si le dezastrea naturalo, o nasfalimos hai o merimos. Cadal paruimata va avena prin lesco Regato. (Dan. 2:44; Rev. 21:3, 4) Tha, ji atunci, o Iehova mechel ca o Satan te rail opral i lumea. (Ioan 12:31; Rev. 12:9) Dacă o Iehova lașiarelas acana le pharimata le manușenghe, daștilas te fal-pe că o raimos le Satanosco si lașio. Cadea că, chiar cana trebul te ajucăras ji cana o Iehova va pherela pesche promisiuni, cadaia ci însemnol că vo mechel amen bi ajutorosco aghies. O Iehova va ajutila amen. w23.05 8 ¶4; 9, 10 ¶7, 8

Sar daisaras te ajutisaras vi averen te țârden miștimata andai Comemorarea? Ando iechto than trebul te acharas-len. Va avela te das invitații le manușenghe anda o teritorio, tha vi chichiva manușenghe cai prinjianas-len deja. Daisaras te cheras amenghe iech lista codolența cai camas te acharas-len: amare neamuri, le colegi catar i buchi sau catar i școala hai vi averen. Cana ci arăsăn amenghe le invitații tipărime, daisaras te bișialas iech linko caring o formato electronico andai invitația. Con jianel sode but jene va avena! (Ecl. 11:6) Te încăras ande amari goghi că codolen cai acharas-len ca i Comemorarea daștin te aven-len pușimata vi mai but dacă ci sas-le niciechdata ca amare întruniri. Cadea că, si mișto te avas pregătime anda le pușimata cai daștinas te șion-len. Chiar vi pala so aven ca i Comemorarea, codolen neve daștinas te aven-len chichiva pușimata. Camas te cheras sea so încărel amendar – angla i Comemorarea, ando timpo so încărel-pe hai vi pala codoia – te ajutisaras codolen cai silen „o ilo lașio”. (Fap. 13:48) w24.01 12 ¶13, 15; 13 ¶16

I Biblia del duma anda ohto manușa cai sas-le uștiade parpale viațate pi phuv. Daștis te cheres tuche timpo caște rodes te prinjianes mai but buchia anda fiesavo anda cadala? De chi zor te hachiares so daștis te sichios anda cadal relatări. Șiu tuche o pușimos: „Sar sicavel fiesavo exemplo că o Iehova camel hai siles o zuralimos te jiuvindil le mulen?”. Hai mai opral sar oriso, gândisar tut ca o mai baro jiuvindimos, codo le Isusosco. An tuche andi goghi că șăla manușa dichle le Isusos jiuvindime, hai cadaia si iech zurali baza anda amaro pachiamos. (1 Cor. 15:3-6, 20-22) Sam recunoscători le Iehovasche că dea amen i șucar speranța le jiuvindimaschi! Daisaras te pachias ande late, anda codoia că jianas că o Iehova camel hai siles vi o zuralimos te pherel-la. Cadea că camas anda sea o ilo te zuriaras vi mai dur amaro pachiamos ande cadai șucar speranța. Cana cheras cadea, va avela te pașioas vi mai but amare Devlestar, cai phenel fiesavesche anda amende: „Codola cuci tuche va uștena andal mule”. (Ioan 11:23) w23.04 8 ¶2; 12 ¶17; 13 ¶20

I modestia hai i umilința sile zurales phangle mașcar pende. Iech manuș umilo ci pachial prea but anda peste hai hachiarel că si buchia cai ci daștil te cherel-len. Sa cadea, vo sicavel pachiv caring aver hai dichel le coaveren că sile mai bare sar vo. (Filip. 2:3) Butivar, iech manuș modesto silo vi umilo. O Ghedeon sas iech manuș umilo, cai jianelas mișto savo sas lesco than. Cana o îngero le Iehovasco phendea caring o Ghedeon că vo sas-lo alosardo te hastravel o Israelo catar le zurale madianiți, cado murș umilo phendea: „Mânri familia si i mai țâni anda Manase, hai me som o mai țâno anda o chăr mânre dadesco”. (Jud. 6:15) Vo ci pachialas că sas-lo cadea de lașio caște cherel cadai buchi, tha o Iehova prinjianelas-les mai mișto. O Ghedeon daisardea te cherel peschi buchi anda codoia că o Iehova zinghiardea pesco vast caște ajutil-les. Le phure den sea penghi zor te sicaven umilința ande sea le buchia. (Fap. 20:18, 19) Von ci așaren-pe sosa jianen sau le buchianța cai daștin te cheren-len hai nici na pachian că nai-le lașe chancesche anda codoia că cărde chichiva greșeli. w23.06 3 ¶4, 5

O șăro le Satanosco va avela nichiardo pala mai but sar 1 000 bărșa. (Rev. 20:7-10) Ji atunci, i Biblia phenel so bare buchia va avena. Ando iechto than, le națiuni va phenena „Pacea hai securitatea!”. (1 Tes. 5:2, 3) O baro necazo va astarela ‘neajucărdo’, cana le națiuni va atachina le religii neciace. (Rev. 17:16) Pala codoia, o Isus va cherela cris opral le manușa, hai va hulavela le bacrean catar le buznea. (Mat. 25:31-33, 46) Ande codo timpo, o Satan astardo holiatar va camela te așel vi mai dur contra le Iehovasche. Anda codoia că vo urâl cadea de but le manușen le Devlesche va cherela ca mai but națiuni te chidine ande iech than – anda save i Biblia phenel că sile „o Gog anda o them le Magogosco” – te atachin codolen cai anen închinarea le Iehovasche. (Ezec. 38:2, 10, 11) Co momento alosardo, codola machle cai mai așile pi phuv va avena vazdine co cerii caște aven pașa o Isus hai leschi armata cerisco caște maren-pe ando războio Armaghedon, o sfârșito le bare necazosco. (Mat. 24:31; Rev. 16:14, 16) Atunci, va astarela opral sea i phuv o Raimos de Iech Mia Bărș le Isusosco. (Rev. 20:6) w23.10 20, 21 ¶9, 10

Aghies, but slujitori le Iehovasche train ande thema cai amari buchi sili așiadi. Von sicaven pachiv caring le autorități, tha, cadea sar o Obadia, von anen închinarea numai le Iehovasche. (Mat. 22:21) Cadala phrala sicaven că daran le Devlestar, anda codoia că așunen mai but lestar sar le manușendar. (Fap. 5:29) Cadea că, von phenen mai dur i vestea lași hai chiden-pe ande iech than garades andal întruniri. (Mat. 10:16, 28) Von len sama ca lenghe phralen hai pheian te avel-len le lila cai ajutil-len te așen pașă le Iehovastar. Te dichas o exemplo le phralesco Henri. Vo beșel ande iech them africano, cai mai anglal amari buchi sas-li așiadi. Ande codo timpo, o Henri dea pesco vast caște ajutil te aven îngărde le phralenghe le lila bazome pi Biblia. Vo scriisardea: „Me som iech manuș mai lajiavuno. O Iehova dea man o tromai cai trebulas manghe caște cherav cadai buchi”. Va avesa vi tu sa cadea de tromano sar o Henri? Daștis te aves, cana bariares iech dar lași caring o Del. w23.06 16 ¶9, 11

Pala so o Adam hai i Eva alosarde te na mai așunen le Iehovastar, von arăsle imperfecți hai falas-pe că o Satan rimosardea o scopo le Iehovasco, te pherel i phuv manușența perfecto cai așunen le Devlestar. O Satan daștil-pe că pachialas că le Iehovas ci prea mai sas-les so te cherel. Iech anda le buchia cai daștilas te cherel-len sas te mudarel le Adamos hai la Eva hai te cherel aver cuplo perfecto. Tha, dacă o Del avelas te cherel cadaia, o Beng daștilas te doșarel-les că hohavel. Sostar? Anda codoia că, cadea sar phendea o Iehova andi Geneza 1:28, i phuv ci va mai avelas pherdi le șiavența le Adamosche hai la Evache. Sau daștil-pe că gândisardea-pe că o Iehova va mechela le șiaven le Adamosche hai la Evache te așen imperfecți, hai te na arăsăn niciechdata ca i perfecțiunea. (Ecl. 7:20; Rom. 3:23) Dacă o Iehova cherelas cadaia, siguro o Beng avelas te doșarel-les că ci încărdea peschi promisiunea, te pherel i phuv le șiavența perfecto hai ascultori le Adamosche hai la Evache. w23.11 6 ¶15, 16

Prin lesco Cuvânto hai leschi organizația, o Iehova del amen îndrumări claro. Cadea că, amen ci trebul te șioas chanci lende. (Prov. 3:5-7) Mai but, amen ci nachas părdal so si scriime andi Biblia hai nici na cheras reguli anda amare phrala andel buchia cai încăren lendar. O Satan folosil-pe catar ‘le hohaimata phende de ivea’ hai catar „le buchia cadala lumeache” caște athavel le manușen hai te duriarel-len iech averestar. (Col. 2:8) Ando iechto secolo, mașcar cadala sas le sicaimata bazome po goghiaverimos le manușengo, sicaimata iudaico neciace cai ci arachenas-pe andel Scripturi hai o sicaimos cai phenelas că le creștini trebunas te încăren i Legea mozaică. Cadal sicaimata athavenas anda codoia că cherenas le manușen te na mai dichen caring Codo castar avel o ciacio goghiaverimos, o Iehova. Vi aghies, o Satan folosil-pe catar o televizorii hai o interneto caște del mai dur zvonuri hohamne hai știri neciace cai aven catar le lideri politico. w23.07 16 ¶11, 12

O Satan ci ajucărdea-pe niciechdata ca so avelas te cherel o Iehova caște lașiarel le buchia chiar cana o Satan, o Adam hai i Eva risarde-pe contra lesche. O Iehova sicadea că ci silo iech hohamno cana mechlea le Adamos hai la Eva te avel-len șiave. Sa cadea, vo sicadea că lesco scopo ci hasardea-pe hai avelas te pherel-les prin iech sămânța cai avelas te hastravel le manușen orta cai țârdenas-pe anda o Adam hai i Eva. (Gen. 3:15; 22:18) O Satan ci gândisardea-pe că i răscumpărarea va hastravela le manușen. Sostar? Anda codoia că i răscumpărarea sas cărdi anda iech iubirea ciaci. (Mat. 20:28; Ioan 3:16) Hai le Satanos ci siles cadai iubirea, vo gândil-pe numai peste. Cadea că, so miștimata va anela i răscumpararea? Cana va terminila-pe o raimos de Iech Mia Bărș le Isusosco, i phuv va avela cărdi iech paradiso ande savo va beșena numai manușa perfecți, cai așunen le Devlestar hai cai țârden-pe anda le dintune manușa. Cadea, o scopo le Iehovasco catar o începuto va pherdiola-pe. w23.11 6 ¶17

Amen încăras i legea cai phenel că o rat hai i viața sile sfânto. Sostar? Anda codoia că o Iehova phenel că o rat si viața, iech cuci daro lestar. (Lev. 17:14) Cana mechlea le manușen te han mas, o Iehova phendea lenghe te încăren-pe parpale catar o rat. (Gen. 9:4) Vo șiutea cadai porunca vi andi Legea mozaico. (Lev. 17:10) Hai ando iechto secolo, o Del sicadea le corposche de guvernare de atunci te phenel sea le creștinenghe ‘te încăren-pe parpale catar o rat’. (Fap. 15:28, 29) Vi aghies amen încăras cadai porunca atunci cana trebul te alosaras iech tratamento medicalo. Sa cadea, încăras zurales ca le bare norme le Iehovasche anda o ujimos moralo. O apostolo Pavel del amen o sfato te ‘mudaras le cotora amare corposche’, adică te încalavas sigo anda amaro ilo orisavo camnimos neujo. Amen ci dichas hai ci cheras vareso cai daștilas te îngărel amen ca imoralitatea sexualo. (Col. 3:5, n.s.; Iov 31:1) w23.07 15 ¶5, 6

Sar sas posibilo ca o Samson te na del peschi sama so camelas te cherel i Dalila? Sas-les prea but pachiamos ande late sau sas-lo corriardo anda codoia că merelas pala late? Ci jianas. So jianas si, că i Dalila phendea lesche mai butivar te sicavel lache catar avel lesco zuralimos. Hai ji la urmă, o Samson pelea ande laco athaimos. So nasul că mechlea-pe te arăsăl ande cadai situația! Cadaia andea lesche but pharimata, anda iech timpo vo hasardea pesco zuralimos hai pesco amalimos le Iehovasa. (Jud. 16:16-20) O Samson pochindea iech baro prețo anda codoia că pachiaia-pe mai but andi Dalila sar ando Iehova. Le filisteni astarde-les hai încalade lesche iacha. Vo sas-lo phandado andi Gaza, hai code vo arăslea iech cioro sclavo phandado cai hurdiarelas cereale. Pala codoia, vo sas-lo pale cărdo lajiavestar cana le filisteni chidine-pe te încăren iech sărbătoarea. Cadala andine iech bari jertfa anda lengo del, o Dagon, caște mulțumin lesche că dea le Samsonos ande lenghe vasta. Von andine-les anda o phandaimos ca i petrecerea caște ‘distrol-len’ hai te asan lestar. (Jud. 16:21-25) w23.09 5, 6 ¶13, 14

Daștil-pe că iech colego catar i buchi sau catar i școala pușel amen sostar traisaras amari viața pala le norme moralo cai arachen-pe andi Biblia. Va avela te das amari zor caște ferisaras amaro pachiamos, tha ande sa codo timpo camas te sicavas le manușesche pachiv. (1 Pet. 3:15) Cadea că, si mișto te na dichas cado pușimos sar iech ataco sau prasaimos, tha sar iech modo te jianas so interesil codoles casa das duma. Orisavo avelas o motivo sostar varecon șiol amenghe iech pușimos, si mișto te das duma sea o timpo pherde lașimos hai blândețea. Amaro șucar răspunso daștil te cherel-les te paruvel o modo sar dichel le buchia. Sar exemplo, dacă iech colego catar i buchi camel te jianel sostar amen ci încăras le ghiesa de naștere, daisaras te pușas amen: „Oare camel te jianel dacă si amenghe mechlo te chidas amen ande iech than caște simțosaras amen mișto?”. Daisaras te liniștisaras-les cana așaras-les anda lesco intereso caring le colegi. Daștil-pe că cadaia, va pâtrela amenghe o drom te das duma anda so sicavel i Biblia anda le ghiesa de naștere. w23.09 17 ¶10, 11

So baro privilegio si amen te folosisaras o timpo cai mai așilea caște das duma anda i vestea lași le manușenghe pa sea i phuv! O apostolo Petru zuriarel amen ‘te încăras jiuvindo ande amari goghi o ghies le Iehovasco’. (2 Pet. 3:11, 12) Sar daisaras te cheras cadai buchi? Dacă beșas hai gândisaras amen, ande fiesavo ghies ca le miștimata cai va avena amen andi lumea nevi. Gândisar tut sar va avela te bucuris tut ando Paradiso catar iech aero ujo, iech lașio haben, cana va avela te des angali codolen cuci cai sas-le uștiade parpale viațate hai cana va avela te ajutis le manușen cai traisarde acana șăla bărșa te hachiaren sar pherdile-pe le profeții andai Biblia. Dacă încăres chi goghi cadale buchiande va avela te așes uștiado hai te na bâstres ande so ghiesa traisaras. Dacă jianas de mai anglal so va avela ando viitorii, ci va avela te mechas amen athade catar le sicaitorea neciace. w23.09 27 ¶5, 6

Le tărne sile butivar pașa aver tărne cai ‘ci așunen penghe dadendar hai deiandar’. (2 Tim. 3:1, 2) Sostar si bute tărnen cado phiraimos? Chichiva pachian că lenghe dada hai deia, manghen lendar te cheren vareso so von ci cheren. Aver pachian că le sfaturi cai si lenghe dine sile prea purane, nai-le lașe hai ci mechen-len te cheren chanci. Simțosardean vi tu vroiechdata cadaia? Bute tărnenghe ci si lenghe ușoro te încăren i porunca le Iehovaschi arachli ando texto de aghies. So daștil te ajutil tut te cheres cadaia? Daisaras te sichioas te așunas averendar catar o mai lașio exemplo, o Isus. (1 Pet. 2:21-24) Chiar cana vo sas-lo iech manuș perfecto hai lesco dad hai leschi dei sas-le imperfecți, o Isus sicadea caring lende iech bari pachiv, chiar cana von cărde greșeli hai poiechdata ci hachiarenas-les. (Ex. 20:12) w23.10 7 ¶4, 5

O apostolo Pavel cărdea le creștinen te hachiaren că le jertfe mangle catar i Legea ci daștinas te duriaren cu sea o păcato. Anda codoia, i Legea sas-li „chosli”. O Pavel dea lenghe duma mai dur anda chichiva ciacimata profundo. Vo andea andi goghi le creștinenghi că daștinas te ‘pașion le Devlestar’ prin iech ‘speranța mai lași’, bazome pi jertfa le Isusoschi. (Evr. 7:19) O Pavel sicadea pesche phralenghe evrei sostar lenghi închinarea sar creștini sas but mai lași sar codoia cai anelas-la mai anglal. I închinarea andini tela i religia iudaico sas „iech ucial le buchianghe cai va avena, tha i realitatea si le Cristososchi”. (Col. 2:17) I ucial sicavel numai i forma iecha buchiachi, ci sicavel sar si ciaces codoi buchi. Sa cadea, o modo sar anenas închinarea le iudei andel puraimata sas numai iech ucial anda i realitatea cai trebulas te avel. Si mișto te hachiaras sea so cărdea o Iehova ca amare păcatea te aven iertime hai te daisaras te anas lesche închinarea cadea sar camel vo. w23.10 25 ¶4, 5

Ando Daniel, o capitolo 11, del-pe duma anda dui regi, sau zuralimata politico, cai maren-pe iech averesa anda con te avel o mai baro. Dacă cheras o phanglimos mașcar cadai profeția hai aver andai Biblia, daisaras te hachiaras că „o rege le nordosco” si i Rusia hai codola cai sile de lachi rig, hai „o rege le sudosco”, si o Zuralimos Mondialo Anglo-Americano. „O rege le nordosco” așel zurales contra le slujitorenghe le Iehovasche cai sile tela lesco raimos. Chichiva sas-le marde hai chiar phandade anda lengo pachiamos. Tha, ando than te aven darade catar so cherel „o rege le nordosco”, von zuriarde pengo pachiamos ando Iehova hai ande lesco Cuvânto. Sostar? Anda codoia, că von jianen că o fapto că așel lenghe contra pherel i profeția cai cărdea-la o Daniel. (Dan. 11:41) Cadaia zuriarel amen te dichas vi mai ciaci amari speranța hai te așias loialo le Iehovasche. w23.08 11 ¶15, 16

Anda codoia că iubil amen, o Iehova hachiarel so si ande amaro ilo hai camel te feril amen. Oricana sam duchade, vi o Iehova silo duchado. Cadea că daisaras te mangas amen pherde pachiamos hai te phenas lesche: „Ferisar man sar o udud che iachengo.” (Ps. 17:8) I iach si iech partea sensibilo hai cuci anda o corpo. Cana o Iehova phenel că sam sar o udud lesche iachengo, si sar cana phenelas: „Cana varecon duchavel tumen, duchavel vareso cuci anda mande”. O Iehova camel te pachias anda sea o ilo că vo iubil fiesaves mașcar amende. Tha vo jianel că daștil te avel amenghe pharo te pachias cadai buchi, vi mai but cana nachleam prin pharimata ande amari viața. Daștil-pe că nachas chiar acana prin situații cai cheren amen te pușias amen dacă o Iehova iubil amen ciaces. So daștil te zuriarel amaro pachiamos ande leschi iubirea? Si importanto te dichas sar sicadea o Iehova peschi iubirea caring o Isus, caring codola machle hai caring le aver bacrea. w24.01 27 ¶6, 7

O Ezra dichlea sar o Iehova ajutisardea pesche poporos andel phare ghiesa. Ando bărș 484 a.a.e., cana o rege Ahașveroș dea o decreto ca sea le iudei cai beșenas ando Imperio Persano te aven mudarde, daștil-pe că o Ezra sas-lo ando Babilono. (Est. 3:7, 13-15) Leschi viața sas ando pericolo! Cana așunde sea cadal buchia, sea le evrei astarde te na mai han, te roven hai te manghen-pe zurales le Iehovasche caște ajutil-len. (Est. 4:3) Daisaras te gândisaras amen so sas ando ilo le Ezrasco hai le coaver evreiengo, cana codola cai camle te cheren lenghe nasul sas-le mudarde? (Est. 9:1, 2) Daștil-pe că sea le buchia prin save nachlea o Ezra ajutisarde-les te așel zuralo andel pharimata cai avile ando viitorii hai zuriarde lesco pachiamos că o Iehova daștil te feril pesche manușen. w23.11 17 ¶12, 13

O apostolo Pavel dea duma ande iechto than anda „le buchia la legeache”, i legea cai sas dini le Moisesche po plain Sinai. (Rom. 3:21, 28) Pala so fal-pe, andel ghiesa le Pavelosche, anda chichiva creștini evrei sas pharo te hachiaren că ci mai trebunas te încăren i Legea mozaico hai te cheren le buchia cai manghelas-len voi. Cadea că, o Pavel sicadea prin o exemplo le Avraamosco, că ieche manușes trebul te avel-les mai anglal pachiamos caște avel arachlo orta hai că ci trebul te încărel „le buchia la legeache”. Cadai buchi zuriarel amen anda codoia că sichioas că dacă si amen pachiamos ando Del hai ando Cristos, daisaras te avas arachle orta andel iacha le Devlesche. Tha, „le buchia”, cai phendea-len o Iacov ando capitolo 2 ci sile „le buchia la Legeache” anda save dea duma o Pavel. O Iacov del duma anda le buchia cai cherel-len iech creștino ande fiesavo ghies. (Iac. 2:24) Cadala sicaven dacă les siles iech ciacio pachiamos sau nici. w23.12 3 ¶8; 4, 5 ¶10, 11

Dacă san iech phei hai cames te jias rromeste, trebul te alosares mișto che rromes. Sa cadea, na bâstăr că cana căsătoris tut san tela i autoritatea che rromeschi. (Rom. 7:2; Ef. 5:33) Anda codoia, trebul te pușes tut: „Silo iech murș spiritualo? Șiol le Iehovas po iechto than ande peschi viața? Lel alosarimata goghiaver? Siles o zuralimos te phenel cana greșil? Sicavel pachiv caring le jiuvlea? Va daștila vo te ajutil man te încărav zuralo mânro amalimos le Iehovasa, te lel sama pe mande hai te avel iech lașio amal anda mande? Si ciaces, dacă cames te araches iech lașio rrom, vi tu trebul te aves iech lași rromni. Iech lași rromni si iech „ajutorii” anda pesco rrom. (Gen. 2:18) Iech rromni cai iubil le Iehovas cherel sea so daștil ca laco rrom te avel mișto dichlo le coaverendar. (Prov. 31:11, 12; 1 Tim. 3:11) Daștis te pregătis tut de acanara te aves iech lași rromni, dacă bariares chi iubirea anda o Iehova hai san iech ajutorii andi familia hai andi congregația. w23.12 22, 23 ¶18, 19

O Iehova phenel amenghe că va dela amen goghiaverimos caște alosaras mișto so te cheras. Si amen nevoia catar o goghiaverimos le Devlesco vi mai but cana trebul te alosaras buchia cai va paruvena sea amari viața. Sa cadea vo del amen zuralimos te na mechas amen. Cadea sar cărdea vi anda o apostolo Pavel, o Iehova va dela amen zuralimos te nachas părdal le pharimata. (Filip. 4:13). Vo ajutil amen prin amare phrala hai pheia. Andi riat anglal te del peschi viața anda amende, o Isus manglea-pe anda sea o ilo. Vo manglea zurales le Iehovas te na mechel te nachel prin i lajiav te avel doșardo că ci sicadea lesche pachiv. Ando than te cherel so manglea-les o Isus, o Iehova sicadea pesco ajutorii cana bișialdea leste iech îngero, iech anda lesche phrala anda o cerii, caște zuriarel-les. (Luca 22:42, 43) O Iehova daștil te ajutil vi amen cana amare phrala hai pheia zuriaren amen prin iech telefono sau aven amende. Cadea că, te das amari zor te rodas te zuriaras amare phralen prin iech „lașio cuvânto”. (Prov. 12:25) w23.05 10, 11 ¶9-11

Daștil-pe că codola inactivi cai aven ca i Comemorarea gândisaren-pe că ci va avena primime mișto. Cadea că, ci trebulas te cheras-len te avel lenghe lajiav. Te na șioas lenghe pușimata sau te phenas vareso cai daștilas te duchavel-len. Von sile cuci bacrea anda i turma le Iehovaschi. Sam bucurime că von camen te anen închinarea le Iehovasche pale ande iech than amența! (Ps. 119:176; Fap. 20:35) Mulțumisaras anda sea o ilo că o Isus poruncisardea amenghe te anas amenghe andi goghi lesco merimos ande fiesavo bărș! Cana jias ca i Comemorarea țârdas miștimata na numai amen tha vi aver jene. (Is. 48:17, 18) Sar exemplo, amari iubirea anda o Iehova hai anda o Isus bariol vi mai but. Sa cadea, sicavas chichi de cuci si anda amende so cărde von ande amaro miștimos hai zuriaras amaro amalimos le phralența. Mai but, daisaras te ajutisaras vi averen te hachiaren sar daștin te țârden vi von le miștimata cai sile posibilo numai anda codoia că o Isus mulea anda amende. Cadea că, te pregătisaras amen anda i Comemorarea, o mai baro ghies anda o bărș! w24.01 13, 14 ¶18, 19

Sar îndrumil amen o Iehova? Ando iechto than, prin lesco Lil, i Biblia. Tha vo folosil vi manușen. Sar exemplo, prin „o sclavo fidelo hai prevăzătorii” vo del amen haben spiritualo cai ajutil amen te avas goghiaver hai te cheras so si mișto. (Mat. 24:45) Mai but, o Iehova alosarel vi avere murșen lașe caște îndrumin amen. Sar exemplo, le phrala cai vizitin le congregații hai le phure zuriaren amen hai den amen sicaimata cai ajutin amen te nachas părdal le pharimata. So cuci si anda amende lenghi îndrumarea ande cadala phare ghiesa! Cadaia ajutil amen te încăras zuralo amaro amalimos le Iehovasa hai te așias po drom cai îngărel viațate. Cu sea cadala, poiechdata daștilas te avel amenghe pharo te las amen pala i îndrumarea le Iehovaschi, vi mai but cana sili dini prin manușa imperfecți. Ande cadala situații, si mai importanto sar oricana te pachias că o Iehova si codo cai îndrumil pesche manușen hai că atunci cana așunas lestar jial amenghe mișto. w24.02 20 ¶2, 3

Sar daisaras te bariaras amari iubirea anda o Del? Iech modo lașio si te sichioas corcore anda lesco Cuvânto. Cana citis iech cotor andai Biblia, de chi zor te hachiares so sicavel tuche cado anda o Iehova. Șiu tuche le pușimata: „Sar sicavel cadai relatarea că o Iehova iubil man? Sar ajutil man o cotor cai citiv-les te iubiv mai but le Iehovas?”. Iech aver buchi cai daștil te bariarel amari iubirea anda o Iehova si te șioras amaro ilo angla leste mai butivar ando manglimos. (Ps. 25:4, 5) O Iehova va cherela peschi partea hai va dela amen răspunso ca amare manglimata. (1 Ioan 3:21, 22) Te gândisaras amen co Pavel. Vo prinjiandea ieche lașe tărnes po anav Timotei, cai iubilas le Iehovas hai vi le manușen. Pala chichiva bărșa, o Pavel phendea caring le filipeni: „Nai man chonic cai te avel-les iech atitudinea sar leschi, cai te lel sama ciaces tumendar”. (Filip. 2:20) O Pavel așardea le Timoteios anda codoia că iubilas le phralen. Daisaras te pachias că le phrala abia ajucărenas ca o Timotei te jial lende andi congregația. (1 Cor. 4:17) w23.07 9 ¶7-10

O Moise mulea mai anglal ca le israeliți te arăsăn ando Them Promiso. Anda codoia că cado murș loialo ci mai sas-lo mașcar lende, sas-le mechle le Devlesche manușa corcore, bi ajutorosco? Nici. O Iehova lea sama lendar chichi timpo von așile zurale ando pachiamos. O Iehova phendea caring o Moise te șiol le Iosuas angla pesco poporo. Hai o Moise sicadea le Iosuas sar te cherel cadai buchi mai but bărșa. (Ex. 33:11; Deut. 34:9) Mai but, sas vi aver murșa goghiaver hai zurale cai sas-le șiute te rain opral mii, opral șăla, opral penda hai opral deșa. (Deut. 1:15) Cadea că, lelas-pe sama mișto le manușendar le Devlesche. Vi o Ilie cărdea sa cadea. But bărșa, vo lea sama ca le manușa anda o Israelo te anen închinarea uji le Iehovasche. Tha pala iech timpo, o Iehova dea le Ilies te cherel iech aver buchi hai bișaldea-les tele ando regato le sudosco, andai Iuda. (2 Regi 2:1; 2 Cron. 21:12) Tha sas-le bâstărde le manușa loialo anda o regato de nord le Israelosco? Nici. O Elisei sas-lo sicado catar o Ilie mai but bărșa caște lel sama pe lende. O Iehova pherdea vi mai dur pesco scopo hai lea sama pesche slujitorendar loiali. w24.02 5 ¶12

Le creștini anda Efes alosarde te train penghi viața pala o Lil le Devlesco, cai sas anda lende sar iech lumina cai sicadea lenghe so te cheren. (Ps. 119:105) Cadal efeseni mechle le sicaimata neciace hai lengo phiraimos lajiavuno. Cadea că, von astarde te len-pe pala o Del hai denas penghi zor te cheren so si mișto ande lesche iacha. (Ef. 5:1) Cadea sar le efeseni, vi amen samas ando tunearico angla te prinjianas o ciacimos. Chichiva mașcar amende încărdeam sărbători andai religia neciaci, hai averen sas-len iech phiraimos neujo hai bilajiavuno. Tha, pala so sichileam so si mișto andel iacha le Iehovasche, cărdeam paruimata hai astardeam te traisaras amari viața cadea sar camel vo. Cadaia anel amenghe bare miștimata. (Is. 48:17) Cu sea cadala, na-i sea o timpo ușoro te beșas dur catar o tunearico cai mechleam-les palal. Anda codoia, trebul te das amari zor vi mai dur te phiravas amen „sar niște șiave la luminache”. w24.03 21 ¶6, 7

So daștis te cheres dacă pachias că ci san pregătime te des chi viața le Iehovasche hai te boles tut? Daștil-pe că mai trebul te cheres chichiva paruimata caște les tut pala so phenel tuche o Iehova sau si tut nevoia de mai but timpo caște zuriares chio pachiamos. (Col. 2:6, 7) Na sea le manușa cai sichion andai Biblia bariaren sa codoi iubirea anda o Iehova hai na sea le tărne sile gata te den penghi viața le Iehovasche hai te bolen-pe ca sa codol bărșa. De chi zor te hachiares so paruimata mai trebul te cheres hai na av perado anda codoia că ci cheres le buchia sar le coaver. (Gal. 6:4, 5) Chiar cana daștil-pe că ci san pregătime te des chi viața le Iehovasche, na mech tut. Mang le Iehovas te ajutil tut te cheres le paruimata cai trebun. (Filip. 2:13) Daștis te pachias anda sea o ilo că vo va așunela che manglimata hai va ajutila tut. (1 Ioan 5:14) w24.03 5 ¶9, 10

Iech data, i Sara sas-li zurales holiardi, hai chiar doșardea le Avraamos anda le buchia prin save nachenas. O Avraam jianelas că i Sara sas iech rromni supuso hai că așunelas sea o timpo lestar. Vo așundea latar hai dea peschi zor te lașiarel i problema. (Gen. 16:5, 6) Dacă san rrom, so daștis te sichios le Avraamostar? Tuche sas dino o zuralimos te alosares ande chi familia. (1 Cor. 11:3) Tha sicaves iubirea cana așunes atento chia rromniatar hai încăres conto latar, vi mai but cana so alosares te cheres afectil vi la. (1 Cor. 13:4, 5) Aver data, co Avraam avile chichiva jene neajucărde, hai vo alosardea te sicavel lenghe lașimos. Vo phendea caring i Sara te mechel peschi buchi hai te cherel mai but manro. (Gen. 18:6) I Sara așundea so phendea lache o Avraam hai încărdea conto catar so alosardea vo te cherel. Dacă san rromni, daștis te les tut pala i Sara, cana încăres conto catar so alosarel chio rrom. Cana cheren cadea zuriaren tumari căsnicia. (1 Pet. 3:5, 6) w23.05 24, 25 ¶16, 17

Pala so o Ghedeon sas-lo șiuto angla o poporo Israel, vo trebulas te așunel catar so sas lesche phendo te cherel hai te sicavel tromai. Mai anglal, sas lesche dini i phari buchi te phagărel o altarii anda o Baal cai sas lesche dadesco. (Jud. 6:25, 26) Mai târzio, pala so chidea peschi armata, o Iehova phendea dui-var caring o Ghedeon că trebulas te țâniarel-la. (Jud. 7:2-7) Mai but, sas lesche phendo te jial opral i armata dușmano ando mașcar la ratiaco. (Jud. 7:9-11) Le phure sile ‘gata te așunen’. Iech phuro cai așunel silo gata te cherel so phenel i Biblia, hai vi so phenel i organizația le Devleschi. Cadea, vi le coaver sile zuriarde te cheren cadai buchi. Tha, si vi situații cana daștil te avel lesche pharo te așunel. Daștil-pe că si lesche pharo cana le îndrumări paruven-pe prea sigo. Aver data, daștilas te pușel-pe dacă so sas lesche phendo te cherel si mișto sau si goghiaver. Sau daștilas te manghel-pe lestar te cherel iech buchi pala savi daștilas te perel phandado. Sar daștin le phure te așunen cadea sar o Ghedeon chiar cana si lenghe pharo? Cana așunen atento hai cheren so si lenghe phendo. w23.06 4, 5 ¶9-11