Decembria

Daisaras te pachias că le Iehovas siles o zuralimos te uștiavel le mulen, anda codoia că vo silo „O Mai Zuralo”. (Rev. 1:8) Vo daștil te chosel orisavo dușmano, chiar vi o merimos. (1 Cor. 15:26) Iech aver buchi cai cherel-ame te pachias că le Devles siles o zuralimos te jiuvindil codolen cai mule si că leschi goghi ci perel-pe niciechdata hai daștil te încărel ande late sea le buchia. Vo acharel fiesavi cerhai pala laco anav. (Is. 40:26) Sa cadea, vo încărel ande peschi goghi codolen cai mule. (Iov 14:13; Luca 20:38) O Iehova anel pesche amintea chiar vi le mai țâne buchia anda lende, vi sar sicavenas, so felo manușa sas-le, prin so nachle ande lenghi viața, hai vi sea lenghe amintiri. O ciacimos si că amen daisaras te pachias andi promisiunea cai cărdea-la o Iehova anda o jiuvindimos, anda codoia că amen jianas că vo camel hai daștil te pherel-la. Iech aver buchi cai cherel amen te pachias că va avela iech jiuvindimos si că Iehova mai uștiadea manușen andal mule. Andel ghiesa biblico, vo dea chichiva murșen loialo hai vi le Isusos o zuralimos te anel parpale viațate le mulen. w23.04 9, 10 ¶7-9

Cana jianas so te phenas hai sicavas blândețea, le coaver va camena te așunen amen hai te den duma amența vi mai dur. Tha, dacă varecon rodel numai te hal-pe amența sau te prasal amen, ci trebul te das duma mai dur. (Prov. 26:4) Orisar, le mai but manușa ci va avena cadea, von chiar va așunen amen. Va avena amen but miștimata dacă das amari zor te sicavas vi mai but blândețea. Te mangas amen le Iehovasche te del amen zuralimos caște das duma blândo cana le coaver camen te holiaren amen sau te prasan amen. Na bâstren, cana sicaven blândețea, ci va mechena ca le nehachiarimata te arăsăn ca holi. Sa cadea, tumaro phiraimos blândo, va cherela ca aver manușa te paruven so gândin anda amende hai anda so pachias amen. „Aven sea o timpo gata te den duma angla oricaste“ anda tumaro pachiamos ‘hai cheren cadaia pherde blândețea hai iech bari pachiv’. (1 Pet. 3:15) Cadea că, cher anda i blândețea chio zuralimos! w23.09 19 ¶18, 19

Va avela te dichas ștar buchia prin save daisaras te sicavas răbdarea. Ando iechto than, iech manuș răbdătorii ci holiarel-pe sigo. Vo del peschi zor te așel liniștime hai te încărel-pe parpale caște na risarel o nasulimos codolenghe cai holiaren-les. Sa cadea, vo ci șiorel peschi holi pe averende cana silo îngrijorime. (Ex. 34:6) Ando duito than, iech manuș răbdătorii ajucărel liniștime. Dacă trebul te ajucărel mai but sar gândisardea-pe, vo del peschi zor te na holiarel-pe. (Mat. 18:26, 27) Ando trinto than, iech manuș răbdătorii ci sighiarel. Cana trebul te cherel iech buchi importanto, iech manuș răbdătorii ci sighiarel te astarel-la caște terminil-la chichi mai sigo. Vo cherel pesche iech plano hai pala codoia lel pesche timpo caște cherel codoi buchi mișto. Ando ștar-to than, iech manuș răbdătorii del peschi zor te așel zuralo andel pharimata bi te rovarel-pe. Vo va cherela sea so daștil caște așel zuralo bi te mechel-pe hai te slujil mai dur le Iehovasche pherdo bucuria. (Col. 1:11) Sar manușa le Devlesche, camas te folosisaras amen catar sea cadal ștar buchia caște sicavas răbdarea. w23.08 20, 21 ¶3-6

O mai baro motivo sostar trebul te ferisaras amaro ilo simbolico si că o Iehova dichel sea so si ande leste. Vo dichel mai but sar daștin te dichen le manușa, hai jianel con sam amen ciaces. Vo va iubila amen cana pheras amari goghi lesche goghiaverimasa, cai del viața. (Ioan 4:14) Cadea, ci va mai așela than ande amari goghi anda i otrava spiritualo hai moralo cai avel catar o Satan hai leschi lumea. (1 Ioan 5:18, 19) Ando timpo so pașioas sea mai but le Iehovastar, amari pachiv hai iubirea anda leste va bariona. Anda codoia că ci camas te duchavas amare Dades va avela te urâsaras vi o gândo te cheras iech păcato. I Marta, iech phei anda Croația cai sas-li zumadi te cherel imoralitatea, scriisardea: „Sas manghe pharo te gândisarav ujes hai te marav man contra o camnimos te bucuriv man catar i plăcerea le păcatoschi cai nachel sigo. Tha i dar le Iehovastar ferisardea man”. Sar ajutisardea-la i dar le Devlestar? I Marta gândisardea-pe so buchia nasul daștinas te aven dacă alosarelas te cherel iech păcato. Vi amen daisaras te cheras sa cadea. w23.06 20, 21 ¶3, 4

O Isus jianglea că o scopo le Iehovasco sas codo te sfințosarel-pe lesco anav hai te ujiarel-pe catar orisavo hohaimos cai sas-lo phendo anda leste. Ita sostar sicadea amen te mangas amen cadea: „Amaro Dad, cai san andel ceruri, te avel sfințome chio anav”. (Mat. 6:9) O Isus hachiardea că i mai importanto buchi anda sea le jene andal ceruri hai pa i phuv si ca o anav le Iehovasco te avel sfințome. Chonic ci sfințosardea o anav le Iehovasco mai but sar o Isus. Cu sea cadala, anda so păcato doșarde-les lesche dușmani cana sas-lo phandado? Von phende că vo ci sicadea pachiv caring o anav le Iehovasco hai că phendea buchia nasul anda leste. Anda o Isus, te prasal sau te phenel dumes hohamne anda o anav le Devlesco sas iech anda le mai jiungale păcatea. O gândo că avelas te doșaren-les pe neciacimaste ande cadai buchi peravelas-les but. Daștil-pe că anda codoia o ilo le Isusosco sas cadea de duchado andel ceasurea angla te avel phandado. (Luca 22:41-44) w24.02 11 ¶11

Andi cursa anda i viața, trebul te iubisaras le Iehovas hai le Isusos mai but sar iubisaras le jenen anda amari familia. (Mat. 10:37) Tha cadaia ci sicavel că daisaras te mechas le buchia cai cheras-len caște las sama pe amari familia, sar cana cadaia așiavel amen te avas cuci andel iacha le Iehovasche hai le Isusosche. Mai but, dacă camas te avas aprobime lendar, trebul te cheras amaro rolo cai si amen andi familia. (1 Tim. 5:4, 8) Cadai buchi va pherela amaro ilo bucuriatar. O Iehova cărdea i familia caște jial lache mișto atunci cana o rrom hai i rromni iubin-pe hai sicaven pachiv iech averesche, cana le dada iubin hai sicaven penghe șiaven hai cana le șiave așunen penghe dadendar. (Ef. 5:33; 6:1, 4) Orisavo avelas chio rolo andi familia, le-tut pala le goghiaver sfaturi cai arachen-pe andi Biblia, na pala chio ilo, pala le obiceiuri anda o than cai beșes sau pala so sicaven le manușa cai phenel-pe lenghe butjiangle. Rode sicaimata andel lila bazome pi Biblia. w23.08 28 ¶6, 7

Iech jiuvli creștino trebul te jianel te cherel buchia cai te ajutin-la andi viața. Chichiva anda lende si buchia cai iech șei sichiol-le de cana si țâni hai va ajutina-la sea lachi viața. Sar exemplo, sichio te scriis hai te citis mișto. Ande chichiva culturi, le manușa ci pachian că si importanto ca le jiuvlea te jianen te scriin hai te citin. Tha, cadaia si zurales importanto andi viața fiesave creștinosche. (1 Tim. 4:13) Cadea că, na mech ca niciech buchi te așavel tut te sichios te citis hai te scriis mișto! So miștimata va avena tut? Cadaia va ajutila tut te araches mai sigo iech than buchiaco. Va avela tuche mai ușoro te sichios andai Biblia hai te ajutis vi averen te cheren cadaia. Hai, i mai importanto buchi, va avela te pașios vi mai but le Iehovastar cana citis anda lesco Lil hai gândis tut ca so citisardean. (1 Tim. 4:15) w23.12 20 ¶10, 11

Te mangas o ajutorii le Iehovasco caște așias zurale contra le athaimata. Anda codoia că sam imperfecți, trebul te maras amen sea o timpo contra o camnimos te cheras so si nasul. O Satan del sea peschi zor caște cherel cadaia vi mai pharo anda amende. Sar exemplo, vo camel te athavel amari goghi prin le buchia neuje cai așunas-len sau dichas-len. Cadala pheren amari goghi gândurența neuje cai meliaren amen andel iacha le Iehovasche hai daștin te îngăren amen te cheras iech baro păcato. (Mar. 7:21-23; Iac. 1:14, 15) Bi o ajutorii cai avel catar o Iehova, ci daisaras te așias contra o athaimos te cheras so si nasul. O Isus phendea vi le dumes cai aven ando manglimos modelo: „Na îngăr amen ando zumaimos, tha ferisar amen codolestar nasul”. (Mat. 6:13) O Iehova camel te avel pașa amende, tha trebul te mangas lesco ajutorii. Mai but, trebul te cheras cadea sar phenas ande amare manglimata. w23.05 6, 7 ¶15-17

Cana o amalimos le Iehovasa silo po iechto than andi viața codolenghe căsătorime, von sighiaren te len-pe pala le sfaturi le Devlesche. Cadaia, va ajutila-len te nachen părdal le pharimata cai daștinas te șudriarel i iubirea cai si mașcar lende. Mai but, le manușa spiritualo den sea penghi zor te bariaren calități sar avelas, o lașimos, i răbdarea hai i iertarea. (Ef. 4:32–5:1) Cana o rrom hai i rromni sicaven cadal calități va avela mai ușoro anda lende te bariaren penghi iubirea iech caring aver. Iech phei po anav Lena, cai sili căsătorime de mai but sar 25 bărșa, phenel: „Na-i pharo te iubis hai te sicaves pachiv caring iech manuș spiritualo”. Te dichas iech exemplo andai Biblia. Cana o Iehova alosardea ande so familia avelas te cărdiol lesco Șiavo, vo alosardea le Iosifos hai la Maria, chiar cana sas but aver jene andai familia le Davidoschi. So dichlea o Iehova lende? Len sas-len iech amalimos chidino le Iehovaia. Hai o Iehova jianelas că anda codoia că sas-len iech bari iubirea anda leste, vi lenghi căsnicia avelas te avel zurali. w23.05 21 ¶3, 4

Chiar cana amaro Conducătoro o Isus silo perfecto, le phrala cas vo alosardea-len te aven angla amende sile imperfecto. Anda codoia, daștil te avel amenghe pharo te așunas lendar, vi mai but cana phenen amenghe te cheras vareso cai ci camas. Vi anda o apostolo Petru sas pharo te așunel iechdata. Cana iech îngero manglea-les te hal animalea cai pala i legea mozaico ci sas-le uje, o Petru phendea că ci camel, hai na iechdata tha trin-var. (Fap. 10:9-16) Sostar? Anda leste sas zurales pharo te hachiarel i nevi îndrumarea. Tha, o apostolo Pavel așunelas cana le phure anda Ierusalimo phende caring lestete jial co templo ande iech than ștare murșența hai te ujiarel-pe ceremonialo caște sicavel că încărelas i Legea. O Pavel jianelas că le creștini ci mai sile tela i Legea hai că ci cărdea chanci nasul. Cu sea cadala, vo așundea catar le phure hai cărdea sigo so phende lesche von. „O duito ghies o Pavel lea-le pesa cadale murșen [hai] ujiardea-pe ande iech than lența ceremonialo.” (Fapte 21:23, 24, 26) Anda codoia că așundea, o Pavel cărdea ca mașcar le phrala te avel pacea hai iech phanglimos chidino. (Rom. 14:19, 21) w23.10 10 ¶15, 16

Daștil-pe că i duma „dar” ci nachel prin chi goghi cana gândis tut ca iech amalimos. Cu sea cadala, codola cai camen te aven lașe amala le Iehovaia trebun te „daran lestar”. Chiar cana slujisaras de țâra sau mai but timpo le Iehovasche, savore trebul te sicavas iech dar sfânto caring leste. Tha so însemnol te daras le Devlestar? Sicavas că si amen iech dar lași caring o Del cana iubisaras-les hai duriaras amendar orisavi buchi cai daștil te rimosarel amaro amalimos Leia. Vi o Isus sicadea iech ‘dar sfânto’, tha cadaia ci cherelas-les te izdral daratar angla o Iehova. (Evr. 5:7; Is. 11:2, 3) Mai but, vo iubisardea le Iehovas zurales hai camlea anda sea o ilo te așunel lestar. (Ioan 14:21, 31) Cadea sar o Isus, vi amen sicavas iech bari pachiv caring o Iehova hai așaras-les anda codoia că jianas că silo iech Del iubitorii, goghiaver, orta hai zuralo. Sa cadea, jianas că o Iehova iubil amne hai anda leste si importanto sar phiravas amen cana vo sicavel-ame so te cheras. Cadea că, amen daisaras te duchavas-les sau te pheras lesco ilo bucuriatar. (Ps. 78:41; Prov. 27:11) w23.06 14 ¶1, 2; 15 ¶5

Pala so arăslea zuralo, o rege Ozia bâstărdea că lesco zuralimos hai sea so sas-les avenas catar o Iehova. So sichioas catar? Si importanto te anas amenghe andi goghi că le miștimata hai privilegii cai si amen aven catar o Iehova. Ando than te așaras amen le buchianța cai cheras-len, trebul te anas sea i pachiv le Iehovasche anda sea so daisaras te cheras. (1 Cor. 4:7) Mai but, trebul te încăras ande amari goghi pherde umilința că sam imperfecți hai si amen nevoia te avas ortosarde. Iech phral cai siles mai but sar 60 bărșa scriisardea: „Sichilem te na holiarav man sau te avav perado cana le coaver dichen mânre greșeli. Cana som ortosardo, dav mânri zor te cherav paruimata hai te dav le Iehovas so si man mai lașio”. Cana așunas le Iehovastar hai așias umilo, va avela amen iech viața ciaces fericime. (Prov. 22:4) w23.09 10 ¶10, 11

Le creștini anda o iechto secolo trebunas te așen zurale ando pachiamos hai te na mechen-pe. Avreal le pharimata prin save nachenas sea le manușa, len sas-len vi aver pharimata sar jene cai anenas închinarea le Iehovasche. But mașcar lende sas-le persecutime na numai catar le conducători religioși iudei hai catar le autorități romano, tha vi catar lenghe familii. (Mat. 10:21) Hai poiechdata, ando mașcar la congregațiaco, von trebunas te len sama ca le sicaimata apostato neciace, cai camenas te hulaven i congregația. (Fap. 20:29, 30) Chiar cana nachle prin cadal pharimata, le creștini ci mechle-pe. (Rev. 2:3) So ajutisardea-len? Von gândisarde-pe ca le slujitori le Iehovasche andal puraimata cai așile zurale hai ci mechle-pe, cadea sar sas o Iov. (Iac. 5:10, 11) Von manghle le Iehovas te del-len zuralimos. (Fap. 4:29-31) Hai încărde ande penghi goghi le miștimata cai avelas te anel-len lenghe o fapto că ci mechenas-pe. (Fap. 5:41) Vi amen daisaras te așias zurale ando pachiamos dacă rodas te dichas so sichioas catar codola cai ci mechle-pe. w23.07 3 ¶5, 6

O Iehova hai o Isus ci va mechena nici amen. Pala so phendea că ci prinjianel le Isusos, o apostolo Petru trebulas te cherel iech baro alosarimos: avelas te mechel-pe sau avelas te avel vi mai dur o discipolo le Isusosco? O Isus manglea-pe anda o Petru, ca lesco pachiamos te na covliol. Vo phendea le Petrosche anda cado manglimos, hai prin le dumes „te zuriares che phralen”, o Isus camlea te phenel că vo pachial-pe ande leste hai ando fapto că va cherela paruimata. (Luca 22:31, 32) So zuriardo trebuisardea te avel o Petru cana anelas pesche andi goghi le dumes le Isusosche! Vi amen cadea sar o Petru, cana trebul te cheras iech baro alosarimos, o Iehova va ajutil amen te așias loialo prin le păstori pherde iubirea andai congregația. (Ef. 4:8, 11) Cadea sar lea sama ca le Petros hai le coaveren apostolen te avel-len sea so trebul lenghe, sa cadea o Iehova va dela vi amen sea so si amen nevoia dacă va avela te șioas i predicarea po iechto than ande amari viața. w23.09 24, 25 ¶14, 15

O Iehova dichel vi i mai țâni buchi cai cheras-la anda le coaver. Vo dichel amaro lașimos sar iech cuci daro hai vo ci așel niciechdata camado. Dacă mai anglal sanas slujitoro auxiliaro sau phuro, daștis te pachias că o Iehova ci bâstrăl i buchi cai cărdean-la hai i iubirea cai îngărdea tut te slujis lesche. (1 Cor. 15:58) Sa cadea, vo dichel i iubirea cai sicaves-la mai dur. O Iehova camel ca fiesavo anda amende te barioas andi iubirea caring leste hai caring le coaver. Daștil te avel amen iech iubirea zurali anda o Iehova cana citisaras anda lesco Cuvânto, cana gândisaras amen leste hai cana das duma leia ando manglimos. Daisaras te bariaras amari iubirea anda amare phrala hai pheia cana das-len iech vast caște ajutisaras-len. Ando timpo so amari iubirea bariol, va avela te pașioas sea mai but le Iehovastar hai amare phralendar, hai va avela te bucurisaras-ame catar cadal amalimata veșnico! w23.07 10 ¶11; 11 ¶13; 13 ¶18

Fiesavo creștino trebul te alosarel corcoro sar lel sama pe pesco sastimos. Cana trebul te alosaras iech tratamento medicalo, i Biblia sicavel numai chichiva legi directo, sar avelas te încăras-ame parpale catar o rat hai te ferisaras-ame catar o spiritismo. (Fap. 15:20; Gal. 5:19, 20) Avreal cadala, fiesavo daștil te alosarel te lel sama pe pesco sastimos cadea sar camel. Ori chichi de but pachias că iech tratamento si lașio, trebul te mechas le phralen hai le pheian te alosaren von corcore sar te len sama pe pengo sastimos. Anda codoia, trebul te încăras ande amari goghi le buchia cai aven: 1) Numai o Regato le Devlesco va sastiarela cu sea le manușen. (Is. 33:24) 2) Fiesavo creștino trebul te „jianel ciaces” so si mai mișto anda leste. (Rom. 14:5) 3) Ci camas te judechisaras sau te peravas ande vroiech felo le coaveren. (Rom. 14:13) 4) Le creștini sicaven iubirea hai hachiaren că si mai importanto ca i congregația te avel chidini sar te încăren ca lengo drepto te alosaren. (Rom. 14:15, 19, 20) w23.07 24 ¶15

Diches cuci chio amalimos le Iehovasa? Si ciaces că da! Tha ci san o corcoro. Încă andal puraimata, but manușa simțosarde sa cadea. (Ps. 104:33, 34) Von sicade cadaia cana mechle bare buchia caște daștin te anen închinarea le Iehovasche. Iech lașio exemplo sas le nazirei, sau codola dine le Iehovasche, anda o Israelo purano Cadai duma sicavel i șucar atitudinea cai sas le israelițen cai mechle but buchia caște slujin le Iehovasche ande iech modo specialo. I Legea mozaico mechelas ieche murșes sau iecha jiuvlia te cherel iech solaharimos specialo caring o Iehova hai te alosarel te trail sar nazireo iech timpo. (Numerea 6:1, 2) Cana iech israelito cherelas iech solaharimos sar nazireo, vo sau voi trebulas te încărel chichiva norme cai le coaver israeliți ci trebunas te încăren-len. Atunci sostar alosarelas iech israelito te cherel iech solaharimos sar cado? Anda codoia că vo camelas te sicavel peschi bari iubirea caring o Iehova hai vi leschi recunoștința anda le bare miștimata cai primisardea-len lestar. (Deut. 6:5; 16:17) w24.02 14 ¶1, 2

Andi Biblia, i duma ebraico anda „loialitatea” sau anda „iubirea loialo” însemnol iech phanglimos chidino cai silo folosime caște sicavel i bari iubirea le Devleschi caring lesche manușa. Sa cadai duma sili folosime anda i iubirea cai sicaven-la iech caring aver codola cai anen lesche închinarea. (2 Sam. 9:6, 7) O Iehova ajucărel-pe ca vi amen te avas lesche loiali. Ando timpo, amari loialitatea daștil te cărdiol sea mai zurali. Te dichas sar o exemplo le Danielosco sicavel cado ciacimos. leschi viața o Daniel trebuisardea te sicavel dacă așel loialo le Iehovasche sau nici. Tha iech andal mai phare buchia prin save nachlea sas cana sas-les mai but sar 90 bărșa. Le bare manușa cai cherenas partea andai bar regalo urânas le Danielos hai ci sicavenas nici iech țâra pachiv caring o Del casche anelas vo închinarea. Cadea că, șiute-pe te cheren iech plano caște mudaren le Danielos. Von cărde le reges te del iech decreto cai avelas te sicavel dacă o Daniel sas-lo loialo le Devlesche sau le regesche. Sea so trebulas te cherel o Daniel caște sicavel peschi loialitatea caring o rege sas te na mai manghel-pe le Iehovasche anda 30 ghiesa. (Dan. 6:12-15, 20-22) w23.08 5 ¶10-12

O Iehova camel te sicavas mai dur iubirea caring amare phrala hai pheia. Cana varecon phiravel-pe nasul amența, trebul te hachiaras că vo ci camlea te duchavel amen hai că del sea peschi zor te lel-pe pala so phenel lesche o Iehova te cherel. Daștil-pe că vo cărdea cadai buchi bi te del peschi sama. (Prov. 12:18) O Iehova iubil pesche manușen loialo, chiar cana greșin poiechdata. Vo ci duriarel-pe amendar cana greșisaras hai „ci va încărela holi veșnico”. (Ps. 103:9) Cadea că, si zurales importanto te las amen pala amaro Dad andal ceruri hai te iertisaras anda sea o ilo. (Ef. 4:32–5:1) Te na bâstras că o sfârșito pașiol hai trebul te așias chidine pașa amare phrala hai pheia. Daisaras te ajucăras amen ca le manușa te așen amenghe contra sea mai but, hai chiar chichiva anda amende te avas phandade anda amaro pachiamos. Cadea că, va avela amen nevoia amare phralendar hai pheiandar mai but sar oricana. (Prov. 17:17) w24.03 15, 16 ¶6, 7

Andai Biblia sichioas anda tărne cai așile pașa o Iehova, cărde so si mișto ande lesche iacha hai sas-len iech viața fericime. Iech anda lende sas o David, savo de cana sas-lo tărno alosardea te avel o amal le Devlesco, hai pala iech timpo arăslea iech rege loialo. (1 Regi 3:6; 9:4, 5; 14:8) Daștis te cheres tuche timpo te sichios mai but buchia andai viața le Davidoschi hai i închinarea cai vo andea-la le Iehovasche? Lesco exemplo, va zuriarela tut te slujis le Iehovasche pherdo pachiamos. Daștis te rodes te jianes mai but buchia vi anda o Marcu hai o Timotei. Von astarde te slujin le Iehovasche cana sas-le zurales tărne hai așile loialo sea penghi viața. Le alosarimata cai cheres-len aghies, va paruvena sea chi viața. Dacă pachias tut ando Iehova hai na ande chio goghiaverimos Vo va sicavela tuche o drom pe savo te phires. Daștil te avel tut iech viața fericime hai pherdi miștimata! Na bâstăr că o Iehova dichel cuci sea so cheres anda leste. I mai lași buchi cai daștis te cheres-la ande chi viața si te anes închinarea che Dadesche cerisco, o Iehova. w23.09 13 ¶18, 19

O apostolo Pavel jianglea că lesche phrala hai pheia sile imperfecți. Sar exemplo, chichiva andai congregația anda Ierusalimo ci pachiaie că vo sas-lo iech discipolo. (Fap. 9:26) Pala codoia, chichiva manușa phende buchia nasul anda leste caște cheren averen te na mai pachian-pe ande leste. (2 Cor. 10:10) O Pavel dichlea vi sar iech phuro de congregație cărdea iech alosarimos nasul, cai daștilas te peravel averengo pachiamos. (Gal. 2:11, 12) Mai but, o Marcu, iech phral savesa cherelas buchi anda o Iehova, duchadea lesco ilo zurales but. (Fap. 15:37, 38) Cadal pharimata daisardeias te cheren le Pavelos te duriarel-pe le phralendar. Tha ando than te cherel cadaia, vo dichlea vi mai dur le phralen hai le pheian lașe iachența hai cărdea sea so daisardea andi buchi le Iehovaschi. So ajutisardea-les? O Pavel iubilas pesche phralen hai pheian. Anda codoia, vo alosardea te dichel le lașe buchia cai sas ande lende, ando than te dichel lenghe covlimata. Sa cadea, i iubirea ajutisardea le Pavelos te cherel so si scriime ando textode aghies. w24.03 15 ¶4, 5

Andi Biblia, arachas but relatări cai sicaven so importanto si i blândețea. Sar sicadea cadaia o Isaac? Cana gălea te beșel ando Gherar, cai sas o teritorio le filistenengo, pherde invidia cadala pachiarde le hainga save cărde-le lesche dadesche slujitori. Ando than te marel-pe anda so sas lesco, vo gălea ande aver than hai cărdea aver hainga. (Gen. 26:19-25) Tha, le filisteni astarde te phenen pale că o pai anda le hainga sas lengo. Cu sea cadala, o Isaac rodea i pacea. (Gen. 26:19-25) So ajutisardea-les te sicavel vi mai dur blândețea, chiar cana le filisteni rodenas te holiaren-les? O Isaac andea pesche andi goghi, o lașio exemplo lesche dadesco hai deiaco: O Avraam, iech manuș le Iehovasco cai rodea sea o timpo i pacea, hai i Sara, iech jiuvli cas sas-la „iech spirito blândo hai liniștime”. (1 Pet. 3:4-6; Gen. 21:22-34) w23.09 15 ¶4

O Iehova bișaldea pherdo iubirea pesche Șiaves unico năștime pi phuv. O Isus sicadea le manușen anda o Regato hai dea peschi viața caște hastravel amen anda o păcato hai o merimos. Pala codoia, vo sas-lo uștiado andal mule caște rail sar Rege ando Regato cerisco le Devlesco. I mai importanto buchi anda savi del-pe duma andi Biblia si că o anav le Iehovasco va avela ujiardo prin o Regato cai si tela o zuralimos le Cristososco. O Regato va pherela o scopo le Devlesco anda i phuv, hai cado ci daștil te avel parudo. (Is. 46:10, 11, n.s.; Evr. 6:17, 18) Ando timpo, i phuv va arăsăla iech paradiso ande savo va beșena manușa perfecto, cai aven anda o Adam hai i Eva. Von va bucurina-pe catar i „viața anda sea o timpo”. (Ps. 22:26) Tha o Iehova camel te cherel vi mai but. Lesco scopo finalo si ca mașcar le manușa pa i phuv hai le creaturi spiritualo anda o cerii te avel iech phanglimos chidino. Atunci, savore va așunena le Iehovastar hai va dichena-les sar lengo Conducătoro. (Ef. 1:8-11) So si ande chio ilo cana gândis tut ca sea le șucar buchia cai cherel-len o Iehova caște pherel pesco scopo? w23.10 20 ¶7, 8

Cana le evrei cai tiliarde catar o Babilono arăsle ando Ierusalimo, na pa but timpo astarde te avel-len pharimata le lovența. Sa cadea, sas vi nehachiarimata politico ando Imperio Persano, hai vi le thema de pașa lende așenas lenghe contra. Cadea că, anda chichiva jene sas pharo te șion o vazdimos le templosco po iechto than ande penghi viața. Anda codoia, o Iehova alosardea dui profeți, o Hagai hai o Zaharia caște zuriarel o zelo pesche manușengo, lenghe dumes zuriarde hai ajutisarde but le poporos. (Hag. 1:1; Zah. 1:1) Tha, cam pala 50 bărșa, le israeliți sas-le pale perade. O Ezra, iech manuș goghiaver cai scriilas i Legea le Devleschi, avilea anda o Babilono co Ierusalimo caște zuriarel le manușen le Devlesche te șion i închinarea andini le Iehovasche po iechto than ande penghi viața. (Ezra 7:1, 6) Le profeții cai cărdea-len o Hagai hai o Zaharia ajutisarde le manușen le Devlesche andal puraimata, cana nachle prin pharimata hai cana aver așine lenghe contra caște șion pengo pachiamos ando Iehova. Tha von daștin te ajutin vi amen te na hasaras amaro pachiamos ando Iehova chiar cana va avela te nachas prin but pharimata. (Prov. 22:19) w23.11 14, 15 ¶2, 3

Iech buchi prin savi daisaras te sicavas amari iubirea caring amare phrala, si cana zuriaras-len. Caște ‘zuriaras amen mai dur iech averes’, trebul te avel amen mila. (1 Tes. 4:18) Tha, sar daisaras te încăras zurali i iubirea cai si mașcar amende? Cana cheras sea so daisaras caște iertisaras le coaverenghe greșeli. Sostar si zurales importanto te sicavas aghies iubirea iech caring aver? O apostolo Petru phendea sostar: „O sfârșito sea le buchiango pașilo. Anda codoia, . . . te avel tumen iech iubirea zurales bari iech caring aver”. (1 Pet. 4:7, 8) Ando timpo so o sfârșito cadala lumeaco nasul pașiol sea mai but, so daisaras te ajucăras? O Isus phendea de mai anglal pesche discipolenghe: „Va avena urâme sea le themendar anda mânro anav”. (Mat. 24:9) Daisaras te nachas părdal i holi cadala lumeachi numai dacă așias chidine iech pașa aver. Dacă iubisaras amare phralen hai pheian, o Satan ci daștil te hulavel amen niciechdata, anda codoia că mașcar amende si iubirea. (Filip. 2:1, 2) w23.11 13 ¶18, 19

Le ciacimatan anda o lil le Devlesco silen iech baro zuralimos. Cana sicavas le manușen anda o Iehova hai anda sar silo vo, va avela te dichas vareso zurales șucar. Anda codoia că ci mai mechen-pe athade catar le hohaimata le Satanosche, le manușenghe iacha pâtren-pe hai astaren te dichen le Devles cadea sar silo vo ciaces. Von simțosaren iech bari pachiv cana hachiaren so baro si lesco zuralimos. (Is. 40:26) Von sichion te pachian-pe ande leste cana dichen so orta silo vo. (Deut. 32:4) Cana prinjianen lesco baro goghiaverimos, vi von arăsăn te aven mai goghiaver. (Is. 55:9; Rom. 11:33) Hai lengo ilo silo zuriardo cana hachiaren că o Iehova silo iubirea. (1 Ioan 4:8) Ando timpo so von pașion le Iehovastar sea mai but, lenghi speranța te train anda sea o timpo hai te arăsăn lesche șiave si sea mai ciaci. So bari pachiv si te ajutisaras le manușen te pașion penghe Dadestar! Cana cheras cadea, o Iehova dichel sar cana ‘cheras buchi ande iech than lesa’. (1 Cor. 3:5,) w24.02 12 ¶15

Dacă sichios andai Biblia sau barilean ande iech familia Martorenghi, cames te boles tut? Cadaia si iech buchi zurales șucar. Tha, angla te cheres cadaia, trebul te des chi viața le Iehovasche. Tha sar des chi viața le Iehovasche? Cheres cadaia prin iech manglimos ande savo phenes le Iehovasche că va avela te anes închinarea numai lesche hai te șios leschi voința sea o timpo po iechto than ande chi viața. Atunci, promitis le Iehovasche că va avela te iubis-les vi mai dur „sea che ilesa, sea che sufletosa, sea chia goghiasa hai sea che zuralimasa”. (Mar. 12:30) Cana des chi viața le Iehovasche prin iech manglimos, cadaia si vareso cai si numai mașcar tute hai o Iehova. Tha o bolimos si vareso cai cheres angla mai but manușa hai cadea sicaves savorenghe că dean chi viața le Iehovasche. Te des chi viața le Iehovasche si iech solaharimos sfânto, cadea că o Del ajucărel-pe te încăres-les. Si ciaces, vi tu cames anda sea o ilo cadai buchi. (Ecl. 5:4) w24.03 2 ¶2; 3 ¶5

Mașcar orisavo rrom hai rromni si pharimata. I Biblia sicavel că codolen cai căsătorin-pe „va avela-len pharimata”. (1 Cor. 7:28) Sostar? I căsătoria si cărdi anda dui manușa imperfecți, cai sile diferime hai ci ciaiol-len sa codol buchia. Daștil-pe că von barile diferime. Mai but, pala i căsătoria, von daștin te dichen buchia ande pengo phiraimos cai mai anglal ci dichle-len. Sea cadala daștin te anen mai but nehachiarimata. Cana aven pharimata, ando than te dichen fiesavo peschi greșeala, von alosaren te doșaren-pe iech averes, hai cadaia cherel mai baro o pharimos. Daștilas te nachel prin lenghi goghi te mechen-pe hai chiar te arăsăn te șinen o solaharimos la căsătoriaco. Tha si cado o mai lașio alosarimos? Nici. O Iehova ajucărel ca o rrom hai i rromni te așen ande iech than, chiar cana iech anda lende cherel le buchia mai phare anda ocoaver. w24.03 16 ¶8; 17 ¶11

Pala so dean chi viața le Iehovasche hai boldean tut, chi speranța te trais ando paradiso pi phuv anda sea o timpo barilea vi mai but ando timpo so prinjiandean sea mai mișto le Iehovas. (Evr. 5:13–6:1) Daștil-pe că vi tu nachlean prin so phenel-pe ando Romani 5:2-4. Sas tut mai but pharimata, tha așilean zuralo ando pachiamos hai simțosardean i aprobarea le Iehovaschi. Cana jianes că si tut leschi aprobarea san mai zuriardo te ajucăres ca lesche promisiuni te pheren-pe. Acana, chi speranța si mai zurali sar co începuto hai vi mai ciaci anda tute. Paruvel tut sea mai but hai cherel buchi ande sea chi viața. Sar exemplo, dichiol-pe ande sar phiraves tut le jenența anda chi familia, ande che alosarimata hai chiar ande sar folosis chio timpo. Cana del duma anda i speranța cai si ieche creștinos pala so primil i aprobarea le Devleschi, o apostolo Pavel mai phenel iech buchi importanto. Vo zuriarel le creștinen că cadaia va pherela-pe. w23.12 12, 13 ¶16-19

Cana si amen iech baro pharimos daștil-pe că ci simțosaras, ci gândisaras hai ci cheras le buchia cadea sar trebul. Daștil-pe că nachas sigo catar iech sentimento ca aver. Sar ajutil amen o Iehova cana cadal pharimata astaren te tasaven amen sar iech baro pai? Vo promitil amenghe că va dela amen zuralimos caște na peras. Ando mașcar ieche bare brâșândesco, iech barca daștil te mișchil-pe zurales anda iech than ande aver hai sili ando pericolo te mechel-pe tele ando pai. Caște na mișchin-pe cadea de zurales, ca but bărci si șiute phaca specialo cai zinghion ande fiesavi rig la barcachi tela o pai. Cadea, o drom cai cherel-les silo mai siguro hai mai ușoro vi anda le pasageri. Tha cadal phaca specialo cheren buchi mai mișto cana i barca jial angle. Sa cadea, o Iehova zuriarel amen caște na peras cana jias angle pherde pachiamos prin le bare brâșânda la viațache. w24.01 22 ¶7, 8

Cana astarel tut i dar, șiu tuche o pușimos: „So cărdea o Iehova andel purane ghiesa?”. Pala codoia, gândisar tut ca le buchia andai creația. Sar exemplo, cana ‘diches atento’ sar o Iehova lel sama le ciricleandar hai le lulughiandar – cai ci sas-le cărde pala lesco chipo hai cai ci daștin te anen lesche închinarea – amaro pachiamos ando Iehova că vo daștil te lel sama vi amendar zuriarel-pe. (Mat. 6:25-32) Sa cadea, gândisar tut ca so cărdea o Iehova anda lesche manușa. Sar exemplo, daștis te rodes te prinjianes mai but anda iech jeno andai Biblia cai sicadea iech baro pachiamos sau daștis te citis i experiența ieche slujitoreschi le Iehovasco anda amare ghiesa. Mai but, gândisar tut ca sar lea sama tutar o Iehova ji acana. Sar țârdea tut vo co ciacimos? (Ioan 6:44) Sar dea tut răspunso ca che manglimata? (1 Ioan 5:14) So miștimata si tut ande fiesavo ghies anda codoia că lesco cuci Șiavo dea peschi viața anda tute? (Ef. 1:7; Evr. 4:14-16) w24.01 3 ¶6; 7 ¶17