Noiembria

Dacă san dei sau dad, ajutisar che șiaven te pregătin răspunsuri potrivime lenghe bărșenghe. Poiechdata, ca le întruniri, del-pe duma anda buchia cai încăren catar le bare manușa, sar avenas pharimata andi căsătoria sau anda moralitatea. Tha, daștil-pe că va avela iech paragrafo sau dui savende vi le șiave daștin te den răspunso. Sa cadea, ajutin tumare șiaven te hachiaren că ci va avena șiute te den răspunso de fiesavi data cana vazden o vast. Cadea, ci va avena perade cana va dichena că ci sile șiute te den răspunsuri. (1 Tim. 6:18) Savore anda amende daisaras te pregătisar răspunsuri cai așaren le Iehovas hai zuriaren amare phralen. (Prov. 25:11) Poiechdata, daisaras te phenas harnes vi prin so nachleam amen, tha trebul te las sama te na das duma prea but anda amende. (Proverbe 27:2; 2 Cor. 10:18) Mai mișto avelas, te ortosaras i atenția caring o Iehova, lesco Cuvânto hai lesco poporo. (Rev. 4:11) w23.04 24, 25 ¶17, 18

Caște așias uștiade hai te gândisaras ujes, trebul te sicavas iubirea. (Mat. 22:37-39) I iubirea anda o Del ajutil amen te cheras i predicarea mai dur, chiar cana cadaia daștil te anel amenghe pharimata. (2 Tim. 1:7, 8) Anda codoia că amen iubisaras vi le manușen, cai ci silen sa codo pachiamos sar amen, jias mai dur andi predicarea hai șioas mărturia prin o telefono sau prin lila. Amen ci hasaras amari speranța că, ande iech ghies, codola savenghe phenas i vestea lași va paruvena-pe hai va astarena te cheren so si mișto. (Ezec. 18:27, 28) Amen iubisaras vi amare phralen hai pheian. Sicavas cadaia cana ‘zuriaras amen mai dur hai vazdas amen iech averes’. (1 Tes. 5:11) Cadea sar le soldați cai sile iech pașa aver ando marimos, vi amen zuriaras amen iech averes.Daștil-pe că duchavas amare phralen hai pheian bi te camas, tha niciechdata ci risaras iech averesche parpale o nasulimos. (1 Tes. 5:13, 15) Iech aver modo prin savo sicavas amari iubirea si cana das pachiv le phralenghe cai sile alosarde te aven angla amende. (1 Tes. 5:12) w23.06 10 ¶6; 11 ¶10, 11

I răscumpărarea del amen i asigurarea că sea le promisiuni le Devlesche va pherena-pe ciaces. Cana gândisaras amen sostar sas dini i răscumpărarea hai so trebuisardea te cherel o Iehova caște chinel amen parpale anda o păcato, pachias vi mai zurales că va avela te traisaras veșnico ande iech lumea mai lași, cadea sar phendea amenghe o Del. So trebuisardea te cherel o Iehova caște chinel amen parpale anda o păcato? O Iehova bișaldea pi phuv pesche cuci Șiaves, o mai pașardo jeno lestar, caște năștil-pe sar manuș perfecto. Cade, o Isus nachlea prin bare pharimata. Pala codoia sas-les iech merimos zurales duchado. So bari buchi cărdea o Iehova anda amende! Amaro lașio Del ci avileas te mechel niciechdata ca lesco Șiavo te suferil hai te merel ca amen te avel amen iech viața mai lași numai anda iech țâra timpo. (Ioan 3:16; 1 Pet. 1:18, 19) Cadea că dacă o Iehova sas-lo gata te pochinel iech prețo cadea de baro, cadaia sicavel amenghe că daisaras te pachias ciaces că va anela i lumea nevi. w23.04 27 ¶8, 9

Daisaras te pachias că o Iehova camel te uștiavel andal mule le manușen. Vo cărdea mai bute manușen te scriin andi Biblia anda i promisiunea le jiuvindimaschi. (Is. 26:19; Rev. 20:11-13) Hai cana o Iehova cherel iech promisiunea, cadaia pherel-pe sea o timpo. (Ios. 23:14) Mai but, vo abia ajucărel te anel parpale viațate codolen cai mule. Te gândisaras amen ca so phendea o Iov. Vo pachialas anda sea o ilo că vi cana avelas te merel, o Iehova abia ajucărelas te anel-les parpale viațate. (Iov 14:14, 15) Sa cadea, o Iehova camel te dichel pale sea pesche slujitoren cai mule. Vo abia ajucărel te anel-len parpale viațate hai te aven sasteveste hai fericime. Tha so va avela le bute manușența cai mule bi te daștin te prinjianen le Iehovas? Amaro lașio Del va uștiavela vi len andal mule. (Fap. 24:15) Vo va dela vi len i ocazia te cărdion lesche amala hai te train anda sea o timpo pi phuv. (Ioan 3:16) w23.04 9 ¶5, 6

Sar daștis te încăres jiuvindi chi speranța? Dacă si tut i speranța te trais anda sea o timpo pi phuv, citisar hai gândisar tut ca le versetea andai Biblia cai den duma anda o Paradiso. (Is. 25:8; 32:16-18) Gândisar tut sar va avela i viața andi lumea nevi. Diches tut ando Paradiso? Dacă cheras amenghe timpo mai butivar te gândisaras amen ca amari speranța, le pharimata va avena ‘te încăren iech țâra hai te aven ușoro’. (2 Cor. 4:17) Prin late, o Iehova va zuriarela amen. O Iehova dea tut sea so trebul tuche caște primisares zuralimos. Cadea că, cana si tut nevoia catar ajutorii caște cheres i buchi cai sas tuche dini, caște așes zuralo cana naches prin pharimata sau caște încăres chi bucuria, mang tut le Iehovasche hai sichio anda Biblia caște rodes leschi îndrumarea. Av gata te primisares o ajutorii le phralengo hai le pheiango. Încăr jiuvindi hai zurali chi speranța. Dacă cheres cadea, ‘va avela te aves zuriardo cu sea, prin o baro zuralimos le Devlesco, caște daștis te suportis sea le buchia pherdo răbdarea hai bucuria’. (Col. 1:11) w23.10 17 ¶19, 20

Si amen but motivea caște anas mulțumiri le Iehovasche ando manglimos. Daisaras te mulțumisaras lesche anda fiesavi buchi cai avel lestar. (Iac. 1:17) Sar exemplo, daisaras te phenas lesche chichi de cuci si anda amende i șucar phuv pe savi beșas hai le șucar buchia cai cărdea-len. Daisaras vi te sicavas amari recunoștința anda amari viața, amari familia, amare amala hai anda i speranța cai si amen. Sa cadea, camas te mulțumisaras lesche anda codoia că dea amen i bari pachiv te avas lesche amala. Daștil-pe că trebul te das sea amari zor caște încăras andi goghi sostar sam recunoscători le Iehovasche. But manușa aghies ci sile mulțumime. Von gândin-pe mai but ca so camen te aven-len hai mai țâra ca sar daștin te sicaven penghi recunoștința anda so silen. Dacă vi amen avelas te las amen pala lende, amare manglimata daștinas te arăsăn iech lista numai buchianța cai camas-len. Ci va avela te peras ande cado athaimos dacă bariaras amari recunoștința anda sea so cherel o Iehova ande amaro miștimos hai dacă șioras amaro ilo angla leste. (Luca 6:45) w23.05 4 ¶8, 9

Sar iech dad pherdo iubirea, le Iehovas duchal-les cana dichel că sam duchade. (Is. 63:9) Cu sea cadala, o Iehova ci duriarel sea amare pharimata, cai, poiechdata daștin te aven sar niște lena sau sar iech iag cai thabol. (Is. 43:2) Tha, cadea sar promitisardea, vo va ajutil amen te nachas părdal lende. Mai but, prin oriso pharimos nachas vo va ajutil amen te încăras zuralo amaro amalimos lesa. Vo dea amen vi pesco spirito sfânto caște așias zurale. (Luca 11:13; Filip. 4:13) Cadea că, pachias ciaces că o Iehova va dela amen sea o timpo so trebul amenghe caște nachas părdal le pharimata hai te așias lesche loiali. O Iehova ajucărel te pachias amen ande leste. (Evr. 11:6) Poiechdata, le pharimata prin save nachas fal-pe că sile prea bare anda amende. Daisaras te arăsas te pușas amen dacă o Iehova chiar va ajutila amen. Tha, i Biblia phenel amenghe că prin o zuralimos le Iehovasco, daisaras te huteas chiar vi „părdal iech zido”. (Ps. 18:29) Cadea că, ando than te bariaras cadal daraimata ande amare ile, mai mișto te mangas amen le Iehovasche hai te pachias zurales că vo va dela amen răspunso. (Iac. 1:6, 7) w23.11 22 ¶8, 9

Cadal versetea den duma șucar anda sar si i ciaci iubirea. Hai ande sa codo timpo, ande lende arachas iech ciacimos cai zuriarel codolen căsătorime: i iubirea mașcar o rrom hai i rromni daștil te încărel anda sea o timpo. Tha, dacă i iubirea mașcar lende va așela anda sea o timpo încărel catar o rrom hai i rromni. Sar exemplo, iech iag daștil te thabol anda sea o timpo, tha numai cana si șiute cașta pe late. Dacă chonic ci cherel cadaia, i iag va merela. Sa cadea, i iubirea mașcar o rrom hai i rromni daștil te așel zurali anda sea o timpo numai cana von den penghi zor caște zuriaren pengo phanglimos. Poiechdata, von daștinas te hachiaren că i iubirea mașcar lende șudrol, vi mai but cana nachen prin pharimata le lovența, pharimata ando bariarimos le șiavengo sau iech nasfalimos. Cadea că, caște încăren zurali „i iag catar o Iah”, vi le rromes, tha vi la rromnia trebun te aven-len iech amalimos chidino le Iehovasa. w23.05 20, 21 ¶1-3

So daisaras te cheras caște avel amen mai but tromai? Amare dada daștin te zuriaren amen te avas mai tromane, tha von ci daștin te cheren amen tromane cadea sar sile von. Daștis te sichios te aves tromano cadea sar cana sichios te cheres iech nevi buchi. Sar exemplo, ca i școala daștis te sichios iech buchi dacă așunes atento so phenel o profesoro hai dacă les tut pala leste. Sa cadea, sichioas te avas mai tromane dacă dichas atento so cărde aver manușa caște sicaven tromai hai dacă rodas te las amen pala lende. Sar o Daniel, vi amen trebul te prinjianas mișto o Cuvânto le Devlesco. Trebul te avel amen iech amalimos chidino le Iehovaia hai te pâtras amaro ilo butivar angla leste. Si zurales importanto te pachias amen ando Iehova hai te na bâstras că vo silo pașa amende. Cadea că, cana amaro pachiamos va avela zumado, va avela te sicavas tromai. Le manușa tromane arachen butivar pachiv angla le coaver. Sa cadea, prin lengo phiraimos, daștin te țârden co Iehova codolen cai silen iech ilo ujo. Si ciaces, si amen but motivea caște avas tromane. w23.08 2 ¶2; 4 ¶8, 9

I duma grecisco cai phenel „te rodas mișto” sas-li folosime caște sicavel o modo sar le manușa rodenas te dichen dacă iech buchi sas ciaces anda sumnacai sau rup. Cadea că, vi amen trebul te rodas te dichas dacă so așunas sau citisaras si ciaces sau nici. Cadai buchi va avela vi mai importanto anda amende ando timpo so o baro necazo pașiol. Ando than te pachias cores sea so phenen amenghe aver si mai mișto te folosisaras amari goghi caște dichas dacă so citisaras sau așunas si so phenel i Biblia hai i organizația le Iehovaschi. Cana cheras cadea, ci va avela te mechas amen athade catar niciech hohaimos bengalo. (Prov. 14:15; 1 Tim. 4:1) Sar grupo, le manușa le Devlesche va așena jiuvinde co baro necazo. Tha, ci jianas so va avela fiesavesa mașcar amende, dacă arăsas te dichas o ghies le Iehovasco sau dacă meras angla so te avel, anda codoia că ci jianas so va avela amența nici tehara. (Iac. 4:14) Cu sea cadala, dacă așias zurale ando pachiamos, o Iehova va dela amen sar pochinimos, viața veșnico. Cadea că, te încăras zurali ande amari goghi i șucar speranța cai si amen hai te avas sea o timpo pregătime anda o ghies le Iehovasco! w23.06 13 ¶15, 16

Aghies, încă ci jianas sar va pherena-pe chichiva profeții biblico. (Dan. 12:8, 9) Tha o fapto că amen ci hachiaras cu sea iech profeția, ci însemnol că cadaia ci va pherela-pe. Daisaras te pachias că o Iehova va sicavela amenghe so trebul te jianas co mai lașio timpo, cadea sar cărdea vi andel puraimata. (Am. 3:7) Na pa but timpo, le națiuni va phenena „pacea hai securitatea”. (1 Tes. 5:3) Atunci, le zuralimata politico la lumeache va risarena-pe contra i religia neciaci hai va chosena-la cu sea. (Rev. 17:16, 17) Pala codoia, von va atachina vi o poporo le Devlesco. (Ezec. 38:18, 19) Cadal buchia va cherena te astarel o palutno războio, o Armaghedono. (Rev. 16:14, 16) Daisaras te pachias că cadal buchia sile zurales pașă. Ji atunci, te sicavas mai dur amari recunoștința caring amaro Dad cerisco, te încăras amaro dichimos caring le profeții biblico hai te ajutisaras vi averen te cheren sa cadea. w23.08 13 ¶19, 20

Cana o apostolo Pavel dea duma anda o pachiamos, i speranța hai i iubirea vo phendea că „i mai bari anda lende si i iubirea”. (1 Cor. 13:13) Sostar daisardea o Pavel te phenel cadaia? Ando viitorii ci va mai trebula amenghe pachiamos andel promisiuni le Devlesche anda i lumea nevi sau speranța că cadala va pherdiona-pe anda codoia că va avela te dichas-len amare iachența. Tha, va trebula sea o timpo te sicavas iubirea caring o Iehova hai caring le manușa. Mai but, amari iubirea caring lende va bariola veșnico. Sa cadea, i iubirea sicavel că sam le ciace creștini. O Isus phendea caring pesche apostoli: „Prin cadaia va jianena savore că san mânre discipoli: cana si iubirea mașcar tumende”. (Ioan 13:35) Mai but, i iubirea încărel amen unime ande iech than. O Pavel phendea că i iubirea „si o phanglimos perfecto cai unil amen”. (Col. 3:14) O apostolo Ioan scriisardea pesche phralenghe: „Con iubil le Devles trebul te iubil vi pesche phrales”. (1 Ioan 4:21) O ciacimos si că, cana sicavas iubirea iech caring aver, sicavas iubirea caring o Del. w23.11 8 ¶1, 3

I Biblia phenel că amari viața sar creștini si sar iech cursa. Codola cai nașen ji co sfârșito daștin te primin viața veșnico. (2 Tim. 4:7, 8) Savore anda amende trebul te das sea amari zor caște nașas mai dur andi cursa creștino, cadichi mai but acana că sam zurales pașă te arăsas co sfârșito. O apostolo Pavel sicadea amenghe so trebul te cheras caște arăsas co sfârșito la cursaco. Vo phendea „te das vi amen de iech rig orisavo pharimos . . . hai bi te mechas amen, te nașas i cursa cai sas șiuti angla amende”. Camlea o Pavel te phenel că andi cursa anda i viața ci trebul te îngăras amența chanci? Nici. Vo camlea te phenel că trebul te das de iech rig le pharimata cai sile de ivea. Cadala daștin te țârden amen parpale hai cadea te arăsas chine. Caște așias andi cursa anda i viața, trebul te dichas so pharimata încăren amen parpale hai te das de iech rig sigo oriso daștilas te cherel amen te nașas mai phares. Cu sea cadala, ci camas te mechas le buchia cai trebul te las-len amența ando timpo so nașas. Cana ci las-len amența, arăsas te das amen corcore avri andai cursa. (2 Tim. 2:5) w23.08 26 ¶1, 2

Cana mechas amendar va avela te sicavas că încăras conto catar so pachian le coaver. Sar exemplo, si pheia cai alosaren te folosin machiajo, tha aver nici. Chichiva creștini pien pimos bi te machion, tha aver ci pien niciech țâra. Savore camas te avel amen iech sastimos lașio, tha fiesavo lel sama pe pesco sastimos cadea sar camel. Dacă avelas te pachias că so alosaras amen te cheras si o mai mișto hai camas te cheras vi averen te pachian sa cadea, daisaras te arăsas te peravas-len sau te duriaras le phralen amendar. (1 Cor. 8:9; 10:23, 24) Sar exemplo, phendea o Iehova sar trebulas te hureavas amen? Nici. Vo dea amen lașe principii, cai ajutin amen so te alosaras. Savore camas te hureavas amen ande iech modo cai anel pachiv le Devlesche, cai sicavel că încăras conto le coaverendar, sicavel că ci sam baricane hai că si amen iech „goghi sastevesti”. (1 Tim. 2:9, 10) Cadea că, amen ci camas ca amaro hureaimos te țârdel iech atenția nasul caring amende. Sa cadea le principii biblico va ajutina le phuren te na cheren von reguli anda sar trebulas le phrala hai pheia te hureaven-pe sau te cheren penghe bala. w23.07 23 ¶13, 14

O Iehova sicavel amenghe sar daștil te avel amen iech șucar viitorii. Codola cai așunen catar o acharimos la jiuvleaco ‘cai nai-la goghi hai sila iech baro mui’ încăren penghi goghi ca le camnimata „gule” savendar bucurin-pe garades. Von train anda o ghies de aghies hai ci gândin-pe co viitorii. Von va arăsăna „ande le mai garade thana le Mormântosche”. (Prov. 9:13, 17, 18) Tha chichi de diferime așen le buchia anda codola cai așunen catar o acharimos la jiuvleaco cai reprezentil „o ciacio goghiaverimos”! (Prov. 9:1) Cadea, amen sichioas te iubisaras so iubil o Iehova hai te urâsaras so urâl vo. (Ps. 97:10) Sa cadea, sam zurales voime te acharas vi averen te prinjianen „o ciacio goghiaverimos” hai te țârden miștimata anda leste. Si sar cana ‘das cingar andal thana uce le forosche: «Codo cai ci prinjianel but te avel cade!»’. Le miștimata cai si amen hai vi codolen cai așunen amaro acharimos ci încăren numai anda țâra timpo. Von den amen i șucar speranța te traisaras veșnico ando timpo so ‘jias angle po drom le prinjianimasco’. (Prov. 9:3, 4, 6) w23.06 24 ¶17, 18

So si ande chio ilo cana iech colego catar i buchi sau catar i școala șiol tuche pușimata anda chio pachiamos? Dacă si tut emoții te jianes că ci san o corcoro. Tha, cadal pușimata daștin te ajutin amen te hachiaras so gândil sau so pachial iech manuș hai cadea te daisaras te das duma leia anda i vestea lași. Daștil-pe că poiechdata, le manușa șion amenghe pușimata anda codoia că camen te han-pe amența. Amen ajucăras amen te avel cadea. Ji la urmă, but jene așunde hohaimata anda amende hai anda so pachias amen. (Fap. 28:22) Mai but, traisaras „andel palutne ghiesa”, iech timpo cana but manușa ‘ci hachiaren-pe ande chanceste’, hai chiar sile „ratavale”. (2 Tim. 3:1, 3) So daștil te ajutil tut te na holiares tut hai te așes liniștime cana varecon rodel te hal-pe tusa anda le buchia cai pachias-len andai Biblia? I blândețea. Iech manuș cai silo blândo ci holiarel-pe sigo, siles o zuralimos te încărel-pe parpale cana silo holiardo hai cana ci jianel so te phenel. w23.09 14 ¶1, 2

Poiechdata primisaras sfaturi cai ajutin amen te las sama te na iubisaras le love sau te cheras buchia cai daștin te îngăren amen te uștaras le legi le Iehovasche. Vi ande cadala, va aven amen miștimata dacă las amen pala i îndrumarea le Iehovaschi. (Is. 48:17, 18; 1 Tim. 6:9, 10) Daisaras te pachias ciaces că o Iehova va îndrumila amen vi mai dur prin le manușa cai vo alosardea len te aven angla amende pi phuv ando baro necazo hai ando Raimos de Iech Mia Bărșa. Va avela te las amen pala i îndrumarea le Iehovaschi? Va avela amenghe mai ușoro te cheras cadaia dacă încă de acanara așunas catar le îndrumări cai si amenghe dine. Cadea că, te așunas sea o timpo catar le îndrumări cai del-len amenghe o Iehova, chiar vi cana aven prin le murșa cai vo alosardea-len te len sama pe amende. (Is. 32:1, 2; Evr. 13:17) Jianas mișto că daisaras te pachias amen anda sea o ilo ando Iehova, Codo cai îngărel amen dur le buchiandar nasul hai sicavel amenghe o drom caring i lumea nevi cai va avela te traisaras anda sea o timpo. w24.02 25 ¶17, 18

Le Pavelos sas-les iech șucar viața andi buchi le Devleschi, tha nachlea vi prin but pharimata. O Pavel phirelas but hai jialas ande thana duriarde. Ande codola ghiesa ci sas ușoro te cheres codola bare droma. Poiechdata vo sas-lo „ando pericolo anda le lena” hai „ando pericolo anda le ciora”. Sa cadea, butivar vo sas-lo mardo catar codola cai așenas lesche contra. (2 Cor. 11:23-27) Hai chichiva anda lesche phrala creștini ci sicavenas sea o timpo că anda lende sas cuci so cherelas vo caște ajutil-len. (2 Cor. 10:10; Filip. 4:15) Sar daisardea o Pavel te cherel mai dur peschi buchi anda o Del? I Biblia hai le buchia prin save nachlea ande peschi viața ajutisarde-les te prinjianel mișto le Iehovas. O Pavel arăslea te pachial anda sea o ilo că o Iehova Del iubilas-les. (Rom. 8:38, 39; Ef. 2:4, 5) Sa cadea, vi vo bariardea iech zurali iubirea anda o Iehova. Vo sicadea cadai iubirea ‘prin codoia că slujisardea codolenghe sfinți hai că slujisardea lenghe vi mai dur’. (Evr. 6:10) w23.07 9 ¶5, 6

But manușa hachiaren că si amen nevoia catar le guvernea laico hai că trebulas te așunas catar chichiva legi dine catar cadala „autorități mai bare”. Tha ande sa codo timpo, von pachian că ci trebulas te încăras le legi cai, ande lenghe iacha, sile neorta sau manghen prea but lendar. I Biblia sicavel că le guvernea anen but pharimata le manușenghe, sile tela o zuralimos le Satanosco hai că na pa but timpo va avena chosle cu sea. (Ps. 110:5, 6; Ecl. 8:9; Luca 4:5, 6) Tha voi phenel vi că oricon „vazdel-pe contra le autorități vazdel-pe contra i ordinea șiuti le Devlestar”. Aghies, o Iehova mechel ca le guvernea te rain caște încăren le buchia tela controlo hai ajucărel-pe ca amen te așunas lendar. Cadea că, trebul te das-len „so trebul te avel lenghe dino”, sar avelas te pochinas le taxe, te sicavas lenghe pachiv hai te așunas lendar. (Rom. 13:1-7) Poiechdata, daisaras te pachias că iech legea na-i orta, că ci si ande amaro miștimos sau că hasaras but love cana încăras-la. Tha amen așunas catar le autorități anda codoia că o Iehova phenel amenghe te cheras cadaia, chichi timpo ci manghen amendar te uștaras lesche norme. (Fap. 5:29) w23.10 8 ¶9, 10

Cana năștisailo o Samson, le israeliți sas-le tela o zuralimos le filistenengo. (Jud. 13:1) Le filisteni phiravenas-pe zurales nasul le israelițența hai duchavenas-len but. O Iehova alosardea le Samsonos te hastravel „o Israelo anda o vast le filistenengo”. (Jud. 13:5) Caște daștil te cherel cadaia, o Samson trebulas te șiol pesco pachiamos ando Iehova. Iech data, iech bari armata filisteano avilea ando foro Lehi, anda Iuda, caște astaren le Samsonos. Anda codoia că le murșa anda Iuda daraile anda penghi viața, von alosarde te den le Samsonos ando vast le dușmanengo. Cadea că, chiar lesche manușa, phandade-les duie dorianța neve hai îngărde-les ca le filisteni. (Jud. 15:9-13) Tha „o spirito le Iehovasco zuriardea-les”, hai vo daisardea te șinel le doria pa pesche vasta. Pala codoia, lea „iech falca ieche măgaroschi cai încă ci șuchilea-pe” hai mudardea lasa 1 000 filisteni. (Jud. 15:14-16) w23.09 2, 3 ¶3, 4

Ande iech felo sau aver, o scopo le Devlesco cai siles le manușența hai la phuveasa va pherela-pe anda codoia că Vo „cărdea ca orisavi buchi te pherel lesco scopo”. (Prov. 16:4) Mai but, i Biblia phenel că o scopo le Iehovasco silo „veșnico”. Sostar? Anda codoia că sea so cherel o Iehova va încărela anda sea o timpo. Tha, savo si o scopo le Iehovasco hai so paruimata cărdea caște pherel-les? O Iehova sicadea le manușenghe savo si lesco scopo anda lende. Vo phendea lenghe: „Aven roditori, butiaon tumen hai pheren i phuv, supunin-la; hai stăpânin . . . pa sea le creaturi juvinde cai mișchin-pe pi phuv!”. (Gen. 1:28) Cana o Adam hai i Eva vazdine-pe contra le Iehovasche hai cărde ca o păcato te nachel mai dur ca sea le manușa, o scopo le Iehovasco ci parudea-pe. Vo parudea numai o modo ande savo avenas te cărdion-pe le buchia. O Iehova alosardea pe thaneste te cherel iech Regato cerisco caște pherel pesco scopo anda le manușa hai i phuv. (Mat. 25:34) w23.10 20 ¶6, 7

Daștil-pe că maras amen de but bărșa contra sa codo covlimos hai, anda codoia, ci si amenghe sea o timpo ușoro te așias zurale. Poiechdata amare covlimata, daștin te aven vi mai phare sar codola cai sas le Petros. Cu sea cadala, o Iehova daștil te del amen o zuralimos te jias mai dur hai te na mechas amen. (Ps. 94:18, 19) Sar exemplo, iech phral sas-lo homosexualo angla te prinjianel o ciacimos. Pala so astardea te sichiol andai Biblia, vo parudea cu sea peschi viața. Tha, poiechdata, vo marel-pe contra pesche camnimata nasul. Vo phenel so ajutisardea-les te na mechel-pe: „O Iehova del amen zuralimos. Hachiardem că daștiv te jiav mai dur po drom le ciacimasco le ajutoroia cai del-les manghe o Iehova prin pesco spirito sfânto. Chiar cana si man covlimata, Vo del man but buchia te cherav ande lesco servicio, hai zuriarel man vi mai dur”. w23.09 23 ¶12

Caște cărdios iech murș spiritualo trebul te sichios te cheres mai but buchia. Trebul te alosares lașe exemplea pala save te les tut, te bariares o zuralimos la goghiaco, te aves demno pachiamasco, te sichios te cheres buchia cai daștin te ajutin tut andi viața hai te pregătis tut anda le roluri cai va avena tut ando viitorii. Daștis te simțosares tut perado cana gândisares tut ca le but buchia cai va trebula te cheres-len. Tha, na mech tut! Încăr ande chi goghi că o Iehova camel te ajutil tut. (Is. 41:10, 13) Vi le phrala hai le pheia andai congregația va ajutina tut. Cana cărdios iech manuș sar o Iehova camel te aves, chi viața va jiala zurales mișto. Cuci tărne phrala, iubisaras tumen but! Mangas amen le Iehovasche te del tumen but miștimata ando timpo so den tumari zor te arăsăn murșa spiritualo. w23.12 29 ¶19, 20

Gândisar tut că san ande iech than mai bute phralența hai pheianța, hai angla te tiliaren, cheren tumenghe iech poza. Mai but, cheren încă iech sau dui poze, anda codoia că daștil-pe că i dintuni ci înclistea mișto. Tha, diches că iech phral ci asal ande iech poza. Va avela te choses-la anda codoia că mai si tut dui poze ande save savore, chiar vi codo phral, asan. Mai butivar, si amen șucar amintiri amare phralența hai pheianța. Tha, daștil-pe că poiechdata iech phral sau iech phei va phenena amenghe vareso cai ci ciaiol amen. Va avela te încăras cadai buchi ande amari goghi sau va avela te das amari zor te chosas-la sar iech poza cai ci înclistea mișto? (Ef. 4:32) Daisaras te bâstras anda codoia că încăras ande amari goghi le șucar buchia prin save nachleam lența. Cadala sile cuci amintiri cai camas te încăras-len ande amari goghi. w23.11 12 ¶16, 17

Le dumes grecisco folosime cade, sicaven că iech jiuvli trebul te huriavel-pe pachivales hai te încărel conto sar sili dichli le coaverendar. Das amen bare amare cuci pheianța, cai len sama catar cadal sfaturi! O goghiaverimos si iech aver calitatea cai trebun te sicaven-la le pheia cai sile spiritualo. Cadai calitatea, ajutil amen te jianas so si mișto hai so si nasul hai pala codoia te alosaras goghiaver so te cheras. Te gândisaras amen ca i Abigail. Laco rrom cărdea iech alosarimos cai daisardea te șiol ando pericolo i viața sea lesca familiachi. I Abigail hachiardea sigo so trebulas te cherel hai cadea, laco goghiaverimos hastradea lenghi viața. (1 Sam. 25:14-23, 32-35) Cadai calitatea ajutil vi amen te jianas cana te das duma hai cana te așias anda o mui. Sa cadea, o goghiaverimos ajutil amen te sicavas intereso caring le coaver hai te cheras-len te simțon-pe mișto. (1 Tes. 4:11) w23.12 20 ¶8, 9

O apostolo Pavel scriisardea cadal dumes caring i congregația anda Roma. Le phrala hai le pheia de cothar sichile but buchia anda o Iehova hai anda o Isus, sicade pachiamos hai cărdile creștini. Von ’sas-le arachle orta prin lengo pachiamos’ hai sas-le machle spiritosa sfânto. (Rom. 5:1) Cadea că, von daștinas te pachian anda sea o ilo că lenghi șucar speranța va pherela-pe ciaces. Pala codoia, o Pavel scriisardea anda i speranța vi le creștinenghe machle anda Efes. Vo phendea lenghe că avenas te primin vi ’iech moștenirea’. (Ef. 1:18) Tha cai avelas te pherel-pe lenghi speranța? Ando lil caring le coloseni, o Pavel phendea că cadaia sas lenghe șiuti de iech rig „ando cerii”. (Col. 1:4, 5) Cadea că, le creștinen machle silen i speranța te aven uștiade viațate veșnico ando cerii, cai va raina ande iech than le Cristososa. (1 Tes. 4:13-17; Rev. 20:6) w23.12 9 ¶4, 5

Andi șib grecisco i duma cai însemnol „te feril” si iech duma cai folosilas-pe caște sicavel le soldațen saven sas-len i buchi te beșen de pază hai te ferin iech foro catar le atacuri. Le manușa cai beșenas code daștinas te soven andi pacea, anda codoia că jianenas că cadal soldați cherenas penghi buchi ca le udara le forosche. Sa cadea, cana i pacea le Devleschi feril amare ile hai goghi, amen sam liniștime anda codoia că jianas că sam andi siguranța. (Ps. 4:8) Cadea sar i Ana anda o Israelo purano, daisaras te simțosaras iech anumime pacea, chiar cana amari situația ci paruvel-pe sigo. (1 Sam. 1:16-18) Hai cana amaro ilo silo liniștime daisaras te gândisaras mai ujes hai te cheras alosarimata goghiaver. So trebul te cheras? Cana le pharimata peraven tut, achar „le paznicos” caște feril tut. Sar? Mang tut ji cana simțosares i pacea le Devleschi. (Luca 11:9; 1 Tes. 5:17) Dacă vi tu naches prin iech baro pharimos, mang tut vi mai dur hai va avela te diches sar i pacea le Iehovaschi va ferila chi goghi hai chio ilo. (Rom. 12:12) w24.01 21 ¶5, 6

Caște sfințosarel o anav pesche Dadesco, o Isus sas-lo gata te nachel prin orisavo pharimos, prasaimos hai hohaimos. Vo jianglea că așundea ande sea le buchia pesche Dadestar hai ci cărdea chanci jiungalo caște avel lesche lajiav. (Evr. 12:2) Tha vo jianglea vi că, ande codol cale ceasurea, les sas-les athaimata directo le Satanostar. (Luca 22:2-4; 23:33, 34) Chiar cana dea sea peschi zor caște cherel le Isusos te na mai așel loialo, o Satan ci daisardea te cherel chanci. O Isus sicadea că o Satan si o mai baro hohamno hai că le Iehovas siles manușa loialo cai așen zurale chiar andel mai bare pharimata. Cames te bucuris le Isusos, amaro Rege? Dacă da, așar le Iehovas vi mai dur, ajutisar averen te prinjianen le Devles cadea sar silo vo ciaces, hai cadea va avela te uștares pe le urme le Isusosche. (1 Pet. 2:21) Cadea sar vo, va avela te bucuris le Iehovas hai te sicaves că o Satan, Lesco dușmano, si o mai baro hohamno. w24.02 11, 12 ¶11-13

Andel palutne panji bărșa, mai but sar iech miliono manușa bolde-pe sar Martori le Iehovasche. Cana des chi viața le Iehovasche, alosares te aves discipolo le Isusosco hai te cheres anda i voința le Devleschi i mai importanto buchi anda chi viața. So mai însemnol cadaia? O Isus phendea: „Dacă varecon camel te avel pala mande, te na mai trail anda peste”. (Mat. 16:24) Cana des chi viața le Iehovasche ci mai trais anda tute. Cadaia însemnol te phenes „nici” orisavea buchiache cai ci ciaiol le Devles. (2 Cor. 5:14, 15) Sar exemplo, trebul te duriares „le buchia le masesche”, sar avelas i imoralitatea sexualo. (Gal. 5:19-21; 1 Cor. 6:18) Va așiavena tut cadal buchia te aves fericime? Nici, anda codoia că iubis le Iehovas hai pachias anda sea o ilo că so phenel tuche vo si ande chio miștimos. (Ps. 119:97; Is. 48:17, 18) w24.03 2 ¶1; 3 ¶4

O Iehova del pesco spirito sfânto codolenghe cai sile cuci ande lesche iacha. (Mat. 12:18) Daștis te pușes tut: „Mechav ca o rodo le spiritosco te cherel buchi ande mânri viața?”. Sar exemplo, dean chi sama că san mai răbdătorii averența de cana prinjiandean o ciacimos? Chichi mai but des chi zor te sicaves o rodo le spiritosco, cadichi mai but va avela te pachias că san cuci andel iacha le Devlesche. O Iehova prin i răscumpărarea, iertil le păcatea codolenghe cai sile cuci ande lesche iacha. (1 Tim. 2:5, 6) Tha, dacă amaro ilo ci pachial că sam cuci andel iacha le Iehovasche, chiar cana si amen pachiamos andi răscumpărarea hai sam bolde? Ando than te pachias amen ande amaro ilo, avelas mai mișto te pachias amen sea o timpo ando Iehova. Vo dichel lașe iachența codolen cai sicaven pachiamos andi răscumpărarea hai promitil lenghe că va dela-len but miștimata. (Psalmo 5:12; Rom. 3:26) w24.03 30 ¶15; 31 ¶17