Te na mechas-ame!

1. So bari pachiv hai bucuria si amen?

SI AMEN i bari pachiv hai i bucuria te avas Martori le Iehovasche! Phiravas o anav le Devlesco hai sicavas că sam lesche Martori cana predichisaras hai cheras discipoli. Simțosaras iech bari bucuria cana ajutisaras ieche manușes ‘cai siles o ilo lașio anda i viața veșnico te arăsăl pachiavalo’. (Fap. 13:48) Si amen sa codol sentimentea sar le Isusos, cai „pherdea-pe bucuriatar prin o spirito sfânto” cana lesche discipoli avile parpale anda iech campania de predicare ande savi cărde iech buchi șucar. (Luca 10:1, 17, 21)

2. Sar sicavas că i lucrarea de predicare lel iech than importanto ande amari viața?

² I lucrarea de predicare sili șiuti ande iech than importanto ande amari viața. O apostolo Pavel phendea le Timoteosche: „Av atento sea timpo tute hai sar sicaves averen”. Hai mai phendea: „Căci, cărindoi cadea va hastraveia tut hai codolen cai ascultin-tu”. (1 Tim. 4:16) Cadea că, cadai lucrarea de predicare salvil vieți. ‘Sam sea o timpo atenți amende’, anda codoia că sam cetățeni le Regatosche le Devlesche. Camas te phiravas-ame sea o timpo ande iech modo cai te așiarel le Iehovas hai cai si pala i vestea lași cai predichisaras-la. (Filip. 1:27) Sicavas că sam atenți ca amaro sicaimos dacă pregătisaras-ame mișto anda i lucrarea hai dacă mangas-ame le Iehovasche angla so te predichisaras averenghe.

3. Sar phiraven-pe but manușa cana așunen amaro mesajo? Den iech exemplo.

³ Vi cana cheras sea so încărel amendar, daștilas-pe ca țâra manușa anda amaro teritorio te camen te așunen i vestea lași. Te dichas i experiența le phraleschi Georg Lindal, cai predichisardea corcoro andi Islanda mașcar le bărșa 1929-1947. Vi cana dea but mii publicații, niciech manuș ci acceptisardea o ciacimos. Vo phenel: „Chichiva falas-pe că sile contra o ciacimos, tha but anda lende ci camenas te așunen-les”. Vi cana andi Islanda avile misionari sicade ca i Școala Galaad, nachle încă enia bărșa ji cana chichiva islandezi bolde-pe.b

4. So sentimentea daștin te aven-ame cana le manușa ci camen te așunen o mesajo cai predichisaras-les?

⁴ Cana le manușa ci camen te așunen o mesajo cai predichisaras-les, simțosaras-ame perade. Vi le Pavelos sas-les cadal sentimentea. Vo simțosardea „iech bari holi hai iech bari duch ando ilo cai ci așelas” anda codoia că le evrei sar națiunea ci camle te acceptin le Isusos sar o promiso Mesia. (Rom. 9:1-3) Daștil-pe că iech manuș casa studiisaras i Biblia ci cherel progrese hai trebul te mechas o studio, vi cana cărdeam sea so daisardeam hai mangleam-ame anda leste. Sau daștil-pe că ci ajutisardeam chanicas te arăsăl te bolel-pe. Trebulas te simțosaras-ame doșale hai te gândisaras-ame că o Iehova ci binecuvântisardea-ame? Ande cado articolo, va dichaia dui buchia: 1) Pala so buchia trebul te las-ame caște dichas dacă cheras iech buchi șucar andi predicarea? 2) Sostar si importanto te na ajucăras amendar mai but sar daisaras te cheras?

PALA SO BUCHIA TREBULAS TE DICHAS CAȘTE PHENAS CĂ CHERAS IECH ȘUCAR BUCHI ANDI PREDICAREA?

5. Sostar ci daisaras te cheras le buchia cadea sar camas ando servicio andino le Iehovasche?

⁵ Cana del duma anda o manuș cai cherel i voința le Devleschi, i Biblia phenel: „Vo va daștila te cherel mișto sea so șiol ande peschi goghi”. (Ps. 1:3) Cu sea cadala, cadal cuvintea ci sile iech garanția că sea so cheras anda o Iehova va avela cadea sar camas. Anda codoia că sam imperfecți hai traisaras ande iech lumea imperfecto, amari viața sili „pherdi ducha” hai ci daisaras te cheras sea le buchia cadea sar camas ando servicio andino le Iehovasche. (Iov 14:1) Mai but, codola cai așen amenghe contra daștinas te așiaven-ame iech timpo te na predichisaras le manușenghe. (1 Cor. 16:9; 1 Tes. 2:18) Cadea că, pala so buchia dichel o Iehova amaro succeso? Mai dur, va avela te das răspunso cadale pușimaste hai va ajutina-ame chichiva principii biblico.

6. Pala so buchia lel-pe o Iehova caște phenel că cărdeam iech șucar buchi?

⁶ Anda o Iehova amari perseverența hai că cheras sea so daisaras si zurales importanto. Andel iacha le Iehovasche, cheras iech șucar buchi cana das sea mari zor hai șioas iubirea, vi cana le manușa camen sau nici te așunen amaro mesajo. O Pavel phendea: „O Del na-i neorta caște bâstrel tumari buchi hai i iubirea cai sicadean-la anda lesco anav cana slujin codolenghe sfinți hai cana slujin mai dur lenghe”. (Evr. 6:10) O Iehova ci bâstrel i iubirea hai amare eforturi chiar cana cadala ci daștin te aven cărde cadea de mișto sar camas. Cadea că, le cuvintea cai phendea-le o Pavel caring le corinteni daștin te zuriaren vi amen, vi cana si amen rezultatea lașe sau nici: „Tumari phari buchi anda o Del na-i de ivea”. (1 Cor. 15:58)

7. So sichioas anda o modo sar dea duma o Pavel anda peschi buchi?

⁷ O apostolo Pavel sas iech predicatorii zurales lașio, cai cărdea but congregații ande but foruria. Tha, cana chichiva phende că vo ci sas iech lașio apostolo, vo ci dea duma anda o baro număro manușengo cai ajutisardea-le te arăsăn creștini. Caște cheren-le te așen, vo phendea: „Cărdem buchi mai but sar von”. (2 Cor. 11:23) Cadea sar o Pavel, te na bâstras că o Iehova dichel zurales cuci amare eforturi hai o fapto că jias mai dur ande cadai buchi.

8. Sar trebulas te dichas amari buchi?

⁸ Anda o Iehova si zurales cuci i buchi creștino cai amen cheras-la. Pala so o Isus bișialdea 70 discipoli ande iech campania de predicare, von risarde-pe „pherde bucuria”. So cărdea-le te aven bucurime? Von phende: „Chiar vi le demoni sile amenghe supuși cana folosisaras chio anav”. Tha, o Isus ortosardea o modo sar gândinas: „Tha, te na bucurin tume că le spiritea sile tumenghe supuso, tha bucurin tume că tumare anava sile scriime andel ceruri”. (Luca 10:17-20) O Isus jianelas că len ci avelas te avel-le sea o timpo cadal șucar experiențea andi lucrarea. Tha, ci jianas chichi anda codola cai ascultisarde ande codo timpo le discipolen arăzle pala codoia creștini. I mai importanto buchi cai trebulas te cherel-le fericime ci sas le buchia bare cai daștinas te cheren-le andi predicarea, tha o fapto că o Iehova dichelas lenghe eforturi hai cadaia sas cuci anda leste.

9. Cadea sar phenel-pe ando Galateni 6:7-9, so pochinimos va avela-ame cana jias mai dur hai cheras amari buchi?

⁹ Dacă jias mai dur hai cheras amari buchi creștino va avela amen viața veșnico. Cana șioas andi phuv hai las sama sea o timpo pe le semințea le ciacimasche, ‘șioas andi phuv’ vi anda o spirito, hai mechas ca o spirito sfânto te cherel buchi cu sea ande amari viața. Chichi timpo „ci mechas-ame” hai ci peras că ‘sam chine’, o Iehova promitil amenghe viața veșnico, vi cana ajutisaras ieche manușes te bolel-pe sau nici. (Citisar Galateni 6:7-9.)

SOSTAR SI IMPORTANTO TE NA AJUCĂRAS AMENDAR MAI BUT SAR DAISARAS TE CHERAS?

10. Catar so încărel o modo sar dichen le manușa amaro mesajo?

¹⁰ O modo sar dichen aver amaro mesajo încărel ando iechto than codolendar cai ascultin-ame. O Isus sicadea cadai ideea ande peschi ilustrarea anda o semănătoro cai șiutea semințea ande diferime phuvea hai numai iech mașcar lende dea rodo. O Isus phendea că le diferime phuvea sile le manușa cai așunen diferime „o cuvânto le Devlesco.” (Luca 8:11-15) Sa cadea, sar o semănătoro andai ilustrarea, amen ci încăras tela controlo le buchia cai cheras-le ande amaro servicio, anda codoia că cadala încăren catar o ilo codolengo cai ascultin amaro mesajo. I mai importanto buchi si te șioas vi mai dur andi phuv i sămânța le ciacimaschi, o mesajo anda o Regato. O Pavel phendea că „fiesavo va primila pesco pochinimos pala leschi phari buchi”, na pala le rezultatea cai siles. (1 Cor. 3:8)

11. Sostar i buchi cai cărdea-la o Noe, iech „predicatorii le ciacimasco” sas-li șucar? (Dich vi i imaginea pa i coperta.)

¹¹ Ando timpo so nachlo, but manușa ci camle te așunen o mesajo cai phende-les le slujitori le Iehovasche. Sar exemplo, „o Noe sas iech predicatorii le ciacimasco” anda mii bărșa. (2 Pet. 2:5) Si ciaces, vo ajucărdea-pe ca le manușa te ascultin-les, tha o Iehova ci cărdea-les te pachial că avelas te întâmplol-pe cadai buchi. Mai but, cana phendea le Noesche so buchia trebul te cherel caște daștil te vazdel i arca, o Del phendea: „Te jias andre andi arca ande iech than che șiavența, chia rromniaia hai le rromnianța che șiavenghe”. (Gen. 6:18) Sa cadea, cana o Iehova phendea lesche chichi de bari te cherel i arca, o Noe dea peschi sama că na but manușa va avena te ascultin lesco mesajo anda codoia că ci avelas than anda lende andi arca. (Gen. 6:15) Pala codoia, cadea sar jianas, nici măcar iech manuș anda codoi lumea nasul ci sas-lo salvime. (Gen. 7:7) Phendea o Iehova că i buchi cai cărdea-la o Noe ci sas-li lași chancesche? Nicisar. Andel iacha le Devlesche i buchi cai cărdea-la o Noe sas șucar anda codoia că vo respectisardea fidelo so manglea lesche o Iehova te cherel. (Gen. 6:22)

12. Sar simțosardea o Ieremia pale bucuria ande peschi buchi?

¹² Sa cadea, o profeto Ieremia predichisardea but bărșa, chiar cana le manușa ci camle te așunen-les hai așile lesche contra. Vo peradea-pe cadichi de but anda codola cai prasanas-les, că camlea te na mai predichil. (Ier. 20:8, 9) Cu sea cadala, vo ci mechlea-pe. So ajutisardea-les te nachel părdal le sentimentea nasul hai te arachel bucuria ande peschi buchi? Vo sas-lo concentrime ca dui privilegii cai sas-les. Ando iechto than, o mesajo cai predichilas-les delas le manușen „iech viitorii hai iech speranța”. (Ier. 29:11) Ando duito than, ‘o anav le Iehovasco sas achardo pa o Ieremia’. (Ier. 15:16) Vi amen phenas le manușenghe iech mesajo cai cherel lumina ande iech lumea cali hai phiravas o anav le Iehovasco sar Martori lesche. Cana încăras andi goghi cadal dui buchia daisaras, te avas bucurime, chiar cana le manușa camen te ascultin sau nici amaro mesajo.

13. So sichioas andai ilustrarea le Isusoschi phendi ando Marco 4:26-29?

¹³ O bariarimos spiritualo cărdiol-pe țâra po țâra. O Isus sicadea cado ciacimos andi ilustrarea anda o semănătoro cai sovelas. (Citisar Marcu 4:26-29.) Trebulas te nachel timpo ca o semănătoro te dichel le rezultatea pesca buchiachi vi cana cadai buchi ci încărelas lestar. Vi tu daștias te diches le rezultatea anda chi buchi ando timpo. Anda codoia că o bariarimos spiritualo cărdiol-pe țâra po țâra hai trebul te ajucăras ji cana codo cai studiil cherel so sichiol. Cadea sar iech agricultoro ci daștil te cherel ca le plante te barion mai sigo, nici amen ci daisaras te sighiaras o bariarimos spiritualo codolengo cai studiin i Biblia amența. Cadea că, na av perado hai na mech-tu dacă lengo progreso ci silo cadea de baro sar ajucărdean-tu. Cadea sar o agricultoro, amen trebul te ajucăras pherde răbdarea ca codo cai studiil te arăsăl discipolo. (Iac. 5:7, 8)

14. Den iech exemplo cai sicavel că le rezultatea amara buchiache daștinas te paruven-pe ando timpo.

¹⁴ Ande chichiva teritorii, le rezultatea amara buchiache dichion-pe numai pala but bărșa. Te dichas i experiența duie jiuvleanghi cai sile vi pheia. Gladys hai Ruby Allen, cai ande 1959, sas-le bișalde sar pionierea regularo ande iech foro anda provincia canadiano, Québec.c Anda codoia că le manușa hai i Changheri Catolico phenenas le manușenghe te na den duma le Martorența, le manușa othar ci ascultinas-le. I Gladys phenel: „Dui bărșa, găleam ohto ore pe ghieseste chăr chărestar hai chonic ci ascultisardea-ame. Le manușa avenas co udar, dichenas că sam amen hai tiliarenas. Tha ci mechleam-ame”. Ando timpo, o phiraimos le manușengo parudea-pe hai o teritorio barilea. Aghies, ande cado foro si trin congregații. (Is. 60:22)

15. So sichioas anda le versetea 1 Corinteni 3:6, 7 anda sar cheren-pe le discipoli?

¹⁵ Caște cheren-pe discipoli, si nevoia ca mai but jene te len partea cadala buchiate. Phendea-pe că caște cherel-pe iech discipolo lel partea sea i congregația. (Citisar 1 Corinteni 3:6, 7.) Iech phral mechel iech plianto sau iech revista ieche manușesche cai sicavel intereso. Vo del peschi sama că lesco programo ci mechel-les te avel parpale cadale manușeste, anda codoia rughisarel ieche phrales te vizitil-les. Cado daisarel te începol iech studio biblico. Vo acharel ca o studio biblico diferime phralen hai pheian, hai fiesavo anda lende zuriarel codoles cai studiil. Sea le phrala hai le pheia cai aven leste len partea ca o chinghiarimos la semințaco le ciacimasco. Ande cado felo, cadea sar phendea o Isus, codo cai șiol andi phuv hai o secerătorii bucurin-pe te chiden ande iech than i recolta spiritualo. (Ioan 4:35-38)

16. Sar daștis te araches bucuria chiar cana chio sastimos hai o phurimos ci mechen-tu te cheres chichi cames andi predicarea?

¹⁶ Tha, daștil-pe că anda codoia că ci si tut iech sastimos cadea de lașio sau san mai phuro ci daștis te les partea ca i predicarea hai ca o sicaimos chichi cameias. Vi cadea, daștis te araches bucuria ande so daștis te cheres cana les partea ca o secerișo spiritualo. Te dichas so întâmplosardea-pe iech data andi viața le regeschi David. Vo hai lesche manușa line parpale penghe familii hai penghe buchia cai ciordele le amaleciți lendar. Dui șăla anda lenghe manușa cai sas-le prea chine caște mai maren-pe așile te len sama pe lenghe bagajea. Pala so mardea le amalecițen, o David phendea ca le buchia cai line-le lender te aven dine savore murșenghe anda leschi armata. (1 Sam. 30:21-25) Cado principio aplichil-pe vi atunci cana ajutisaras le manușen te arăsăn discipoli. Chiar cana ci daștis te les partea ca i lucrarea chichi de but cames, vi tu daștis te simțosares bucuria cana les partea ande iech măsura ca o bariarimos spiritualo ieche manușesche cai alosarel te bolel-pe.

17. Sostar sam recunoscători le Iehovasche?

¹⁷ Sam zurales recunoscători le Iehovasche anda o modo iubitorii ande savo dichel amari buchi cai cheras-la anda leste. Vo jianel că ci si ande amaro zuralimos te cheras le manușen te ascultin amaro mesajo cana ci camen. Anda codoia că vo dichel amari phari buchi hai că cheras cadaia anda codoia că iubisaras-les, vo pochinel-ame parpale. Sa cadea, sicavel-ame te arachas bucuria cana cheras amaro rolo ando baro secerișo spiritualo. (Ioan 14:12) Te pachias zurales că va avela-ame i aprobarea le Iehovaschi chichi timpo ci mechas-ame!