So sichioas catar le regi le Israelosche?

1, 2. So sicavel amenghe i Biblia anda chichiva regi anda o Israelo?

I BIBLIA del duma anda mai but sar 40 murșa cai sas regi ando Israelo.a Voi ci încărel-pe parpale te sicavel amenghe vi chichiva detalii anda lende. Sar avelas, ande late citisaras că vi le regi lașe cărde chichiva buchia nasul. Anda o David, iech rege lașio, o Iehova phendea: „Mânro slujitoro o David . . . phirdea pala mande anda sea o ilo hai cărdea numai so sas orta ande mânre iacha”. (1 Regi 14:8) Tha cado murș sutea iecha jiuvleasa cai sas i rromni avere murșeschi hai pala codoia șiutea ca laco rrom te avel mudardo ando marimos. (2 Sam. 11:4, 14, 15)

² Ande aver thana, andi Biblia sicavel-pe că but regi neloialo cărde chichiva buchia lașe. Te dichas so cărdea o Roboam. Andel iacha le Iehovasche, „vo cărdea so si nasul”. (2 Cron. 12:14) Cu sea cadala, vo așundea le Devlestar cana vo phendea lesche te na marel-pe contra le deș triburi le Israelosche hai te mechel-len te alosaren penghe iech aver rege. Mai but, vo zuriardea but foruria anda lesco regato caște feril o poporo le Devlesco catar lenghe dușmani. (1 Regi 12:21-24; 2 Cron. 11:5-12)

3. So daisaras te pușias amen hai so va dichaia ande cado articolo?

³ Dacă le regi le Israelosche cărde vi buchia lașe, tha vi buchia nasul, daștil-pe că pușias amen: „So cărdea le Iehovas te phenel anda iech rege că silo orta ande lesche iacha?”. O răspunso cadale pușimaste va ajutila amen te hachiaras so rodel o Iehova vi ande amende. Va avela te sichioas anda trin buchia cai ajutisarde le Iehovas te dichel dacă iech rege sas lașio sau nasul: sar sas lengo ilo, lenghi căința hai lenghi închinarea.

VON SLUJISARDE LE IEHOVASCHE ANDA SASTO ILO

4. Savi sas iech buchi cai sicavelas că iech rege sas lașio sau nasul?

⁴ Le regi cai sas-le cuci andel iacha le Iehovasche slujisarde lesche anda sasto ilo.b Sar exemplo, o Iosafat, iech rege lașio, „rodea le Iehovas anda sea o ilo”. (2 Cron. 22:9) Anda o Iosia, i Biblia phenel: „Angla leste ci mai sas niciech rege sar vo, cai te risarel-pe co Iehova sea pesche ilesa”. (2 Regi 23:25) Tha so daisaras te phenas anda o Solomon cai, angla so te merel, cărdea so si nasul? „Lesco ilo ci mai sas-lo sasto angla o Iehova”. (1 Regi 11:4) Iech aver rege cai ci așilea loialo le Iehovasche sas o Abiiam. Vi anda leste, i Biblia phenel: „Lesco ilo ci mai sas-lo sasto angla o Iehova”. (1 Regi 15:3)

5. So însemnol te slujis le Iehovasche anda sasto ilo?

⁵ Tha so însemnol te slujis le Iehovasche anda sasto ilo? Iech manuș saste ilesa caring o Iehova ci anel lesche închinarea bi te țârdel-les o ilo, tha cherel cadaia andai iubirea hai iech bari pachiv anda leste. Mai but, vo trebul te sicavel cadal dui buchia sea peschi viața.

6. Sar daisaras te slujisaras le Iehovasche anda sasto ilo, cadea sar le regi cai așile lesche loialo? (Proverbe 4:23; Matei 5:29, 30)

⁶ Sar daisaras te slujisaras le Iehovasche anda sasto ilo, cadea sar le regi cai așile lesche loialo? Trebul te duriaras amendar orisavi buchi cai daștilas te covliarel amari iubirea anda o Iehova. Sar avelas, te las sama so dichas sau so cheras cana sam corcore. Sa cadea, trebul te las sama so amala si amen hai te na gândisaras amen prea but ca le love hai le barvalimata. Dacă das amari sama că vareso astardea te covliarel amari iubirea anda o Iehova, te cheras sigo paruimata caște duriaras codoi buchi amendar. (Citisar Proverbe 4:23; Matei 5:29, 30.)

7. Sostar si importanto te duriaras amendar le buchia nasul anda cadai lumea?

⁷ Ci camas te arăsas ca amaro ilo te na mai avel sasto caring o Iehova. Tha, dacă ci las sama, daisaras te hohavas amen corcore hai te pachias că, dacă cheras but andi buchi le Devleschi, sam ferime catar le buchia nasul anda cadai lumea. Caște hachiaras mai mișto, te cheras iech exemplo. Te phenas că iech ghies jias avri cana si baro șâl hai phurdel zurales i barval. Cana arăses chăre, des drom o tachimos, tha meches o udar pâtărdo. So pachias, daștis te tachiares tut cadea? Nici. Mai but, o șâl avelas te pherel sigo o chăr. So sichioas de cathar? Caște avel amen iech amalimos chidino le Iehovasa, trebul te cheras mai but sar te sichioas anda leste. Trebul vi te phandavas o udar angla le buchia nasul, ca ‘o aero’ șudro cadala lumeaco, adică laco phiraimos neujo, te na arăsăl ande amaro ilo. (Ef. 2:2)

LEN FALEA-LEN NASUL ANDA LENGHE PĂCATEA

8, 9. So cărde le regi David hai Ezechia cana sas-le ortosarde? (Dich i imaginea .)

⁸ Cadea sar dichleam mai anglal, o rege David cărdea bare păcatea. Tha, cana o profeto Natan dea duma lesa caște ortosarel-les, o David căisardea-pe pherdo umilința. (2 Sam. 12:13) Anda lesche dumes, cai citisaras-len ando Psalmo 51, dichas claro că les falea-les ciaces nasul anda so cărdea. O David ci cărdea-pe numai că fal-les nasul caște hohavel le Natanos sau te na avel pedepsime. (Ps. 51:3, 4, 17, antet)

⁹ Vi o rege Ezechia păcătuisardea contra o Iehova. I Biblia phenel: „Lesco ilo phuchiardea-pe barimastar. Cadea că, i holi avilea opral leste, opral i Iuda hai o Ierusalimo”. (2 Cron. 32:25) Tha sostar arăslea o Ezechia te avel baricano? Daștil-pe că vo delas-pe baro anda codoia că chidea but barvalimata, mardea i armata siriano sau sas-lo sastiardo prin iech miracolo. Sa cadea, daștil-pe că o baricanimos cărdea-les te sicavel pesche barvalimata angla le babilonieni. Anda codoia, o Iehova ortosardea-les prin o profeto Isaia. (2 Regi 20:12-18) Tha, cadea sar o David, o Ezechia sicadea umilința hai falea-les ciaces nasul anda so cărdea. (2 Cron. 32:26) Ji la urmă, o Iehova dichlea-les sar iech lașio rege cai „cărdea so si orta”. (2 Regi 18:3)

10. So cărdea o Amația cana sas-lo ortosardo?

¹⁰ O Amația, iech rege anda Iuda, sas-lo diferime catar o David hai o Ezechia anda codoia că vo cărdea so sas orta, „tha na ieche saste ilesa”. (2 Cron. 25:2) So cărdea nasul? Pala so o Iehova ajutisardea-les te marel le edomițen, o Amația dea cianga angla lenghe devla.c Pala codoia, cana o Iehova bișaldea pesche profetos caște ortosarel-les, o rege sas-lo șăralo hai ci camlea te așunel lesco sfato. (2 Cron. 25:14-16)

11. Cadea sar phenel-pe ando 2 Corinteni 7:9, 11, so trebul te cheras ca o Iehova te iertil amen? (Dich vi le imagini.)

¹¹ So sichioas amen anda cadal exemplea? Trebul te sicavas iech ciaci căința anda amare păcatea hai te das sea amari zor te na mai cheras-len. Tha dacă le phure de congregație den amen sfaturi anda iech buchi cai fal-pe că si iech greșeala țâni, ci trebul te pachias că o Iehova ci iubil amen sau că le phuren si len vareso amența. Chiar vi le regi lașe anda o Israelo trebuisarde te primin sfaturi hai te aven ortosarde. (Evr. 12:6) Cadea că, cana sam ortosarde, amen trebulas: 1) te sicavas căința, 2) te cheras le paruimata cai trebun hai 3) te slujisaras mai dur le Iehovasche anda sea o ilo. Dacă fal amen pharo anda le păcatea cai cărdeam-len, o Iehova va iertila amen. (Citisar 2 Corinteni 7:9, 11.)

VON ANDINE LE IEHOVASCHE IECH CIACI ÎNCHINAREA

12. Prin so sicade că sile diferime le regi cai așile loialo le Iehovasche?

¹² Le regi cai o Iehova dichlea-len lașe iachența andine lesche iech închinarea ciaci. Mai but, von zuriarde vi le manușen le Iehovasche te cheren sa codoi buchi. Si ciaces, cadea sar dichleam cadal regi cărde vi greșeli. Tha lengo ilo sas sasto caring o Iehova hai andine numai lesche închinarea. Von chiar dine sea penghi zor caște duriaren le devla neciace anda o them.d

13. Sostar phendea o Iehova anda o rege Ahab că sas-lo neloialo?

¹³ Tha sostar phendea o Iehova anda chichiva regi că sas-le neloialo? Si ciaces, na sea le buchia cai cărde-len sas-le nasul. Sar avelas, cana o rege Ahab, cai sas nasul, așundea că o Nabot sas-lo mudardo anda leschi doș, vo sas-lo duchado hai sicadea umilința ande iech anumime măsura. (1 Regi 21:27-29) Sa cadea, vo vazdea forurea hai mardea bute dușmanen le Israelosche. (1 Regi 20:21, 29; 22:39) Tha o Ahab, lea-pes pala peschi rromni hai sas-lo vi vo prinjiando sar iech manuș cai anelas închinarea le devlenghe hohamne hai zuriarelas vi averen te cheren sa cadea. Anda cado păcato, vo ci căisardea-pe niciechdata. (1 Regi 21:25, 26)

14. a) Sostar sas andel iacha le Iehovasche o rege Roboam iech manuș neloialo? b) Prin so dichilea-pe că le mai but regi sas neloialo?

¹⁴ Iech aver rege neloialo andel iacha le Iehovasche sas o Roboam. Cadea sar dichleam, vo cărdea but lașe buchia ande lesco raimos. Cu sea cadala, cana arăslea iech rege zuralo, vo ci mai încărdea i legea le Iehovaschi hai astardea te del cianga angla le devla hohamne. (2 Cron. 12:1) Pala codoia, vo anelas închinarea cana le Iehovasche, cana le devlenghe neciace. (1 Regi 14:21-24) Cadea sar o Roboam hai o Ahab, sas vi aver regi cai duriarde-pe catar i închinarea ciaci. Cadea că, le mai but mașcar lende cărde-pe doșale că line partea ca i închinarea hohamni ande iech felo sau aver. Cana rodelas te dichel dacă iech rege sas lașio sau nasul, andel iacha le Iehovasche sas zurales importanto dacă von anenas lesche închinarea cadea sar manghelas vo.

15. Sostar si cadea de importanto anda o Iehova te anas lesche iech închinarea uji?

¹⁵ Sostar si i închinarea iech buchi cadea de importanto anda o Iehova? Anda codoia că le regi trebunas te ajutin le manușen anda o poporo le Iehovasco te anen lesche iech închinarea uji. Mai but, i închinarea hohamni îngărelas vi ca aver păcatea mai bare hai ca iech phiraimos melalo. (Os. 4:1, 2) Sa cadea, le regi hai le manușa anda o poporo cherenas partea anda iech națiunea cai sas le Iehovaschi. Cadea că, cana von ci mai așile loialo le Iehovasche hai dine cianga angla le devla hohamne, i Biblia phenel că sas sar cana cărde adultero. (Ier. 3:8, 9) Cana varecon căsătorime sovel aver varecasa, cherel iech baro nasulimos contra pesco rrom sau rromni hai cadaia anel lenghe iech bari duch ando ilo. Sa cadea, iech manuș cai dea peschi viața le Iehovasche, cana lel partea ca i închinarea hohamni, cherel iech baro păcato contra o Iehova hai duchavel lesco ilo.e (Deut. 4:23, 24)

16. Andel iacha le Iehovasche, so cherel ieche manușes te avel lașio sau nasul?

¹⁶ So sichioas de cathar? Si ciaces, trebul te șiudas amendar orisavi buchi cai cherel partea andai închinarea hohamni. Tha trebul vi te încăras zurales ca i închinarea ciaci hai te avas harnico andi buchi le Devleschi. O profeto Maleahi sicadea claro so cherel ieche manușes te avel lașio sau nasul andel iacha le Iehovasche. Vo scriisardea: „Va dichena pale i diferența mașcar codo orta hai codo nasul, mașcar codo cai slujil le Devlesche hai codo cai ci slujil lesche”. (Mal. 3:18) Cadea că, ci trebul te mechas ca niciech buchi – nici măcar amare imperfecțiuni sau greșeli – te peraven amen cadea de but, caște arăsas te na mai slujisaras le Devlesche. Cana ci mai anas închinarea le Iehovasche, cheras iech baro păcato.

17. Sostar trebul te las sama cas alosaras amenghe te avel amaro rrom sau rromni?

¹⁷ Dacă san corcoro hai cames te les tuche rromni sau te jias rromeste, le dumes cai phendea-len o Maleahi andai închinarea andini le Iehovasche va ajutila tut but. Daștil-pe că varecon si lașio hai phiravel-pe șucar, tha, dacă aghies ci slujil le ciace Devlesche, silo vo orta ande lesche iacha? (2 Cor. 6:14) Va avela iech rrom sau iech rromni lași anda tute, cai te zuriarel tut te așes pașa o Iehova? Gândisar tut: Vi le rromnia le regesche Solomon daștil-pe că sas-le lașe hai, ande anumime buchia, phirade-pe șucar. Tha von ci anenas închinarea le ciace Devlesche. Țâra po țâra, cadala duriarde o ilo le Solomonosco le Iehovastar. Cadea, vo arăslea te del cianga angla le hohamne devla. (1 Regi 11:1, 4)

18. So trebunas te sicaven penghe șiavorren iech dad hai iech dei?

¹⁸ Cuci dadale hai deiale, daștin te folosin o exemplo le regengo andai Biblia caște zuriaren tumare șiavorren te camen te slujin le Iehovasche. Ajutin le șiavorren te hachiaren că o Iehova alosarelas dacă iech rege sas lașio sau nasul pala sar anelas lesche vo închinarea uji hai dacă zuriarelas vi averen te cheren cadaia. Sicaven tumare șiaven prin lașe dumes hai prin tumaro exemplo, caște ajutin-len te hachiaren că le buchia cai anen amen mai pașă le Iehovastar – sar avelas te sichioas corcore andai Biblia, te jias ca le întruniri sau andi predicarea – si le mai importanto buchia anda tumari viața. (Mat. 6:33) Cadea, le șiavorren va avela-len iech amalimos chidino le Iehovasa hai va slujina lesche anda codoia că cadea camen von, na anda codoia că lenghi familia sile Martorea. Dacă ci cheren cadal buchia, von daștinas te șion i închinarea ciaci po duito than sau chiar te arăsăn te duriaren-pe cu sea le Iehovastar.

19. Sar daștin codola cai acana ci mai slujin le Iehovasche te aven pale le Devlesche amala? (Dich vi o chenarii „Daștis te aves parpale co Iehova!”.)

¹⁹ Dacă varecon ci mai slujil le Iehovasche, mai daștil vroiechdata te avel lesco amal? Sar te na! Anda codoia că vo daștil te căil-pe hai te avel parpale le Iehovaste. Tha caște cherel cadaia, vo trebul te nachel părdal pesco baricanimos, te avel umilo hai te camel o ajutorii le phurengo de congregație. (Iac. 5:14) Niciech eforto ci si prea baro cana gândisaras amen că varecon daștil te avel pale mișto dichlo andel iacha le Iehovasche!

20. Sar va dichela amen o Iehova dacă las amen pala le regi cai așile lesche loialo?

²⁰ Cadea că, so sichileam catar le regi le Israelosche? Dacă slujisaras sea o timpo le Iehovasche anda sasto ilo, va avasa sar le regi cai așile lesche loialo. Te sichioas anda amare greșeli, te sicavas că fal amen pharo anda so cărdeam hai te cheras le paruimata cai trebun. Mai but, te na bâstras chichi de importanto si te încăras zurales ca i închinarea andini le corcore ciace Devlesche. Dacă va avela te așes pașa o Iehova, vo va dichela că vi tu cheres so si orta ande lesche iacha.