Sar te araches tuche iech rrom lașio sau iech rromni lași?

1, 2. a) So trebul te cherel iech creștino corcoro mai anglal te astarel te prinjianel-pe varecasa? b) So însemnol te prinjianes tut varecasa? (Dich i nota „Te hachiaras mai mișto”.)

CAMES vi tu te les tuche iech rrom sau iech rromni? Chiar cana i fericirea ci încărel catar i căsătoria, but creștini corcore, mai tărne sau mai phure, roden penghe iech rrom lașio sau iech rromni lași. Si ciaces, angla te astares te prinjianes tut varecasa trebul te pușes tut dacă san pregătime anda cadaia. De chi zor te prinjianes tut mișto, rode te diches so cames hai so si ande chio ilo, dich dacă si tut iech amalimos chidino le Iehovasa hai dacă daștis te les sama le lovența pe iech familia.a (1 Cor. 7:36) Dacă san pregătime, daștil-pe că va avela tut iech căsnicia fericime.

² Cu sea cadala, daștil te avel tuche pharo te araches tuche iech rrom lașio sau iech rromni lași. (Prov. 31:10) Hai, vi cana araches varecas cai ciaiol tut, daștil te na avel tuche ușoro te astaren te prinjianen tumen mai mișto.b Ande cado articolo, va avela te dichas sar daștil iech creștino corcoro te arachel pesche varecas casa te lel-pe hai sar daștin te astaren te prinjianen-pe. Sa cadea, va avela te dichas sar daștin le phrala hai le pheia andai congregația te ajutin codolen cai camen te căsătorin-pe.

SAR TE ARACHES TUCHE IECH RROM LAȘIO SAU IECH RROMNI LAȘI?

3. Ca so buchia trebul te gândil-pe iech creștino corcoro cana rodel pesche casa te căsătoril-pe?

³ Angla so te astares te prinjianes tut varecasa, si mai mișto te gândis tut sar cameias te avel chio rrom sau chi rromni. Cana ci jianes so rodes, daștis te hasares varecas cai daștilas te avel lașio anda tute sau te astares te prinjianes tut varecasa cai na-i lașio anda tute. Si ciaces, oricasa astares te prinjianes tut trebul te avel iech creștino boldo. (1 Cor. 7:39) Tha, na oricon cai si boldo daștil te avel iech rrom lașio sau iech rromni lași anda tute. Cadea că, puș tut: „So camav te cherav andi viața? Sar camav te avel hai te phiravel-pe o jeno casa lav man? Ajucărav prea but le coaverestar?”.

4. Anda so buchia manghen-pe codola cai camen te căsătorin-pe?

⁴ Dacă cames te căsătoris tut, siguro manglean tut anda cadai buchi. (Filip. 4:6) Si ciaces, o Iehova ci phenel pesche manușenghe că va dela-len iech rrom sau iech rromni. Tha vo jianel so si ande chio ilo hai so trebul tuche, cadea că vo daștil te ajutil tut cana rodes tuche varecas casa te căsătoris tut. Cadea că, șior chio ilo angla leste hai mang tut anda so cames. (Ps. 62:8) Mang le Iehovas te ajutil tut te na sighiares hai te del tut goghiaverimos. (Iac. 1:5) O Johnc, iech phral corcoro andal Statele Unite, phenel chichiva buchia anda save manghel-pe: „Phenav le Iehovasche so felo jiuvli camav te avel mânri rromni. Sa cadea, mangav man anda ocazii te prinjianav varecas hai te bariarav calități cai te ajutin man te arăsav iech rrom lașio”. I Tanya, iech phei anda Sri Lanka, phenel: „Mangav man butivar le Iehovasche te așiav zurali ando pachiamos hai te na hasarav mânri bucuria ando timpo so rodav manghe iech rrom lașio”. Chiar cana ci araches tuche varecas lașio anda tute cadea de sigo sar camlean, daștis te pachias ciaces că o Iehova va lela sama tutar vi mai dur hai va avela pașa tute pherdo iubirea. (Ps. 55:22)

5. Cai daștin le creștini corcore te arachen varecas cai iubil le Iehovas? (1 Corinteni 15:58) (Dich vi le imagini.)

⁵ Andi Biblia phenel-pe te avel amen ‘sea o timpo but buchia te cheras andi buchi le Raieschi’. (Citisar 1 Corinteni 15:58.) Cana alosares te cheres mai but andi buchi le Iehovaschi, va avela te bucuris tut na numai catar amalimata lașe, tha vi va avela te prinjianes bute phralen hai pheian corcore cai, cadea sar tu, șion i buchi le Devleschi po iechto than ande penghi viața. Hai ando timpo so rodes te aves cuci andel iacha le Iehovasche, iech ciaci fericirea va pherela chio ilo.

6. So ci trebul te bâstrel iech creștino cana rodel pesche varecas te căsătoril-pe?

⁶ Tha si vi iech athaimos. Na mech ca o camnimos te araches tuche iech rrom sau iech rromni te ciorel tutar chio timpo hai chio zuralimos, hai cadaia te arăsăl i mai importanto buchi anda chi viața. (Filip. 1:10) Na bâstăr că chi fericirea ci încărel catar o fapto dacă san căsătorime sau nici, tha catar chio amalimos le Iehovasa. (Mat. 5:3) Mai but, cana san corcoro daștis te cheres mai but buchia anda o Iehova. (1 Cor. 7:32, 33) Cadea că folosisar chichi mai mișto cado timpo. I Jessica, iech phei andal Statele Unite, gălea rromeste cana sas-li pașă te pherel 40 bărșa. Voi phenel: „Chiar cana camlem but te jiav rromeste, daisardem te așiav bucurime chichi timpo somas corcori anda codoia că șiutem i buchi le Iehovaschi po iechto than”.

NA SIGHIAR HAI PRINJIAR MIȘTO LE COAVERE JENES

7. Sostar si mișto ca iech timpo te diches de durial varecas angla te phenes so si tut ando ilo?

⁷ So trebul te cheres dacă pachias că varecon avelas iech rrom lașio sau iech rromni lași anda tute? Trebulas te sighiares hai te phenes sigo că cames te prinjianen tumen mai mișto? I Biblia zuriarel amen te rodas te jianas mai but buchia sau te avel amen „prinjianimos”, angla so te cheras vareso. (Citisar Proverbe 13:16.) Cadea că avelas mișto te diches codole jenes de durial, sar phiravel-pe averența hai pala codoia te phenes lesche so si tut ando ilo. O Aschwin, anda Olanda, phenel: „Daștil te astarel te ciaiol tut varecastar sigo, tha sa cadea de sigo te nachel tuche. Cadea că, dacă cheres tuche timpo te diches sar si ciaces varecon, ci va avela te astaren te prinjianen tumen numai anda codoia că cadea țârdea tut atunci chio ilo te cheres”. Mai but, cana prinjianes mișto varecas, daștis te arăsăs te des chi sama că na-i anda tute.

8. Sar daștil varecon corcoro te dichel de durial varecas cai ciaiol-les? (Dich vi le imagini.)

⁸ Sar daștis te diches varecas cai ciaiol tut de durial? Ca le întruniri la congregațiache sau cana chiden-pe le phrala ande iech than ca iech destinderea. Code daștis te diches chichi de zuralo si lesco amalimos le Iehovasa, so felo manuș si hai sar phiravel-pe. Sa cadea, daștis te diches con si lesche amala hai anda so ciaiol-les te del duma. (Luca 6:45) Camel te cherel sa codol buchia andi viața sar tu? Aver buchi cai daștis te cheres-la si te des duma le phurența anda leschi congregația sau avere phralența zurale ando pachiamos cai prinjianen-les mișto. (Prov. 20:18) Cadea, daștis te jianes sar silo prinjiando averendar hai so felo manuș silo. (Rut 2:11) Cana rodes te prinjianes mai but buchia anda codo jeno, le sama te na cheres-les te simțol-pe nasul sau te avel lesche lajiav. Na-i mișto te phires sea o timpo pala codo jeno. Mech lesche than bi te rodes te jianes sea le buchia anda leste.

9. So trebul te jianes ciaces angla so te des duma varecasa caște prinjanen tumen mai mișto?

⁹ Sode timpo trebulas te diches de durial varecas angla so te phenes că ciaiol tut lestar? Dacă des duma lesa prea sigo, daștilas te pachial că sighiares. (Prov. 29:20) Tha cana nachel prea but timpo bi te phenes chanci daștil te pachial că vareso încărel tut parpale, vi mai but cana dea peschi sama că ciaiol tut lestar sau latar. (Ecl. 11:4) Încăr andi goghi că cana astares te prinjianes tut varecasa, ci trebul te jianes ciaces că va arăsăna te len tumen. So trebul te jianes si dacă san gata te căsătoris tut hai dacă ocoaver jeno daștilas te avel iech rrom lașio sau iech rromni lași anda tute.

10. So trebul te cheres cana diches că varecas ciaiol-les tutar, tha tu ci cames chanci lestar?

¹⁰ So trebul te cheres dacă diches că varecas ciaiol-les tutar? Dacă ci cames te prinjianen tumen, si mișto te sicaves lesche claro cadaia, prin sar phiraves tut lesa. Ci avelas șucar te cheres-les te pachial că tu cames vareso lestar cana na-i cadea. (1 Cor. 10:24; Ef. 4:25)

11. So buchiandar trebul te încărel-pe conto andel thana cai i căsătoria sili lașardi averendar?

¹¹ Ande chichiva thana, o dad hai i dei sau aver neamuri sile codola cai alosaren anda iech jeno corcoro varecas casa te căsătoril-pe. Ande aver thema i familia sau le amala rodel iech lașio jeno cai silo corcoro, hai pala codoia lașiaren ca o murș hai i jiuvli te arachen-pe caște dichen dacă sile lașe iech anda aver. So avelas mișto te cheres dacă trebul te rodes iech rrom sau iech rromni anda varecaste? Gândisar tut so ciaiol codole jenes. De chi zor te prinjianes-les mișto, so felo manuș silo hai chichi de zuralo silo ando pachiamos. Iech amalimos chidino le Iehovasa si but mai importanto sar le love, o sicaimos sau o neamo anda savo țârdel-pe. Cu sea cadala, na bâstăr că o phral sau i phei trebun te alosaren von corcore dacă va lena-pe sau nici. (Gal. 6:5)

SAR DAȘTIS TE ASTARES TE PRINJIANES TUT VARECASA?

12. Dacă cames te prinjianes tut varecasa, sar daștis te phenes lesche cadaia?

¹² Dacă cames te astares te prinjianes tut varecasa, sar daștis te phenes lesche cadai buchi? Daștin te den duma ande iech than cai si mai but manușa, co telefono sau te acharen tumen prin iech apelo video.d Phen ciaces so cames. (1 Cor. 14:9) Dacă trebul, de le coaveres timpo caște gândil-pe. (Prov. 15:28) Hai dacă o jeno phenel tuche că ci camel te prinjianel-pe mai mișto tusa, încăr conto catar so phendea tuche hai sicav lesche pachiv.

13. So trebul te cheres dacă varecon phenel tuche că ciaiol-les tutar hai camel te prinjianel tut mai mișto? (Coloseni 4:6)

¹³ Sar trebul te phiraves tut cana varecon phenel tuche că ciaiol-les tutar hai că camel te prinjianel tut mai mișto? Daștil-pe că trebuisardea lesche but tromai caște del duma tusa. Cadea că, sicav lesche lașimos hai pachiv. (Citisar Coloseni 4:6.) Dacă trebul tuche mai but timpo caște gândis tut, phen cadai buchi. Tha, de chi zor te des iech răspunso chichi mai sigo. (Prov. 13:12) Dacă ci cames te prinjianen tumen mai mișto, phen cadaia șucar, pherdo lașimos hai claro. Te dichas so cărdea o Hans, iech phral anda Austria, cana iech phei phendea lesche că camen te prinjianen-pe mai mișto: „Dem lache duma șucar hai phendem lache claro că ci camav te prinjianav man lasa. Phendem lache pe thaneste mânro răspunso anda codoia că ci camlem te cherel pesche speranțe sau te ajucărel vareso mandar ando viitorii. Sa cadea, somas atento sar phiradem man lasa vi mai dur caște na hachiarel aver vareso”. Tha, dacă cames te prinjianen tumen mai mișto, de duma anda sar cameias te jian le buchia mașcar tumende. Daștil-pe că fiesavo mașcar tumende ajucărel aver buchia catar i perioada ande savi prinjanen tumen, anda codoia că barilean diferime sau si tumen aver cultura.

SAR DAISARAS TE ZURIARAS CODOLEN CAI NAI-LE CĂSĂTORIME?

14. Sar daisaras te zuriaras le phralen hai pheian corcore prin sar das duma lența?

¹⁴ Sar daisaras savore te zuriaras le phralen hai pheian corcore cai camen te căsătorin-pe? Cheras cadaia cana las sama sar das duma lența. (Ef. 4:29) Șiu tuche le pușimata: „Cherav phirasa codolența cai camen te len penghe rrom sau rromni? Dacă dichav că iech phral hai iech phei necăsătorime den duma, pachiav sigo că ciaion-pe iech averes?”. (1 Tim. 5:13) Mai but, ci trebulas niciechdata te cheras codolen cai sile corcore te pachian că na-i vareso mișto lența sau te dichas-len de opral sar cana lipsol lenghe vareso anda codoia că nai-le căsătorime. O Hans, anda savo deam duma mai anglal, phenel: „Chichiva phrala phenen manghe: «Sostar ci les tuche rromni? Nachlea chi vremea»”. Cadal dumes daștin te duchaven hai te peraven le phralen corcore. Mai but, șiol-pe iech pharimos vi mai baro pe lenghe dume te arachen penghe sigo varecas casa te len-pe. Tha, sicavas goghiaverimos cana rodas te așaras cadale phralen lașe hai loialo! (1 Tes. 5:11)

15. a) Cadea sar phenel-pe ando Romani 15:2, catar so trebul te încăras conto angla so te ajutisaras varecas te arachel pesche iech rrom sau rromni? (Dich vi i imaginea.) b) So sichilean anda o materialo video?

¹⁵ Tha, dacă fal amen că ieche phralesche hai iecha pheiache așelas lenghe șucar ande iech than? I Biblia zuriarel amen te încăras conto catar so si ando ilo le coaverengo. (Citisar Romani 15:2.) But phrala corcore ci camen ca aver te cheren lenghe prinjianimos varecasa, cadea că trebul te încăras conto catar lengo alosarimos. (2 Tes. 3:11) Aver daștinas te dichen cuci amaro ajutorii, tha ci trebulas te șioas amen ande lenghe trebi dacă ci manghen von amendar cadai buchi.e (Prov. 3:27) Chichiva camen te aven ajutime, tha bi te jiangliol-pe cadaia. I Lydia, iech phei corcori anda Germania, phenel: „I mai simplo buchi cai daștis te cheres-la si te des i ocazia ieche phralesche hai iecha pheiache te dichen-pe, sar exemplo cana achares-len te aven ande iech than mai bute phralența ca iech destinderea. Pala codoia, mech-len te alosaren so camen te cheren”.

16. So ci trebun te bâstren le phrala hai le pheia corcore?

¹⁶ Savore mașcar amende, vi codola căsătorime hai vi codola corcore, daisaras te avas ciaces fericime hai te avel amen iech viața șucar. (Ps. 128:1) Cadea că, dacă cames te jias rromeste sau te les tuche iech rromni, tha încă ci arachlean varecas lașio, de chi zor te cheres sea so daștis andi buchi le Iehovaschi. Iech phei anda Macao po anav Sin Yi phenel: „Acana o timpo chichi san corcoro fal-pe că si zurales țâno, pașa o but timpo cai va avela tut ando Paradiso caște beșes ande iech than che rromesa sau chia rromniasa. Bucurisar tut catar o timpo chichi san corcoro hai folosisar-les chichi mai mișto”. Tha, dacă astardean te prinjianes tut deja varecasa? Ando articolo cai avel, va avela te dichas so daștis te cheres ca o timpo chichi prinjianen tumen te ajutil tut te cheres iech lașio alosarimos.