Sar daștin dui creștini te anen pachiv le Iehovasche cana astaren te prinjianen-pe?

1, 2. So phende chichiva phrala anda o timpo cana dui jene prinjianen-pe?

O TIMPO cana dui jene prinjianen-pe mai mișto daștil te anel lenghe iech bari bucuria. Dacă vi tu prinjianes tut varecasa, cames ca sea le buchia te jian mișto. I Tenaa, iech phei anda Etiopia, phenel: „Mașcar le mai șucar ghiesa anda mânri viața, sas cana me hai mânro rrom astardeam te prinjianas amen. Deam duma anda buchia importanto tha vi asaiam but. Mânro ilo sas pherdo bucuria anda codoia că arachlem varecas cai merel pala mande hai vi me sa cadea, pala leste”.

² Cu sea cadala, o Alessio, iech phral anda Olanda, phenel: „Sas zurales șucar cana astardem te prinjinav mânra rromnia, tha sas amen vi pharimata”. Mai dur, va avela te dichas so pharimata daștin te aven codolen cai prinjianen-pe hai sar daștin te ajutil-len i Biblia caște jian sea le buchia mișto ande codo timpo. Sa cadea, va avela te dichas sar daștin le phrala hai le pheia andai congregația te ajutin codolen cai prinjianen-pe mai mișto.

SOSTAR TE PRINJIANEN TUMEN MAI MIȘTO?

3. Sostar trebul dui jene te prinjianen-pe mai mișto? (Proverbe 20:25)

³ O timpo cana dui jene prinjianen-pe mai mișto si șucar, tha von ci trebun te bâstrăn că cado si iech paso cai daștil te îngărel ca i căsătoria. Co abiav von solaharen angla o Iehova că va iubina-pe hai că va sicavena penghe pachiv chichi timpo train. Angla te cheras iech solaharimos, trebul te gândisaras amen zurales mișto. (Citisar Proverbe 20:25.) Si ciaces, cado sicaimos silo lașio vi anda o solaharimos la căsătoriaco. Cana dui jene prinjianen-pe mai mișto trebul te dichen ciaces sar si ocoaver hai pala codoia te cheren iech alosarimos goghiaver. Poiechdata, cado alosarimos si te len-pe. Hai aver data alosaren că si mai mișto te mechen-pe. Cana dui jene mechen-pe ci însemnol că von hasarde o timpo cana prinjiande-pe. Mai but, cado ajutisardea-len te alosaren goghiaver.

4. Sostar trebul te hachiaras mișto sostar dui jene astaren te prinjianen-pe?

⁴ Sostar trebun codola corcore te hachiaren mișto sostar dui jene astaren te prinjianen-pe? Cadaia va ajutila-len te na astaren te den duma varecasa dacă ci camen te căsătorin-pe lesa. Tha, na numai codola corcore trebun te încăren cadai buchi andi goghi. Savore mașcar amende trebul te jianas sostar dui jene prinjianen-pe mai mișto. Sar exemplo, chichiva pachian că dacă iech murș hai iech jiuvli corcore den duma, von trebun te căsătorin-pe. So daștilas cadaia te cherel ieche creștinos corcoro te gândil? I Melissa, iech phei corcori andal Statele Unite, phenel: „Cana iech phral hai iech phei astaren te prinjianen-pe, chichiva phrala ajucăren ca von te căsătorin-pe. Cadaia șiol iech baro pharimos pe lengo dumo. Hai chiar cana den penghi sama că ci sile iech anda aver, cadaia așiavel-len te șinen o phanglimos mașcar lende. Aver, chiar încăren-pe parpale te astaren te prinjianen-pe. Cado pharimos daștil te daravel-len”.

PRINJIANEN TUMEN MIȘTO IECH AVERES!

5, 6. So buchia trebul te jianes anda ocoaver ando timpo cana prinjianen tumen? (1 Petru 3:4)

⁵ Dacă astardean te prinjianes tut varecasa, so daștil te ajutil tut te diches dacă ocoaver si lașio anda tute? Trebul te prinjianen tumen zurales mișto. Daștil-pe că angla so te astaren te prinjianen tumen jianglean chichiva buchia anda ocoaver. Tha, acana daștis te diches „o manuș garado le ilesco”. (Citisar 1 Petru 3:4.) Trebul te jianes sar si lesco amalimos le Iehovasa, lesco phiraimos hai sar gândil. Pala iech timpo, daștis te des răspunso le pușimatande sar avenas: „Va avela iech rrom lașio sau iech rromni lași anda mande? (Prov. 31:26, 27, 30; Ef. 5:33; 1 Tim. 5:8) Daisaras te las sama iech averestar hai te sicavas amenghe iubirea? Daisaras te nachas părdal le buchia cai o coaver ci cherel-len mișto? (Rom. 3:23)”.b Na bâstăr: Daștin te dichen dacă san lașio iech anda aver, cana nachen părdal le diferențea cai si mașcar tumende, na cana dichen so de but amean iech averesa.

⁶ So aver buchia trebul te jianes anda ocoaver ando timpo cana prinjianen tumen? Angla te pașios prea but le coaverestar, avelas mișto te den duma buchia importanto, sar avenas, so camen te cheren andi viața, dacă si tumen nasfalimata, pharimata le lovența sau dacă mai anglal nachlean prin iech bari duch sau daraimos. Si ciaces, ci trebul te den duma anda sea le buchia chiar cana astaren te prinjianen tumen. (Dich vi o Ioan 16:12.) Dacă pachias că si prea sigo te pâtres chio ilo, na încăr tut parpale te phenes cadaia le coaveresche. Tha, ji la urmă, ocoaver trebul te jianel cadal buchia anda tute caște daștil te cherel iech lașio alosarimos. Cadea că, varecana va trebula te phenes sea le buchia anda chi viața.

7. Sar daștin dui jene te prinjianen-pe mai mișto? (Dich vi o chenarii „Cana dui jene cai prinjianen-pe beșen dur iech averestar”.)

⁷ Sar daisaras te prinjianas ciaces le coaveres? Cana das duma anda ilo, șioas pușimata hai așunas atento, va avela te prinjianas mai mișto le coaveres. (Prov. 20:5; Iac. 1:19) Daștin te cheren cadaia cana han ande iech than, cana phiren tumenghe ande thana cai si vi aver manușa sau cana jian andi predicarea. Daștin te sichion but aver buchia anda ocoaver vi cana beșen ande iech than la familiasa hai le amalența. Sa cadea, cheren buchia cai ajutin tumen te dichen sar phiravel-pe ocoaver le manușența sau ande situații diferime. Te dichas so cărdea o Aschwin, iech phral andai Olanda, cana astardea te prinjianel-pe la Aliciasa: „Cărdeam buchia cai ajutisarde amen te prinjianas amen mai mișto iech averes. Sar avelas, cărdeam haben hai ujimos ande iech than. Cadea, daisardeam te dichas amare lașe buchia tha vi le covlimata cai si amen”.

8. So miștimata si duie jenen save prinjianen-pe dacă sichion andai Biblia ande iech than?

⁸ Daștin te prinjianen tumen mai mișto vi cana sichion andai Biblia ande iech than. Ji la urmă, dacă len tumen, va trebula te sichion andai Biblia ande fiesavo curco sar familia, caște sicaven că o Del si ando mașcar tumara familiaco. (Ecl. 4:12) Cadea că, sostar te na cheren tumenghe timpo de acanara te sichion ande iech than? Si ciaces, dui jene cai prinjianen-pe mai mișto ci sile încă iech familia, hai o phral na-i încă o șăro la pheiaco. Tha dacă sichion ande fiesavo curco ande iech than, fiesavo daștil te dichel sar si le coaveresco amalimos le Iehovasa. O Max hai i Laysa, iech familia andal Statele Unite phenen încă iech miștimos. Vo phenel: „Cana astardeam te prinjianas amen, sichileam ande iech than anda amare lila cai denas duma anda o timpo cana dui jene prinjianen-pe mai mișto, anda i căsătoria, hai anda i viața andi familia. Cadal lila, ajutisarde amen te das duma anda buchia importanto, chiar cana ci sas ușoro anda amende te cheras cadaia”.

AVER BUCHIA CAI TREBUN TE CHEREN-LEN

9. So buchiandar trebun te încăren conto dui jene cana alosaren casche te phenen că prinjianen-pe mai mișto?

⁹ Casche daștin te phenen că prinjianen tumen mai mișto? Cado si tumaro alosarimos. Daștil-pe că, cana astaren te prinjianen tumen, avelas mișto te phenen numai chichiva manușenghe. (Prov. 17:27) Cadea, le manușa ci va pușena tumen buchia anda save ci camen te den duma hai ci va simțona tumen spidime te len tumen. Tha, dacă ci phenen canicasche, daștin te arăsăn te garaven tumen, daratar că le coaver va jianena că prinjianen tumen. Cadaia daștil te avel iech buchi nasul. Cadea că, avelas mișto te phenen chichiva manușenghe save daștin te ajutin tumen hai te den tumen lașe sfaturi. (Prov. 15:22) Daștinas te den duma le jenența andai familia, le amalența cai sile zurale ando pachiamos sau le phurența de congregație.

10. Sar daștin dui jene te așen uje angla o Iehova cana prinjianen-pe mai mișto? (Proverbe 22:3)

¹⁰ Sar daștin te așen uje angla o Iehova ando timpo cana prinjianen tumen mai mișto? Cana i iubirea de mașcar tumende va bariola sea mai but, va avena vi mai țârdine iech averestar. So va ajutila tumen te așen uje? (1 Cor. 6:18) Na den duma anda buchia melale, na beșen corcore hai na pien prea but. (Ef. 5:3) Cadal buchia daștinas te cheren tumen te camen te soven iech averesa hai te na mai daștin te încăren tumen parpale. Daștinas te den duma anda so te cheren caște așen uje angla o Iehova ando timpo so prinjianen tumen? (Citisar Proverbe 22:3.) Te dichas so ajutisardea le Dawites hai la Almaza andai Etiopia. Von phenen: „Dichleam amen ande thana cai sas mai but manușa hai beșleam sea o timpo avere phralența, ci așileam niciechdata corcore ande iech motora sau ande iech chăr. Cadea, duriardeam amen catar oriso daștilas te îngărel amen te cheras vareso nasul”.

11. Save buchiandar trebun te încăren conto dui creștini save prinjianen-pe mai mișto cana sicaven penghi iubirea prin gesturi?

¹¹ Tha daștin iech murș hai iech jiuvli save prinjianen-pe mai mișto te sicaven penghi iubirea prin gesturi? Chichiva anda cadala daștinas te na aven nasul cana o phanglimos de mașcar tumende si sea mai zuralo. Tha, cana o camnimos sexualo va avela sea mai zuralo, va avela pharo te diches sar si ciaces ocoaver jeno. (Cânt. 1:2; 2:6) Cadal gesturi daștin te cheren tumen te jian prea dur hai te îngărel tumen ca iech phiraimos neujo. (Prov. 6:27) Cadea că, de cana astaren te prinjianen tumen roden andi Biblia hai den duma anda sar alosaren te sicaven tumenghe iubirea hai sar nici.c (1 Tes. 4:3-7) Gândin tumen ande iech than cadale pușimatande: „Ando than cai amen beșas, sar dichenas le manușa le gesturi prin save amen sicavas amari iubirea? Daștinas cadala te uștiaven ande amende camnimata nasul?”.

12. Ca so trebun te gândin-pe dui jene cana si len nehachiarimata ando timpo so prinjianen-pe mai mișto?

¹² Sar daștin te lașiaren le pharimata hai le nehachiarimata? Dacă poiechdata si tumen nehachiarimata, trebun te pachian că ci san iech anda aver? Nici, na-i sar te dichen sa cadea le buchia de fiesavi data. Iech familia zurali si cărdi anda dui jene cai den penghi zor te sicaven penghe pachiv hai sile gata te menchen pendar. Cadea că, dacă acana lașiaren tumare nehachiarimata mișto, sicaven că va daștina te cheren cadaia vi cana va avela te len tumen. Anda codoia pușen tumen: „Cana si amen iech pharimos daisaras te das duma pherde lașimos hai te sicavas pachiv? Si amen o zuralimos te phenas că sam doșale hai camas te paruvas amen? Sam gata te mechel fiesavo pestar, te mangas amenghe iertarea, hai te na încăras holi ande amaro ilo?”. (Ef. 4:31, 32) Cu sea cadala, dacă acana mașcar tumende si but nehachiarimata hai han tumen butivar, daștil-pe că cadaia ci va paruvela-pe nici pala o abiav. Dacă dichen că ci san iech anda aver, avelas o mai mișto anda le dui te mechen tumen.d

13. So daștil te ajutil duie jenen cai prinjianen-pe mai mișto te alosaren chichi timpo te cheren cadaia?

¹³ Chichi de but trebul te încărel o timpo ande savo prinjianen tumen? O sighiarimos, daștil te anel bare pharimata. (Prov. 21:5) Cadea că, len tumenghe timpo caște prinjianen tumen mișto. Tha, na-i mișto nici te încărel prea but cado timpo. Iech goghiaver duma andai Biblia phenel: „Iech buchi cai ajucăres-la prea but cherel nasfalo o ilo”. (Prov. 13:12) Mai but, ando timpo daștilas te avel tumenghe sea mai pharo te așen zurale angla le camnimata sexualo. (1 Cor. 7:9) Ando than te gândisaren tumen chichi de but timpo trebul te nachel, mai mișto gândisaren tumen ca so trebul te jianen iech anda aver angla te alosaren dacă len tumen sau nici.

SAR TE AJUTISARAS CODOLEN CAI ASTARDE TE PRINJIANEN-PE MAI MIȘTO?

14. Sar daisaras te ajutisaras duie jenen cai astarde te prinjianen-pe? (Dich vi i imaginea.)

¹⁴ Jianes ieche phrales hai iecha pheia cai astarde te prinjianen-pe mai mișto? Dacă da, sar daștis te ajutis-len? Achar-len caște han ande iech than, ca i închinarea andi familia sau ca iech destinderea. (Rom. 12:13) Ande cadal thana, le dui daștin te prinjianen-pe mai mișto. Daștis te ajutis-len vi cana jias lența varecai, cana îngăres-len la mașinasa sau cana achares-len tute chăre caște na aven corcore cana den duma. (Gal. 6:10) I Alicia, anda savi deam duma mai anglal, anel pesche andi goghi so cărde le phrala anda late hai o Aschwin: „Sas șucar cana chichiva phrala phende amenghe că daisaras te jias lende oricana camas te beșas ande iech than, bi te avas numai amen corcore”. Dacă dui jene cai prinjianen-pe manghen amaro ajutoro te beșas lența, te avas voime că daisaras te ajutisaras amare amalen. Trebul te las sama te na mechas le duien te așen corcore, tha te avas atento vi te țârdas amen de iech rig hai te beșas mai durial cana camen te den duma vareso mașcar pende. (Filip. 2:4)

15. So aver vareso mai daisaras te cheras caște ajutisaras codolen cai prinjianen-pe mai mișto? (Proverbe 12:18)

¹⁵ Daisaras te ajutisaras codolen cai prinjianen-pe cana las sama so phenas. Poiechdata, trebul te încăras amaro mui hai te na das duma. (Citisar Proverbe 12:18.) Sar exemplo, daștil-pe că camas te phenas sigo vi averenghe că iech phral hai iech phei astarde te prinjianen-pe, tha daștil-pe că le dui camen ca von te phenen averenghe cadai buchi. Ci avelas șucar te das duma pala lengo dumo sau te das duma nasul anda le buchia cai alosaren te cheren-len hai cai încăren numai lendar. (Prov. 20:19; Rom. 14:10; 1 Tes. 4:11) Mai but, ci trebulas te phenas sau te pușias vareso cai sicavel că le dui trebunas te len-pe sau chiar te phenas că va căsătorina-pe. Iech phei po anav Elise hai laco rrom anen penghe andi goghi: „Sas amenghe lajiav cana le coaver pușenas amen anda sar va avela amaro abiav, cana amen încă nici na deam duma anda cadaia”.

16. So trebul te cheras cana dui jene alosaren te na mai prinjianen-pe?

¹⁶ Tha so trebul te cheras cana dui jene alosaren te na mai prinjianen-pe? Ci trebulas te șioas pușimata dilivane sau te doșaras ieches anda lende. (1 Pet. 4:15) Iech phei po anav Lea phenel: „Pala so me hai iech phral casa prinjiandem man alosardeam te na mai cheras cadaia, așundem că phirde dumes neciace anda sostar mechleam amen. Somas zurales duchadi”. Cadea sar dichleam mai anglal, cana dui jene ci mai camen te prinjianen-pe, ci trebul te pachias că alosarde nasul. O mai butivar, cadaia însemnol că o timpo ande savo prinjiande-pe arăslea ca pesco scopo, adică ajutisardea le duien te cheren iech lașio alosarimos. Cu sea cadala, von daștinas te simțon-pe perade hai corcore. Anda codoia, te gândisaras amen sar daisaras te avas pașa lende. (Prov. 17:17)

17. So trebulas te cheren vi mai dur dui jene cai astarde te prinjianen-pe?

¹⁷ Cadea sar dichleam, cana dui jene astaren te prinjianen-pe silen vi pharimata, tha si vi iech timpo șucar hai pherdo bucuria. I Jessica anel pesche andi goghi: „Te phenav ciaces, ci sas amenghe ușoro. Te prinjianas amen ciaces mișto, lea amendar but timpo hai zuralimos, tha meritisardea te das amari zor te cheras cadaia”. Dacă vi tu prinjianes tut varecasa, cher sea so daștis caște prinjianes chichi mai mișto le coaveres. Cadea, va anena pachiv le Devlesche ando timpo so prinjianen tumen hai cadai perioada va ajutila tumen te alosaren mișto.