Sostar te mangas sfaturi?

1. Sar daisaras te cheras lașe alosarimata caște jial amenghe mișto? (Proverbe 13:10; 15:22)

SAVORE camas te cheras lașe alosarimata caște jial amenghe mișto. Caște cheras cadaia, o Lil le Devlesco phenel amenghe că trebul te mangas sfaturi. (Citisar Proverbe 13:10; 15:22.)

2. So phenel o Iehova că va cherela anda amende?

² Si ciaces, o corcoro Jeno cai daștil te del amen le mai lașe sfaturi si amaro Dad, o Iehova. Prin le dumes: „Va avela te dav tut sfaturi ando timpo so mânre iacha va avena pe tute”, o Iehova phenel amenghe că va ajutila amen. (Ps. 32:8) Prin cadai promisiunea, o Iehova camlea te sicavel amenghe că vo cherel mai but sar te del amen chichiva sfaturi. Les duchal-les ciaces amendar hai ajutil amen te las amen pala lesche sfaturi.

3. So va avela te dichas ande cado articolo?

³ Ande cado articolo, o Lil le Devlesco va ajutila amen te arachas răspunso ștare pușimatande: 1) So calitatea va ajutila man te țârdav miștimata anda le sfaturi cai primisarav-len? 2) Con daștil te del man lașe sfaturi? 3) Sar daștiv te sicavav că camav ciaces te primisarav sfaturi? 4) Sostar ci trebul te mangav averen te alosaren ande mânro than?

SO CALITATEA VA AJUTILA MAN TE ȚÂRDAV MIȘTIMATA ANDAL SFATURI?

4. So calitatea va ajutila amen te țârdas chichi mai but miștimata anda le sfaturi?

⁴ Caște țârdas chichi mai but miștimata anda iech lașio sfato, trebul te avas umili. Dacă camas te cheras iech lașio alosarimos, trebul te hachiaras că ci jianas sea hai că trebul amen ajutorii cana nachas prin iech buchi prin savi ci nachleam mai anglal. Cana ci sam umili, o Iehova ci daștil te ajutil amen hai le sfaturi cai citisaras-len anda lesco Lil va avena sar o pai cai șiorel-pe pe iech barr bi te cherel lesche chanci. (Mica 6:8; 1 Pet. 5:5) Tha, cana sam umili, sam gata te așunas hai te cheras so phenen le sfaturi andai Biblia.

5. So bare buchia cai cărdea-len o rege David daștinas te cheren-les te avel phuchiardo barimastar?

⁵ Te dichas so daisaras te sichioas le regestar David. Le bare buchia cai cărdea-len daștinas te cheren-les te arăsăl phuchiardo barimastar. Bute bărșența angla te avel rege, vo sas-lo prinjiando sar iech lașio ghilabaitorii hai chiar sas-lo achardo te ghilabel anda o rege. (1 Sam. 16:18, 19) Pala so o Iehova machlea-les caște avel rege, vo dea-les vi iech baro zuralimos prin pesco spirito sfânto. (1 Sam. 16:11-13) But israeliți prinjianenas le Davidos vi anda codoia că mardea penghe dușmanen, chiar vi le Goliatos, cai sas iech baro filisteano. (1 Sam. 17:37, 50; 18:7) Dacă iech manuș phuchiardo barimastar avelas te cherel cadal bare buchia, daștilas sigo te pachial că les ci siles nevoia te primil sfaturi averendar. Tha o David ci sas-lo cadea.

6. Catar jianas că o David sas-lo gata te primil sfaturi? (Dich vi i imaginea.)

⁶ Pala so cărdilea rege, o David alosardea pesche chichiva amala cai daștinas te den-les lașe sfaturi. (1 Cron. 27:32-34) O ciacimos si că, vi angla te avel rege, o David sea o timpo camlea te așunel catar le lașe sfaturi cai primisardea-len. Vo sas-lo gata te primil sfaturi na numai murșendar, tha vi iecha jiuvleatar, cai bușiolas Abigail. Voi sas i rromni le Nabaloschi, cai sas iech murș phuchiardo barimastar, nasul hai cai ci sicavelas pachiv averenghe. O David așundea pherdo umilința laco lașio sfato hai, cadea, ci arăslea te cherel iech baro nasulimos. (1 Sam. 25:2, 3, 21-25, 32-34)

7. So buchia daisaras te sichioas le Davidostar? (Eclesiasto 4:13) (Dich vi le imagini.)

⁷ Daisaras te sichioas but buchia le Davidostar. Sar exemplo, daștil-pe că si amen iech baro talento sau sas amenghe dini autoritatea opral aver. Cu sea cadala, ci trebulas niciechdata te pachias că jianas sea le buchia hai că ci trebun amen sfaturi. Cadea sar o David, trebul te avas gata te așunas le sfaturi cai primisaras-len, oricastar aven. (Citisar Eclesiasto 4:13.) Cana cheras cadaia, ci va avela te cheras bare greșeli, cai daștinas te duchaven vi amen, hai vi averen.

CON DAȘTIL TE DEL MAN LAȘE SFATURI?

8. Sostar daștilas o Ionatan te del iech lașio sfato le Davidosche?

⁸ So aver buchi daisaras te sichioas le Davidostar? Vo rodea o sfato codolengo cai sas-len iech amalimos chidino le Iehovasa, tha vi cai hachiarenas mișto le buchia prin save nachelas. Sar exemplo, cana camlea te jianel dacă o rege Saul camelas te cherel pacea lesa, o David așundea catar o sfato le Ionatanosco, o șiavo le Saulosco. Sostar daștilas o Ionatan te del iech lașio sfato le Davidosche? Anda codoia că les sas-les iech lașio amalimos le Iehovasa, tha prinjiandea mișto vi le Saulos. (1 Sam. 20:9-13) So sichioas de cathar?

9. Casa trebulas te das duma cana trebul amen sfaturi? Explichin. (Proverbe 13:20)

⁹ Cana mangas iech sfato, si mișto te das duma varecasa cai siles iech chidino amalimos le Iehovasa, tha vi cai hachiarel mișto le buchia prin save nachas.a (Citisar Proverbe 13:20.) Sar exemplo, te phenas că iech tărno phral camel te lel pesche rromni. Con daștilas te del lesche iech lașio sfato? Iech amal cai ci silo căsătorime daștilas te ajutil-les dacă del lesche sfaturi andai Biblia. Tha daștil-pe că o tărno va primila sfaturi mai lașe cai va ajutina-les dacă del duma ieche rromesa hai iecha rromniasa cai sile zurale ando pachiamos, cai prinjianen-les mișto hai cai sile fericime ande iech than de mai but bărșa.

10. So va avela te dichas mai dur?

¹⁰ Ji acana, deam duma anda iech calitatea cai trebul amen hai dichleam vi con daștil te del amen lașe sfaturi. Mai dur, va avela te dichas sar daisaras te sicavas că camas ciaces te primisaras sfaturi, tha va avela vi te hachiaras sostar ci trebul te mangas averen te alosaren ande amaro than.

SAR DAȘTIV TE SICAVAV CĂ CAMAV CIACES TE PRIMISARAV SFATURI?

11, 12. a) So daștil te avel amenghe te cheras poiechadata? b) So cărdea o Roboam cana trebulas te cherel iech alosarimos importanto?

¹¹ Poiechdata, varecon cai manghel iech sfato daștil-pe că camel numai te așunel că so alosardea si mișto. Iech manuș sar cado ci camel ciaces te primil iech sfato. Vo daștilas te sichiol vareso importanto anda o exemplo nasul le regesco Roboam.

¹² O Roboam cărdilea rege ando Israelo pala so lesco dad, o Solomon, mulea. Cana railas o Solomon, le manușa anda o Israelo sas-le zurales barvale, tha von pachianas că o rege manghelas prea but lendar. Cadea că, pala so o Roboam astardea te rail, von găle leste caște manghel-les te lel anda lengo pharimos. Vo phendea că siles nevoia timpostar caște cherel iech alosarimos. So cărdea vo mai anglal sas mișto, anda codoia că gălea chichiva murșende mai phure cai ajutisarde vi le Solomonos hai manglea lendar sfato. (1 Regi 12:2-7) Cu sea cadala, o Roboam ci așundea lengo sfato. Sostar? Daștil-pe că vo alosardea deja so te cherel hai rodea numai varecas cai te phenel lesche că alosardea mișto. Dacă cadea așile le buchia, lesche amala mai tărne castar manglea sfaturi, phende lesche so camlea te așunel. (1 Regi 12:8-14) Ji la urmă, o Roboam dea răspunso le manușenghe pala o sfato cai primisardea-les pesche amalendar. Atunci, o them sas șindo ande duiende, hai anda codo ghies, o Roboam nachlea sea o timpo prin pharimata. (1 Regi 12:16-19)

13. Sar daisaras te jianas dacă chiar camas ciaces te primisaras sfaturi averendar?

¹³ So daisaras te sichioas catar o Roboam? Cana mangas averendar sfaturi, ci trebul te alosaras de mai anglal so te cheras. Trebul te camas te așunas catar le sfaturi cai primisaras-len. Cadea că, daisaras te pușias amen: „Mangav sfaturi hai, pala codoia, ci lav man pala lende dacă ci sile so camav te așunav?”. Te dichas iech exemplo.

14. So ci trebul te bâstras cana si amenghe dino iech sfato? Phenen iech exemplo. (Dich vi i imaginea.)

¹⁴ Te gândisaras amen ca iech exemplo: Varecon del ieche phralesche iech than buchiaco mișto pochindo. Angla te phenel dacă va jiala sau nici, o phral manghel o sfato ieche phuresco. O phral phenel lesche că cado than buchiaco încărel-les but timpo dur pesca familiatar. O phuro anel lesche amintea că i Biblia sicavel că, ando iechto than, vo trebul te lel sama po pachiamos pesca familiaco. (Ef. 6:4; 1 Tim. 5:8) Le phrales ci ciaiol-les so phenel lesche o phuro, cadea că pușel vi avere phralen andai congregația ji cana arachel varecas cai phenel lesche so camel vo te așunel. Te pușias amen: „Rodel ciaces cado phral iech sfato sau vo alosardea deja hai rodel numai varecas cai te phenel lesche so camel vo te așunel?”. Te na bâstras că amaro ilo daștil te athavel amen mai but sar oriso. (Ier. 17:9) Poiechdata, o sfato cai trebul amen o mai but si o sfato cai ci ciaiol amen nici iech țâra.

SOSTAR CI TREBUL TE MANGAV AVEREN TE ALOSAREN ANDE MÂNRO THAN?

15. So ci trebul te cheras hai sostar?

¹⁵ O Iehova ajucărel amendar te alosaras corcore so te cheras. (Gal. 6:4, 5) Cadea sar dichleam, angla te alosaras vareso, si importanto te rodas sfaturi ando Lil le Devlesco, tha vi te mangas sfaturi le phralendar cai sile zurale ando pachiamos de but bărșa. Cu sea cadala, ci trebulas te mangas averen te alosaren ande amaro than. Chichiva daștinas te pușen varecas ande savo pachian-pe but: „So avelas te cheres ande mânro than?”. Aver daștinas te cheren so cărde aver phrala, bi te gândin-pe corcore.

16. So situația sas ando Corint cana dea-pe duma anda o mas dino le idolenghe hai con trebulas te alosarel dacă va hala sau nici? (1 Corinteni 8:7; 10:25, 26)

¹⁶ Te dichas prin so nachlea i congregația anda Corint ando iechto secolo. Le creștini trebunas te alosaren dacă va hana anda o mas cai sas dino sar jertfa le idolenghe. O Pavel phendea: „Jianas că iech idolo na-i chanci andi lumea hai că si numai iech corcoro Del”. (1 Cor. 8:4) Pala so o Pavel phendea cadaia, chichiva anda lende alosarde te han o mas cai chinelas-pe andai piața, chiar cana mai anglal daștil-pe că sas dino le idolenghe. Aver phende că ci va hana anda codoia că lenghi conștiința avelas te doșarel-len. (Citisar 1 Corinteni 8:7; 10:25, 26.) Ande cadai situația, fiesavo trebulas te alosarel corcoro. O Pavel ci phendea niciechdata le phralenghe te alosaren ando than le coaverengo, nici te cheren so dichenas le coaverende. Fiesavo creștino ‘avelas te del socoteala anda peste le Devlesche’. (Rom. 14:10-12)

17. So daștilas te întâmplol-pe dacă camas te las amen numai pala so alosaren le coaver te cheren? Den iech exemplo. (Dich vi le imagini.)

¹⁷ Daisaras te nachas vi amen prin iech situația sar cadaia? Te dichas iech exemplo. Fiesavo creștino trebul te alosarel corcoro dacă va lela sau nici țâne părți anda o rat.b Si ciaces, na-i ușoro te hachiaras cadaia. Tha trebul te alosaras corcore cana si i duma anda o rat. (Rom. 14:4) Cana las amen numai pala so alosaren le coaver, va avela te covliaras amari conștiința. Voi daștil te avel sicadi hai lașiardi numai cana folosisaras-la. (Evr. 5:14) Tha cana avelas mișto te mangas iech sfato ieche phralestar cai silo zuralo ando pachiamos? Numai pala so rodeam corcore andi Biblia hai dichleam că si amen nevoia ajutorostar caște hachiaras sar te cheras so phenel amenghe i Biblia ande amari situația.

RODE MAI DUR SFATURI

18. So cărdea o Iehova anda amende?

¹⁸ Cana o Iehova mechel amen te alosaras corcore, sicavel că pachial-pe ande amende. Vo mechlea amenghe pesco Lil. Mai but, dea amen vi lașe amala cai ajutin amen te hachiaras sar te las amen pala le sicaimata andai Biblia. Cadea, o Iehova lel sama amendar sar iech Dad iubitoro. (Prov. 3:21-23) So daisaras te cheras caște mulțumisaras lesche anda so cherel anda amende?

19. Sar daisaras te cheras mai dur le Iehovas fericime?

¹⁹ Te gândisaras amen ca iech exemplo: Le dada hai le deia sile fericime cana dichen penghe șiaven sar barion hai arăsăn slujitori goghiaver le Iehovasche, cai ajutin averen. Sa cadea, o Iehova si bucurime cana dichel că amen cărdioas creștini mai lașe, mangas sfaturi goghiaver le coaverendar hai, pala codoia, cheras alosarimata cai sicaven amari iubirea caring leste.