Sar te das lașe sfaturi?

1. Con trebul te del sfaturi? Explichin.

SO SI ande chio ilo cana trebul te des sfaturi? Chichiva bucurin-pe. Aver încăren-pe parpale hai sile lajiavune cana trebul te den iech sfato. Orisar avenas le buchia, savore trebul poiechdata te das sfaturi. Sostar? Anda codoia că o Isus phendea că codola cai len-pe ciaces pala leste va avena prinjiande pala i iubirea cai sicaven-la iech caring aver. (Ioan 13:35) Daisaras te sicavas că iubisaras amare phralen cana das-len sfaturi dacă trebul-len. I Biblia phenel că daștis te cheres tuche iech „gulo amal” cana des-les sfaturi „anda ilo”. (Prov. 27:9)

2. So trebun te sichion le phure te cheren hai sostar? (Dich vi o chenaro „Sfaturi ca i întrunirea anda o mașcar le curchesco”.)

² Mai but le phure trebun te sichion sar te den lașe sfaturi. Prin o Isus, o Iehova alosardea cadale murșen caște len sama po sastimos spiritualo le phralengo hai le pheiango andai congregația. (1 Pet. 5:2, 3) Sar daștin von te cheren cadai buchi? Le phure den sfaturi andai Biblia ande le cuvântări cai încăren-len andi congregația. Sa cadea, cana trebul von den sfaturi fiesavesche hai ajutin codolen cai mechle le Iehovas te aven parpale andi congregația. Sar daștin le phure, tha vi amen, te das lașe sfaturi?

3. a) Sar daisaras te sichioas te das lașe sfaturi? (Isaia 9:6; dich vi o chenaro „Le tut pala o Isus cana des sfaturi”.) b) So va avela te dichas ande cado articolo?

³ Daisaras te sichioas sar te das lașe sfaturi cana dichas andi Biblia sar chichiva manușa dine sfaturi. O Isus sea o timpo dea le mai lașe sfaturi. Vo sas-lo prinjiando vi sar „Sfătuitorii Zurales Lașio”. (Citisar Isaia 9:6.) Ande cado articolo va avela te dichas so daisaras te cheras cana varecon manghel amendar iech sfato, tha vi so daisaras te cheras cana trebul te das iech sfato varecasche cai ci manglea-les. Va avela te sichioas vi sostar si importanto te das sfaturi sar trebul hai cana trebul.

CANA VARECON MANGHEL AMENDAR IECH SFATO

4, 5. So trebulas te pușias amen cana varecon manghel amendar iech sfato? Den iech exemplo.

⁴ Cana varecon manghel tutar iech sfato, daștil-pe că san bucurime anda codoia că chio amal pachial-pe ande tute hai daștil-pe că cames te ajutis-les chichi mai sigo. Tha mai anglal trebul te gândis tut dacă hachiares mișto le buchia prin save nachel caște daștis te des-les iech sfato. Daștis te pușes tut: „Jianav mișto sea so trebul caște daștiv te dav-les iech lașio sfato?”. Poiechdata, i mai lași buchi cai daștis te cheres-la si te ajutis che amales te arachel varecas cai hachiarel mișto le buchia prin save nachel caște daștil te del-les iech lașio sfato.

⁵ Te phenas iech exemplo. Gândisar tut că chio lașio amal perel zurales nasfalo. Phenel tuche că astardea te rodel chichiva tratamentea cai daștinas te ajutin-les, hai pala codoia pușel tut savo pachias că si o mai lașio. Daștil-pe că tu jianes so avelas te alosares, tha ci san iech doctoro hai ci san sicado ande cadal buchia. Cadea că, i mai lași buchi cai daștis te cheres-la caște ajutis che amales si te roden ande iech than varecas cai jianel mișto sar te ajutil-les ande leschi situația.

6. So si mișto te cheras angla te das iech sfato?

⁶ Poiechdata, daisaras te pachias că jianas sea so trebul caște das iech sfato amare amalesche. Cu sea cadala, avelas mișto te na sighiaras. Andel Proverbe 15:28 phenel-pe: „[Codo] orta gândil-pe mai anglal te del duma”. Chiar vi atunci cana pachias că jianas so trebul te phenas, avelas mișto te beșas iech țâra caște rodas ande amare publicații, te cheras manglimata hai te gândisaras amen mișto so sfato va avela te das. Cana cheras cadal buchia, va avela te das iech sfato pala sar camel o Iehova. Mai dur, te dichas o exemplo le profetosco Natan.

7. So sichioas anda so cărdea o Natan?

⁷ Cana o David dea duma le Natanosa, phendea lesche că vo camel te vazdel iech templo anda o Iehova. O Natan phendea lesche te astarel sigo te vazdel-les. Tha o Iehova ci camelas cadaia. Cadea că, angla te del o sfato, o Natan trebulas te pușel le Iehovas so te phenel. Sostar? Anda codoia că o Iehova ci camlea ca o David te vazdel o templo. (1 Cron. 17:1-4) Cathar sichioas că si mișto ‘te na sighiaras te das duma’ cana varecon manghel amendar iech sfato. (Iac. 1:19)

8. Sostar trebul te gândisaras amen angla te das iech sfato?

⁸ Sostar trebul te las sama cana das sfaturi? Dacă das varecas iesh sfato cai ci silo lașio, daisaras te avas vi amen doșale dacă codole manușesche jial lesche nasul. Cadea că trebul te gândisaras amen mișto angla te das iech sfato.

CANA TREBUL TE DAS IECH SFATO VARECASCHE CAI CI MANGLEA-LES

9. So trebun te cheren le phure angla te den iech sfato? (Galateni 6:1)

⁹ Poiechdata, le phure trebun te den sfaturi ieche phralesche sau pheiache cai cărdea „iech paso greșime”. (Citisar Galateni 6:1.) Varecon daștil te cherel alosarimata nasul cai, pala codoia, daștinas te îngăren-les te cherel iech baro păcato. Le phure camen te ajutin codole manușes te așel mai dur pașa o Iehova hai te trail anda sea o timpo. (Iac. 5:19, 20) Tha, ca lengo sfato te avel lașio, le phure trebun te dichen mai anglal dacă o manuș ciaces cărdea iech paso greșime. Le phure ci trebun te bâstren că o manuș daștil te alosarel diferime le coaverendar, tha cadaia ci însemnol că cherel vareso nasul andel iacha le Iehovasche. (Rom. 14:1-4) Tha dacă le phure den penghi sama că iech phral cărdea iech paso greșime cai daștilas te covliarel lesco amalimos le Iehovasa, sar daștinas von te den-les iech sfato?

10-12. So trebun te cheren le phure cana trebun te den iech sfato varecasche cai ci manglea-les? Den iech exemplo. (Dich vi le imagini.)

¹⁰ Na-i ușoro andal phure te den sfato varecasche cai ci manglea-les. O apostolo Pavel phendea că iech manuș daștilas te cherel iech paso greșime angla te del peschi sama. Cadea că, mai anglal le phure trebun te cheren chichiva buchia cai va ajutina le manușes te camel te așunel o sfato.

¹¹ Cana trebul te das iech sfato varecasche cai ci manglea-les, si sar cana iech manuș camel te șiol lulughia ande iech phuv zurali. Angla te șiol le cuchia, o manuș trebul te lașiarel i phuv. Numai atunci șiol le cuchia andi phuv hai chinghiarel-len caște ajutin-len te barion. Sa cadea, ca o manuș te camel te așunel o sfato, o phuro daștil te cherel chichiva buchia angla te del-les o sfato. Sar exemplo, daștil te alosarel iech lașio momento hai te phenel le phralesche că duchal-les lestar hai anda codoia camel te del duma lesa. Dacă o phuro cai del o sfato si prinjiando sar iech manuș iubitoro hai lașio, le phralenghe va avela mai ușoro te așunen lesche sfaturi.

¹² O phuro daștil te ajutil mai dur le phrales te așunel o sfato cana anel lesche amintea că savore greșisaras hai trebun amen poiechdata sfaturi. (Rom. 3:23) Va dela duma lesa anda ilo hai pherdo pachiv hai va sicavela lesche la Bibliasa so paso greșime cărdea. Cana o phral del peschi sama că cărdea iech greșeala, o phuro „șiol i cuchi andi phuv”, adică phenel lesche so trebul te cherel caște paruvel-pe. Pala codoia, o phuro „chinghiarel i cuchi”, adică așarel le phrales hai manghel-pe ande iech than lesa. (Iac. 5:15)

13. Sar daștin te jianen le phure dacă o manuș hachiardea mișto o sfato cai sas lesche dino?

¹³ Poiechdata, o manuș cai del o sfato phenel iech buchi, hai codo savesche si dino o sfato așunel aver buchi. So daștin te cheren le phure caște jianen ciaces dacă o manuș hachiardea mișto? Von daștin te șion lesche chichiva pușimata pherde lașimos caște dichen dacă o manuș hachiardea o sfato hai jianel so trebul te cherel caște paruvel-pe. (Ecl. 12:11)

SAR HAI CANA SI MIȘTO TE DAS SFATURI

14. Sostar ci trebul te das sfaturi cana sam holiarde? Explichin.

¹⁴ Savore sam imperfecți hai, poiechdata, va avela te cheras sau te phenas buchia cai duchaven le coaveren. (Col. 3:13) I Biblia sicavel că, poiechdata, daștil-pe că va avela te holiaras amen iech averes. (Ef. 4:26) Tha ci trebul te das sfaturi cana sam holiarde. Sostar? Anda codoia că „i holi le manușeschi ci cherel o ortomos le Devlesco”. (Iac. 1:20) Dacă das sfaturi cana sam holiarde, daștil-pe că ci va avela te lașiaras le buchia. Cadaia ci însemnol că ci trebul te phenas niciechdata le manușesche cai holiardea amen so gândisaras sau so si ande amaro ilo. Tha, cana camas te das duma hai te lașiaras le buchia, mai anglal trebul te ajucăras ji cana sam mai liniștime. Te dichas so daisaras te sichioas catar o Elihu, cai dea iech lașio sfato le Iovosche.

15. So daisaras te sichioas catar o Elihu? (Dich vi i imaginea.)

¹⁵ Mai but ghiesa, o Elihu așunelas le Iovos, cai camelas te ujiarel pesco anav catar le hohaimata cai phende-len le trin amala neciace. Le Elihosche sas lesche mila le Iovostar. Tha cana o Iov phendea buchia neciace anda o Iehova hai gândisardea-pe prea but peste, o Elihu holiardea-pe zurales. Cu sea cadala, o Elihu ajucărdea ji cana te del duma hai dea iech sfato pherdo lașimos hai pachiv le Iovosche. (Iov 32:2; 33:1-7) Catar o Elihu sichioas vareso zurales importanto: si mișto te das sfaturi cana hai sar trebul, hai prin so phenas te sicavas pachiv hai iubirea. (Ecl. 3:1, 7)

CAMAS VI MAI DUR TE DAS HAI TE AȘUNAS LE SFATURI

16. So sichioas anda o Psalmo 32:8?

¹⁶ O verseto pe savo bazol-pe cado articolo phenel că o Iehova ‘va dela amen sfaturi ando timpo so lesche iacha va avena pe amende’. (Citisar Psalmo 32:8.) Cathar hachiaras că o Iehova silo sea o timpo pașa amende. Vo na numai del amen sfaturi, tha ajutil amen vi te las amen pala lende. Vi amen daisaras te las amen pala o Iehova. Cana trebul te das sfaturi averenghe, daisaras te zuriaras-len hai te ajutisaras-len te alosaren mișto.

17. Sar si le phure cai den amen lașe sfaturi andai Biblia? Explichin. (Isaia 32:1, 2)

¹⁷ Acana, mai but sar oricana, si amen nevoia te das hai te primisaras lașe sfaturi. (2 Tim. 3:1) Le phure cai den amen lașe sfaturi andai Biblia sile „sar le but paia ande iech than bi paiesco”. (Citisar Isaia 32:1, 2) Le ciace amala cai jianen so camas te așunas, tha phenen amenghe so trebul te așunas, cheren amenghe iech daro cai si „sar le sumnacune phabaia andel coșulețea rupune”. (Prov. 25:11) Cadea că, savore te sichioas mai dur sar te das hai te primisaras lașe sfaturi.