ARTICOLO STUDIOSCHE 39
GHILI 54 „Ita o drom!”
Sar te ajutisaras ‘codolen cai silen iech ilo lașio anda i viața veșnico’
„Sea codolen cai sas-len o ilo lașio anda i viața veșnico arăsle te avel-len pachiamos.” (FAP. 13:48)
ANDA SO DAS DUMA
Cana te phenas le manușenghe te astaren te sichion amența andai Biblia hai te acharas-len ca amare întruniri.
1. So cheren chichiva manușa cana așunen i vestea lași? (Fapte 13:47, 48; 16:14, 15)
BUT MANUȘA anda o iechto secolo camle sigo te cărdion creștini cana așunde o ciacimos. (Citisar Fapte 13:47, 48; 16:14, 15.) Vi aghies, chichiva manușa bucurin-pe cana așunen i iechto data i vestea lași. Chiar vi codola cai mai anglal ci camle te așunen o ciacimos andai Biblia daștil-pe că, pala iech timpo, ‘pâtărde pengo ilo’ hai astarde te train pala sar manghel o Del. Tha so trebulas te cheras cana arachas andi predicarea manușen cai silen ‘iech ilo lașio’?
2. Sostar daisaras te phenas că i predicarea si sar iech buchi cai cherel-la varecon ande iech bar?
2 Daisaras te phenas că i predicarea si sar i buchi cai cherel-la varecon ande iech bar. Chichiva zelenimata pachion mai sigo sar aver. Codo cai cherel buchi andi bar va chidela mai sigo codolen pache; tha va lela sama mai dur hai va șiola pai vi codolenghe cai ci sile încă pache. Sa cadea, cana arachas varecas cai si gata te așunel i vestea lași, ajutisaras-les chichi mai sigo te cărdiol iech discipolo le Cristososco. Tha, das amari zor mai dur te ajutisaras vi codolen cai trebul lenghe mai but timpo te hachiaren o ciacimos andai Biblia. (Ioan 4:35, 36) Cana hachiaras sar te das duma fiesave manușesa, daisaras te ajutisaras-len. Te dichas sar daisaras te ajutisaras codolen cai sile gata te așunen i vestea lași cana das duma lența i iechto data. Va avela te dichas vi so daisaras te cheras anda lende caște pașion le Iehovastar hai te aven lesche amala.
CANA LE MANUȘA CAMEN TE AȘUNEN I VESTEA LAȘI
3. So daisaras te cheras cana varecon camel te jianel mai but anda i vestea lași? (1 Corinteni 9:26)
3 Cana arachas andi predicarea manușen cai camen te așunen i vestea lași, camas te ajutisaras-len sigo te jian po drom cai îngărel viațate veșnico. Ci trebul te încăras amen parpale te phenas lenghe te sichion amența andai Biblia sau te achares-len ca amare întruniri chiar i iechto data cana das duma lența. (Citisar 1 Corinteni 9:26.)
4. So cărdea iech tărni cai camlea sigo te sichiol andai Biblia?
4 Te phenas lenghe te sichion amența andai Biblia. Chichiva manușa cai așunen i vestea lași camen sigo te sichion andai Biblia. Sar exemplo, ande iech joi, iech tărni andai Canada avilea co stando lilența hai lea o lilorro Bucurisar-tu viațatar anda sea o timpo!. I phei cathar o stando phendea lache că cadale lilesa daștilas te sichiol andai Biblia bi lovengo. I tărni camlea te sichiol hai dea la pheiache pesco număro telefonosco. Pala codoia, ande codo ghies, i tărni bișialdea iech mesajo la pheiache hai pușlea-la cana daștin te sichion. I phei phendea lache te dichen-pe ande codo sfârșito le curchesco, tha i tărni phendea lache: „Me daștiv vi tehara. Si mișto?”. Cadea că voi astardea te sichiol chiar pala iech ghies ande codoi paraștui. I tărni gălea ca i iechto întrunirea ande codo sfârșito le curchesco hai astardea sigo te avel-la iech amalimos le Iehovasa.
5. So daisaras te cheras cana varecon ci camel sigo te sichiol andai Biblia? (Dich vi le imagini.)
5 Si ciaces că ci ajucăras amen ca sea le manușa savența das duma te camen sigo te sichion andai Biblia sar cadai tărni. Chichiva manușența daștil-pe că trebul te das duma mai butivar ji cana camen te așunen i vestea lași. Daștil-pe că mai anglal trebul te das duma anda le buchia cai von camen te prinjianen-len. Cu sea cadala, te așias bucurime hai te na mechas amen. Te sicavas mai dur că duchal amen lendar. Cana cheras cadaia, daștil-pe că, pa țâra timpo, va avela te sichioas lența andai Biblia. Tha sar daisaras te phenas lenghe te sichion amența andai Biblia? Te dichas so phende chichiva phrala hai pheia cai astaren sigo te sichion le manușența andai Biblia.
So daștis te phenes le manușenghe andal imagini caște camen te sichion andai Biblia? (Dich o paragrafo 5)a
6. So daisaras te phenas ieche manușesche caște camel te sichiol andai Biblia?
6 Le phrala hai le pheia cai dine răspunso le pușimaste de mai opral phende că, ande chichiva thema, si mai mișto te na phenas dumes sar avelas „studio”, „curso biblico” hai „sicavas tumen”. Tha dichle că si mai mișto te phenas lenghe „va avela te das duma” sau „va avela te prinjianas mai but buchia andai Biblia”. Caște mai den duma vi i data cai avel, daștis te phenes: „Jianes că andi Biblia arachen-pe răspunsuri ca le bare pușimata andai viața?” sau „I Biblia na-i iech lil cai del duma numai anda o Del hai ande lesche legi. Voi ajutil amen ciaces vi ande amari viața”. Daștis te phenes vi: „Ci beșas but te das duma. Arăsăn vi numai 10-15 minutea caște prinjianas chichiva șucar buchia ande iech than”. Ci trebul te phenas dumes sar avelas „programarea” sau „ande fiesavo curco”, caște na cheras le manușes te pachial că silo oblighime te dichel-pe amența.
7. Cana hachiarde că arachle o ciacimos chichiva manușa? (1 Corinteni 14:23-25)
7 Te acharas-len ca amare întruniri. Daștil-pe că chichiva manușa anda o iechto secolo hachiarde că arachle o ciacimos cana găle ca i iechto întrunirea. (Citisar 1 Corinteni 14:23-25.) Vi aghies si sa cadea. Le mai but anda codola cai camen te prinjianen le Devles zuriaren mai but pengo amalimos le Iehovasa cana astaren te aven ca amare întruniri. Tha cana trebul te acharas-len? Ando lil Bucurisar-tu viațatar anda sea o timpo!, andi lecția 10, le manușa cai sichion sile acharde te aven ca amare întruniri. Tha ci trebul te ajucăras ji cana arăsas cadala lecțiate. Daisaras te acharas le manușen ca i întrunirea anda o sfârșito le curchesco chiar i iechto data cana das duma lența. Daisaras te phenas sar va bușiola i cuvântarea sau so va avela te sichioas anda o Turno de veghe.
8. So daisaras te phenas ieche manușesche cana acharas-les ca iech întrunirea? (Isaia 54:13)
8 Cana acharas ieche manușes ca i sala le Regatoschi, si mișto te phenas lesche că amare întruniri ci încăren-pe sar ande aver religii. Cana iech jiuvli avilea i iechto data ca iech întrunirea cai încărelas-pe o Turno de veghe, pușlea la pheia casa sichiolas andai Biblia: „Codo cai încărel o Turno prinjianel o anav fiesavesco?”. I phei phendea lache că, o mai butivar, jianas sar bușion codola andai congregația, anda codoia că sam sar iech familia. I jiuvli phendea lache că, ca lachi changheri, le mai but manușa ci prinjianenas o anav le coaverengo. Iech aver buchi cai daisaras te phenas-la si sostar jias ca amare întruniri. (Citisar Isaia 54:13.) Ca i sala le Regatoschi anas închinarea le Iehovasche, sam sicade lestar hai zuriaras amen iech averes. (Evr. 2:12; 10:24, 25) Cadea că, amare întruniri încăren-pe șucar hai ajutin amen anda i viața de fiesavo ghies. Amen ci încăras tradiții sau ritualuri. (1 Cor. 14:40) Andel thana cai chidas amen si iech lași lumina caște daisaras te sichioas mai mișto. Mai but, amen ci das duma niciechdata anda i politica anda codoia că ci șioas amen ande late. Ca i sala le Regatoschi ci has amen averența. Sa cadea, daștis te sicaves le manușesche o video So cherel-pe ca iech sala le Regatoschi?. Cadea, va jianela so va avela code.
9, 10. So daisaras te phenas ieche manușesche cai încărel-pe parpale te avel ca amare întruniri? (Dich vi i imaginea.)
9 Chichiva încăren-pe parpale te aven ca amare întruniri anda codoia că daran că va avela te mangas lendar te paruven penghi religia. Cana achares ieche manușes ca i întrunirea, phen lesche că bucurisaras amen te avel hai code ci trebul te cherel sau te phenel vareso. Daștil te avel sea la familiasa, chiar vi le țâne șiavorrența. Ca i sala le Regatoschi, le șiavorre beșen ande iech than penghe dadența hai deianța hai sichion sa codol buchia. Cadea, le dada hai le deia jianen cai si lenghe șiavorre hai so sichion. (Deut. 31:12) Ca amare întruniri ci manghen-pe love. Amen las amen pala so phendea o Isus: „Bi lovengo primisardean, bi lovengo te den”. (Mat. 10:8) Daștis te phenes le manușesche vi că daștil te avel ca i întrunirea le hureaimatanța cai siles. O Del dichel o ilo le manușesco, na sar sicavel de avreal. (1 Sam. 16:7)
10 Dacă o manuș avel ca i întrunirea, cher-les te simțol-pe mișto ca i sala le Regatoschi. Ajutisar-les te prinjianel le phuren hai vi avere phralen hai pheian andai congregația. Dacă simțol-pe mișto, daștil-pe că va camela te avel vi aver data. Cana ci siles iech Biblia, sicav lesche le versetea ande chi Biblia. Sa cadea, daștis te ajutis-les te hachiarel i cuvântarea hai te sicaves lesche le lila anda save sichioas ca le întruniri.
Chichi mai sigo iech jeno avel ca amare întruniri cadichi mai sigo va pașiola le Iehovastar (Dich le paragrafea 9 hai 10)
CANA ASTARES TE SICHIOS VARECASA ANDAI BIBLIA
11. Sar daștis te sicaves pachiv le manușesche casa sichios andai Biblia?
11 Save buchiandar trebul te les sama cana sichios varecasa andai Biblia? Daștis te sicaves pachiv cana les sama cana jias le manușeste hai chichi timpo așes lesa. Sar exemplo, cana phenes că jias ca iech ceaso, jia cana phendean, chiar cana le manușa anda chio teritorio ci încăren conto cathar o ceaso. Sa cadea, i iechto data cana sichios le manușesa, avelas mișto te na beșes prea but timpo. Chichiva phrala hai pheia cai sichile mai bute manușența andai Biblia phende că si mișto te na beșes prea but, chiar cana o manuș camel te jianel mai but buchia. Si importanto te na des duma prea but hai te meches vi le manușes te phenel so siles po ilo. (Prov. 10:19)
12. So trebul te cheres de cana astares te sichios varecasa andai Biblia?
12 Încă de cana astares te sichios varecasa andai Biblia, trebul te ajutis-les te prinjianel hai te iubil mai but le Iehovas hai le Isusos. Caște cheras cadaia, trebul sea o timpo te sicavas lesche so phenel i Biblia, na te phenas lesche so jianas sau pachias amen. (Fap. 10:25, 26) O Pavel sicadea amen mișto sar te cheras cadaia. Cana sicavelas, vo sea o timpo delas duma anda o Isus, codo cai sas-lo bișialdo caște ajutil amen te prinjianas hai te iubisaras mai but le Iehovas. (1 Cor. 2:1, 2) Sa cadea, o apostolo Pavel sicadea amenghe chichi de importanto si te ajutisaras codolen neve te bariaren calități cai sile sar o sumnacai, o rup sau le cuci bara. (1 Cor. 3:11-15) Mașcar cadal sumnacune calități si o pachiamos, o goghiaverimos, o discernământo hai i dar le Iehovastar. (Ps. 19:9, 10; Prov. 3:13-15; 1 Pet. 1:7) Le tut pala o Pavel hai ajutisar le manușen casa sichios andai Biblia te bariaren pengo pachiamos hai te zuriaren pengo amalimos penghe Dadesa cerisco, cai silo pherdo iubirea! (2 Cor. 1:24)
13. Sar daisaras te avas răbdători hai te hachiaras codolen casa sichioas andai Biblia? (2 Corinteni 10:4, 5) (Dich vi i imaginea.)
13 Le tut pala sar sicavelas o Isus. Les sas-les răbdarea hai hachiarelas le manușen. Na puș le manușes buchia cai si lesche lajiav te del duma anda lende. Dacă trebul, daștis te naches opral le buchia cai ci hachiarel-len hai den duma mai târzio anda lende. Na șiu pharimos po manuș te pachial iech ciacimos cai sichilea-les, cana ci daștil te cherel cadaia. Mai mișto, mech lesche timpo te gândil-pe leste hai te paruvel pesco gândimos. (Ioan 16:12; Col. 2:6, 7) I Biblia phenel că le sicaimata hohamne cai amen ajutisaras-les te paruvel-len sile sar iech zuralo than ande savo garavel-pe. (Citisar 2 Corinteni 10:4, 5.) Daștil te avel pharo anda o manuș te na mai pachial le sicaimata cai pachiaia-len sea leschi viața. Cadea că, mai anglal, trebul te ajutis-les te cherel le Iehovas pesco garaimos hai, pala codoia, va avela lesche mai ușoro te mechel palal le sicaimata hohamne. (Ps. 91:9)
Mech timpo codolesche cai sichiol andai Biblia te gândil-pe le buchiande cai sichilea-len hai te paruvel pesco gândimos (Dich o paragrafo 13)
CANA CODOLA NEVE AVEN CA AMARE ÎNTRUNIRI
14. Sar trebulas te phiravas amen le neve manușența cai aven ca amare întruniri?
14 O Iehova camel te phiravas amen lașimasa savore manușența, vi cana silen aver cultura, sile mai barvale sau mai ciore hai cana silen aver culoarea morciachi. (Iac. 2:1-4, 9) Cadea că sar daisaras te sicavas iubirea codolenghe neve cai aven ca amare întruniri?
15, 16. Sar daisaras te ajutisaras codolen neve te simțon-pe mișto ca amare întruniri?
15 Chichiva manușa daștinas te aven ca i sala le Regatoschi anda codoia că camen te dichen sar si iech întrunirea sau anda codoia că varecon anda aver foro achardea-len. Cadea că na încăr tut parpale te des duma lența! Cher-len te simțon-pe mișto, tha na aș prea but pe lengo șăro. Daștis te achares-len te beșen pașa tute, te dichen ande iech than andi Biblia hai aver publicații. Daștis chiar te anes lenghe iech lil anda lende. Sa cadea, gândisar tut so si ande lengo ilo. Iech murș cai avilea ca i sala le Regatoschi phendea ieche phralesche că simțolas-pe lajiavuno. Sostar? Anda codoia că ci sas-lo hureado eleganto, sar le coaver phrala. O phral phendea lesche te așel liniștime, anda codoia că le Martori sile manușa normalo. Ji la urmă, codo murș pașilea le Iehovastar hai cărdea o bolimos. Vo ci bâstărdea niciechdata sar cărdea-les codo phral te simțol-pe. Cu sea cadala, trebul te na bâstras iech buchi importanto: Cana das duma codolența cai aven ca le întruniri, ci trebul te pușias-len buchia anda save ci camen te den duma. (1 Pet. 4:15)
16 Iech aver buchi cai daisaras te cheras-la caște simțon-pe mișto codola cai aven ca amare întruniri si te sicavas pachiv cana das duma anda codola cai ci sile Martori. Trebul te cheras cadaia vi cana das duma, cana das răspunsuri sau cana încăras teme. Te na phenas buchia cai daștinas te peraven sau daștinas te duchaven le coaveren (Tit 2:8; 3:2). Sar exemplo, ci trebulas te das duma niciechdata nasul anda le buchia cai pachian-len codola cai ci sile Martori. (2 Cor. 6:3) Vi mai but, le phrala cai încăren cuvântări trebun te len sama cadale buchiandar. Sa cadea, von sicaven lașimos codolenghe cai ci sile Martori cana phenen so însemnon le dumes cai amen folosisaras-len, tha von ci jianen-len.
17. So camas te cheras cana arachas le manușen cai silen ‘iech ilo lașio’?
17 Fiesave ghiesesa cai nachel o sfârșito cadala lumeaco silo vi mai pașă. Anda codoia trebul te das sea mai but amari zor te ajutisaras le manușen te cărdion discipoli. Mai si but manușa cai silen „iech ilo lașio anda i viața veșnico”. (Fap. 13:48) Te na încăras amen parpale te phenas le manușenghe te sichion amența andai Biblia hai te achares-len ca amare întruniri. Cana cheras cadal buchia, ajutisaras-len te astaren te jian po „drom cai îngărel viațate”. (Mat. 7:14)
GHILI 64 Las partea pherde bucuria ca o secerișo
a SO DICHAS ANDEL IMAGINI: Dui phrala den duma ieche murșesa cai beșel angla pesco chăr, vo mai anglal cărdea buchi andi armata. Dui pheia den duma iech țâra andai Biblia iecha deaiasa cai sila but buchia te cherel.