Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • re kap. 34 p. 246-251
  • Kua ʼIloʼi Te Misitelio Fakaofoofo

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Kua ʼIloʼi Te Misitelio Fakaofoofo
  • Te Fakahā—Kua Ovi Mai Tona Ikuʼaga Lahi!
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • ʼE Hake Ake Mai Te Vanu
  • Ko Te Tokalelei Pea Mo Te Fīmālie —Ko He ʼAmanaki ʼe Vaʼiganoa
  • Te Fakaʼauha ʼo Papiloni Lahi
    Te Fakahā—Kua Ovi Mai Tona Ikuʼaga Lahi!
  • ʼE Mole He Tokalelei Maʼa Te Hahaʼi ʼAve Logo Loi!
    Te Tule Leʼo—1997
  • ʼE Fakamāuʼi Te Fafine Paomutu Fakalialia
    Te Fakahā—Kua Ovi Mai Tona Ikuʼaga Lahi!
  • Te Fehōkosi Mo Te ʼu Manu Fekai e Lua
    Te Fakahā—Kua Ovi Mai Tona Ikuʼaga Lahi!
Te Fakahā—Kua Ovi Mai Tona Ikuʼaga Lahi!
re kap. 34 p. 246-251

Kāpite 34

Kua ʼIloʼi Te Misitelio Fakaofoofo

1. (a) Neʼe feafeaʼi ia Soane ʼi tana sio ʼaē ki te fafine paomutu lahi pea mo te meʼa fakamataku ʼaē ʼe ina hekaʼi, pea koteā tona tupuʼaga? (b) ʼI te temi nei, ʼe feafeaʼi te kalasi ʼo Soane ʼi te hoko ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakakikite ʼi te meʼa ʼaē neʼe hā?

NEʼE feafeaʼi ia Soane ʼi tana sio ʼaē ki te fafine paomutu lahi pea mo te meʼa fakamataku ʼaē ʼe ina hekaʼi? ʼE tali ʼe ia totonu kiai ʼo ina ʼui fēnei: “Pea ʼi taku sio ʼaē ki ai, neʼe au mataku ʼaupitō.” (Fakahā 17:6b) ʼE mole feala pē lā ke fakakaukauʼi e he tagata ia te taʼi meʼa ʼaia neʼe hā. ʼI te toafa, ʼe ʼi ai te fafine paomutu aga fakalialia ʼe heka ʼi te manu fekai fakamataku ʼe lanu kula ʼahoʼaho! (Fakahā 17:3) ʼE toe punamaʼuli ʼaupitō foki mo te kalasi ʼo Soane iā ʼaho nei, ʼi te hoko ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakakikite ʼi te meʼa ʼaia neʼe hā. Kanapau lā neʼe feala ki te hahaʼi ʼo te mālamanei ke natou sisio ki ai, ʼe natou ʼui anai, ‘ ʼI fakaofoofo leva!’ pea ʼe ʼui anai e te kau pule ʼo te mālamanei, ‘ ʼE mole moʼoni ia!’ Kae ko te meʼa ʼaia neʼe hā ʼe liliu ko he moʼoni fakaofoofo ʼi totatou temi. Kua ʼosi kau te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼi hona ʼaluʼaga fakaofoofo ki te fakahoko ʼo te ʼu lea faka polofetā, pea ʼe ko he fakamoʼoni ʼaia kiā nātou ʼe kaku anai te lea faka polofetā ʼaia ki tona ikuʼaga fakamanavahē.

2. (a) ʼI te punamaʼuli ʼa Soane, koteā ʼaē ʼe ʼui age e te ʼāselo kiā ia? (b) Koteā te meʼa ʼaē neʼe fakahā ki te kalasi ʼo Soane ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, pea neʼe feafeaʼi ia te fakahoko ʼo te faʼahi ʼaia?

2 Neʼe tokagaʼi e te ʼāselo ia te punamaʼuli ʼa Soane. Neʼe toe hoko atu fēnei e Soane: “Pea neʼe ʼui maʼa te ʼāselo kiā te au: ‘He koʼē ʼe ke punamaʼuli? ʼE au fakahā atu anai kiā te koe te misitelio ʼo te fafine pea mo te manu fekai ʼaē ʼe heka ʼi ai pea mo ʼona ʼulu e fitu pea mo ʼona tala ʼe hogofulu.’ ” (Fakahā 17:7) ʼEī, ʼe fakahā anai e te ʼāselo ia te misitelio! ʼE ina fakamahino kiā Soane ʼaē ʼe ava lelei ʼona mata, ia te ʼu faʼahi kehekehe ʼo te meʼa ʼaē neʼe hā pea mo te ʼu meʼa fakaofoofo ʼaē ʼe tonu ke hoko. ʼO toe fēia aipē, ʼi tana gāue ʼaki te takitaki ʼa te kau ʼāselo ʼi te temi ʼaenī, neʼe fakahā ki te kalasi ʼo Soane te faka ʼuhiga ʼo te lea faka polofetā. “ ʼE mole koa lā ʼa te ʼAtua ia te ʼu fakamahino?” Ohagē ko te tagata agatonu ko Sosefo, ʼe tou tui kiai. (Senesi 40:8; vakaʼi ia Taniela 2:29, 30.) ʼE hagē ʼe tutuʼu te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼi te lotomālie, kae fakamahino age e Sehova kiā nātou ia te faka ʼuhiga ʼo te meʼa ʼaē neʼe hā pea mo tona faʼahiga malave ki tonatou maʼuli. (Pesalemo 25:14) ʼI tona temi totonu, neʼe ina fakamahino age kiā nātou ia te misitelio ʼo te fafine pea mo te manu fekai.—Pesalemo 32:8.

3, 4. (a) Koteā te akonaki ʼaē neʼe fai e N. H. Knorr ʼi te taʼu 1942, pea koteā te fakamahino ʼaē neʼe fai ʼi te akonaki ʼaia ʼo ʼuhiga mo te manu fekai ʼaē ʼe lanu kula ʼahoʼaho? (b) Ko te ʼu palalau fea ʼaē neʼe fai e te ʼāselo kiā Soane, ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi e N. H. Knorr?

3 Mai te ʼaho 18 ki te ʼaho 20 ʼo Sepetepeli 1942, ʼi te kovi ʼaupitō ʼo te Lua Tau Faka Mālamanei, neʼe fai e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Amelika tanatou Fakatahi Faka Teokalatike ʼo te Mālama Foʼou. Mai te kolo tāfito ʼaē neʼe fai ai, ʼi Cleveland, Ohio, neʼe fakahoko ʼaki te telefoni ki te tahi ʼu kolo e 50 ʼaia neʼe fai ai te ʼu fakatahi, pea neʼe kau ki ai te toko 129 699 hahaʼi. Neʼe toe fakatuʼutuʼu te tahi ʼu fakatahi fēia ʼi te mālamanei, ʼi te ʼu fenua tau ʼaē neʼe feala ke fai ai. ʼI te temi ʼaia, tokolahi ʼi te hahaʼi ʼa Sehova neʼe natou ʼamanaki ʼe iku anai te tau ki Halamaketone, te tau ʼa te ʼAtua; koia neʼe natou fia ʼiloʼi lelei ai te faka ʼuhiga ʼo te akonaki ʼaē ko tona kupu tāfito “Ko Te Tokalelei ʼo ʼApogipogi ʼe Fualoa Anai Koa?” Neʼe lava feafeaʼi ki te pelesitā foʼou ʼo te Sōsiete Watch Tower, ia N. H. Knorr, ke palalau ki te tokalelei kae hagē ia neʼe ʼamanaki fetauʼaki te ʼu puleʼaga?a Mai tona ʼaluʼaga ʼaē heʼe ko te kalasi ʼo Soane neʼe ‘makehe age tanatou tokagaʼi’ ia te Folafola faka polofetā ʼa te ʼAtua.—Hepeleo 2:1; 2 Petelo 1:19.

4 Koteā te fakamahino ʼaē neʼe fai ʼo ʼuhiga mo te lea faka polofetā ʼi te akonaki “Ko Te Tokalelei ʼo ʼApogipogi ʼe Fualoa Anai Koa?” ʼI te fakamahino lelei ʼaē e N. H. Knorr ko te manu fekai ʼaē ʼe lanu kula ʼahoʼaho ʼo Fakahā 17:3, ʼe ko te Sōsiete ʼo Te ʼu Puleʼaga, neʼe ina fakamatalatala ia te ʼu meʼa kehekehe ʼaē kā hoko ki te manu fekai ʼaia, ʼo ina fakatafito ki te ʼu palalau ʼaenī neʼe fai ki muli age e te ʼāselo kiā Soane: “Ko te manu fekai ʼaē neʼe ke sio kiai neʼe ʼi ai, kae mole ʼi ai nei, pea ʼe ʼamanaki nei ke hake ake mai te vanu, pea ʼe tonu ke ʼalu ia ki te fakaʼauha.”—Fakahā 17:8a.

5. (a) Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē “ko te manu fekai . . . neʼe ʼi ai” pea “mole ʼi ai nei”? (b) Neʼe tali feafeaʼi e N. H. Knorr ki te fehuʼi ʼaenī, “ ʼE nofo anai koa te Sōsiete ʼo Te ʼu Puleʼaga ʼi te luo?”

5 “Ko te manu fekai . . . neʼe ʼi ai.” ʼEī, neʼe fakatuʼu te Sōsiete ʼo Te ʼu Puleʼaga talu mai te ʼaho 10 ʼo Sānualio 1920, pea neʼe kau kiai te ʼu puleʼaga e 63 ʼi te temi ʼaia peʼe ki muli age. Kae neʼe mavae leva ia Saponia, mo Siamani, pea mo Italia, pea neʼe fakamavae ia Lusia ʼāfea mai te Sōsiete ʼo Te ʼu Puleʼaga. ʼI Sepetepeli ʼo te taʼu 1939, neʼe kamata e te takitaki agakovi Nasi ʼo Siamani te Lua Tau Faka Mālamanei.b ʼI tana mole lava taupau te tokalelei ʼi te mālamanei, neʼe hagē neʼe mole kei gāue te Sōsiete ʼo Te ʼu Puleʼaga. Pea ʼi te taʼu 1942, neʼe kua pulinoa. Neʼe fakamahino e Sehova ki tana hahaʼi ʼi te temi totonu ʼaia, ia te faka ʼuhiga kātoa ʼo te meʼa ʼaē neʼe hā, kae neʼe mole ina fakamahino ʼi muʼa atu peʼe ki muli age! ʼI te Fakatahi Faka Teokalatike ʼo Te Mālama Foʼou, neʼe feala ke ʼui e N. H. Knorr, ʼo ʼuhiga mo te lea faka polofetā, ko “te manu fekai . . . mole ʼi ai nei.” Pea neʼe ina fai te fehuʼi ʼaenī: “ ʼE nofo anai koa te Sōsiete ʼo Te ʼu Puleʼaga ʼi te luo?” ʼI tana fakaʼaogaʼi ia Fakahā 17:8, neʼe ina tali fēnei: “ ʼE toe tuʼu ake anai te kautahi ʼo te ʼu puleʼaga faka mālamanei.” Pea neʼe hoko moʼoni te faʼahi ʼaia—ʼo faka lakatonuʼi ai ia te Folafola faka polofetā ʼa Sehova!

ʼE Hake Ake Mai Te Vanu

6. (a) Ko ʼanafea ʼaē neʼe hake ake ai te manu fekai ʼaē ʼe lanu kula ʼahoʼaho mai te vanu, pea koteā tona higoa foʼou? (b) ʼI tona ʼaluʼaga moʼoni, he koʼē ʼe ʼui ko te ʼu Puleʼaga Fakatahi ʼe ko te toe tuʼu moʼoni ake ʼaia ʼo te manu fekai ʼaē ʼe lanu kula ʼahoʼaho?

6 Neʼe hake moʼoni ake te manu fekai ʼaē ʼe lanu kula ʼahoʼaho mai te vanu. ʼI te ʼaho 26 ʼo Sūnio 1945, ʼaki te māholo logoaʼa ʼi San Francisco, ʼi Amelika, neʼe vote ia puleʼaga e 50 ke natou tali ia te Fakatuʼutuʼu ʼo te kautahi ʼo te ʼu Puleʼaga Fakatahi. Neʼe fakatuʼu te kautahi ʼaia “ke ina taupau te tokalelei pea mo te fīmālie ʼo te mālamanei.” Neʼe lahi te ʼu faʼahi neʼe tatau ai te Sōsiete ʼo Te ʼu Puleʼaga pea mo te ʼu Puleʼaga Fakatahi. ʼE ʼui fēnei ʼi te tohi (The World Book Encyclopedia): “ ʼI te tahi ʼu faʼahi, ʼe tatau te ʼu Puleʼaga Fakatahi mo te Sōsiete ʼo Te ʼu Puleʼaga, ʼaē neʼe fakatuʼu ʼi te hili ʼo te ʼUluaki Tau Faka Mālamanei . . . Tokolahi ʼi te ʼu puleʼaga ʼaē neʼe natou faʼu te ʼu Puleʼaga Fakatahi, neʼe natou toe kau foki ki te faʼu ʼo te Sōsiete ʼo Te ʼu Puleʼaga. Ohagē ko te Sōsiete ʼo Te ʼu Puleʼaga, neʼe fakatuʼu te ʼu Puleʼaga Fakatahi moʼo taupau te tokalelei ʼi te ʼatu ʼu puleʼaga. Ko te ʼu koga tāfito ʼo te ʼu Puleʼaga Fakatahi ʼe tatau mo te ʼu koga ʼo te Sōsiete ʼo te ʼu Puleʼaga.” Koia, ko te ʼu Puleʼaga Fakatahi ʼe ko te toe tuʼu moʼoni ake ʼaia ʼo te manu fekai ʼaē ʼe lanu kula ʼahoʼaho. ʼE kau kiai ia puleʼaga e 190, ʼo laka ʼi te toko 63 puleʼaga ʼaē neʼe kau ki te Sōsiete ʼo Te ʼu Puleʼaga; tahi ʼaē meʼa, kua lahi age tana ʼu gāue ʼi te ʼuluaki Sōsiete ʼaia.

7. (a) Neʼe feafeaʼi te punamaʼuli ʼaki he fiafia ʼa te hahaʼi ʼaē ʼe nonofo ʼi te kele, ʼi te toe tuʼu ake ʼa te manu fekai ʼaē ʼe lanu kula ʼahoʼaho? (b) Koteā ʼaē neʼe mole feala ke fakatuʼu e te ʼu Puleʼaga Fakatahi, pea koteā ʼaē neʼe ʼui e tona sīkalaipe lahi ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia?

7 ʼI te kamata, neʼe falala ʼaupitō ia te hahaʼi ki te ʼu Puleʼaga Fakatahi. Neʼe ko te fakahoko ʼaia ʼo te ʼu palalau ʼaenī neʼe fai e te ʼāselo: “Pea kā natou sisio anai pē neʼe feafeaʼi te ʼi ai ʼo te manu fekai, kae mole ʼi ai nei, kae ʼe ʼi ai anai, ʼe punamaʼuli anai ʼaki he fiafia ia nātou ʼaē ʼe nonofo ʼi te kele, kae neʼe mole tohi ʼonatou ʼu higoa ʼi te takaiga tohi ʼo te maʼuli talu mai te kamataʼaga ʼo te mālamanei.” (Fakahā 17:8b) Ko nātou ʼaē ʼe nonofo ʼi te kele, neʼe natou fiafia ʼi te foʼi kautahi foʼou ʼaia, ʼaē ʼe gāue ʼi tona ʼu foʼi fale lalahi ʼaē ʼe tuʼu ʼi te East River ʼo New York. Kae neʼe mole feala ke fakatuʼu e te ʼu Puleʼaga Fakatahi ia te tokalelei pea mo te fīmālie. ʼI te ʼu teitei taʼu fuli ʼo te 20 sēkulō, neʼe lava taupau tāfito ia te tokalelei ʼaki pē te fefakamatakuʼiʼaki ʼa te ʼu fenua ke ʼaua naʼa natou fetauʼaki, pea neʼe tuputupu ʼaupitō ai ia te fakatau ʼo te ʼu mahafu tau. Hili taʼu e 40 tupu ʼo te faiga mālohi ʼa te ʼu Puleʼaga Fakatahi, neʼe meo fēnei tona sīkalaipe lahi ko Javier Pérez de Cuéllar, ʼi te taʼu 1985: “ ʼE tou māʼuʼuli nei ʼi he temi ʼo te toe aga fakavale ʼaupitō, pea ʼe mole matou ʼiloʼi he puleʼaki ki te faʼahi ʼaia.”

8, 9. (a) He koʼē ʼe mole maʼu e te ʼu Puleʼaga Fakatahi he ʼu puleʼaki ki te ʼu faigataʼaʼia ʼo te mālamanei, pea ʼo mulimuli ki te fakatotonu ʼa te ʼAtua, koteā ʼaē kā ʼamanaki hoko kiai? (b) He koʼē ʼe mole tohi ʼi te “takaiga tohi ʼo te maʼuli” ʼa te ʼAtua, te ʼu higoa ʼo nātou ʼaē neʼe natou faʼu ia te ʼu Puleʼaga Fakatahi pea mo nātou ʼaē ʼe ʼoʼofa kiai? (c) Koteā ʼaē kā fakahoko e te Puleʼaga ʼo Sehova?

8 ʼE mole maʼu e te ʼu Puleʼaga Fakatahi he ʼu puleʼaki. Koteā tona tupuʼaga? Koteʼuhi neʼe mole fakatuʼu ia te ʼu Puleʼaga Fakatahi ʼe Ia ʼaē ʼe ina foaki te maʼuli ki te hahaʼi fuli pē. ʼE mole tuʼu fualoa anai te kautahi ʼaia, heʼe ohagē ko tona fakatotonu e te ʼAtua, “ ʼe tonu ke ʼalu ia ki te fakaʼauha.” Ko nātou ʼaē neʼe natou faʼu ia te ʼu Puleʼaga Fakatahi pea mo nātou ʼaē ʼe ʼoʼofa kiai, ʼe mole tohi anai ʼonatou higoa ʼi te takaiga tohi ʼo te maʼuli ʼa te ʼAtua. ʼE lava feafeaʼi ki he hahaʼi agahala kā mamate anai, pea ʼe tokolahi iā nātou ʼe natou fakalainoaʼi te huafa ʼo te ʼAtua, hanatou fakahoko ʼaki te ʼu Puleʼaga Fakatahi ia te meʼa ʼaē neʼe ʼui e Sehova ʼAtua, ʼe mole ina fakahoko anai ʼaki he ʼu fakatuʼutuʼu fakatagata kae ʼaki te Puleʼaga ʼo Kilisito?—Taniela 7:27; Fakahā 11:15.

9 ʼEī, ko te ʼu Puleʼaga Fakatahi ʼe ko he meʼa ia ʼe laukovi ki te Puleʼaga Faka Mesianike ʼo Te ʼAtua ʼaē neʼe ina foaki ki tona ʼAliki ʼo Te Tokalelei, ia Sesu Kilisito—ʼaē kā pule fakaʼaliki anai ki he ʼu temi ʼe heʼegata. (Isaia 9:6, 7) Tatau aipē peʼe fakahoko e te ʼu Puleʼaga Fakatahi he tokalelei faka temi, kae ʼe mole tuai pea toe hoko he ʼu tau. ʼE kau ia te meʼa ʼaia ki te nātulā ʼo te tagata agahala. “Neʼe mole tohi ʼonatou ʼu higoa ʼi te takaiga tohi ʼo te maʼuli talu mai te kamataʼaga ʼo te mālamanei.” ʼE mole fakatuʼu pē anai e te Puleʼaga ʼo Sehova ʼaki ia Kilisito ia te tokalelei ʼo heʼegata ʼi te kele, kae ʼaki te sākilifisio faitotogi ʼa Sesu, ʼe ina toe fakatuʼuake anai mo te kau mate, te kau faitotonu mo te kau heʼe faitotonu ʼaē ʼe manatuʼi e te ʼAtua. (Soane 5:28, 29; Gāue 24:15) ʼE kau ai ia nātou fuli ʼaē neʼe nonofo agatonu logolā te ʼu fakafeagai ʼa Satana pea mo tona hākoga, pea mo ʼihi ʼaē ʼe tonu ke natou fakahā tanatou fakalogo. ʼE mahino ia, ʼe mole tuʼu anai ʼi te takaiga tohi ʼo te maʼuli ʼa te ʼAtua te ʼu higoa ʼo nātou ʼaē neʼe lagolago mālohi ki Papiloni Lahi pea mo nātou ʼaē kei haga ʼatolasio ki te manu fekai.—Ekesote 32:33; Pesalemo 86:8-10; Soane 17:3; Fakahā 16:2; 17:5.

Ko Te Tokalelei Pea Mo Te Fīmālie —Ko He ʼAmanaki ʼe Vaʼiganoa

10, 11. (a) Koteā ʼaē neʼe kalagaʼi e te ʼu Puleʼaga Fakatahi ʼi te taʼu 1986, pea neʼe koteā te tali kiai? (b) Ko “te ʼu faʼahiga lotu” e fia ʼaē neʼe fakatahitahi ʼi Assise, ʼi Italia, ʼo faikole ki te tokalelei, pea neʼe tali koa e te ʼAtua ia te ʼu taʼi faikole ʼaia? Kotou fakamahino.

10 ʼI tanatou faiga ʼaē ke fakaloto mālohiʼi te ʼu ʼamanaki ʼa te mālamanei, neʼe kalagaʼi e te ʼu Puleʼaga Fakatahi ia te taʼu 1986 ko te “Taʼu Faka Mālamanei ʼo Te Tokalelei,” ʼaki te kupu tāfito ʼaenī “Moʼo Haofaki Te Tokalelei Pea Mo Te Kā Haʼu ʼo Te Mālamanei.” Neʼe kole ki te ʼu puleʼaga ʼaē neʼe fetauʼaki ke tuku tanatou tau, ʼi he kiʼi taʼu pē e tahi. Neʼe koteā tanatou tali? Ohagē ko tona ʼui e te fakamatala ʼa te Institut international de recherches sur la paix, ko te toko nima miliona tupu hahaʼi neʼe mamate ʼi te ʼu tau ʼaē neʼe hoko lolotoga te taʼu 1986! Logolā neʼe tā te ʼu foʼi piesi makehe pea mo te ʼu sitapa moʼo fakamanatuʼi ʼo te taʼu ʼaia, kae neʼe lahi te ʼu puleʼaga neʼe mole natou faiga ke fakahoko te fakatuʼutuʼu ʼaē ki te tokalelei ʼi te taʼu ʼaia. Kae ko te ʼu lotu ʼo te mālamanei—ʼi tanatou tōkakaga tuʼumaʼu ʼaē ke natou felōgoi lelei mo te ʼu Puleʼaga Fakatahi—neʼe natou fakahāhā ʼi he ʼu ʼaluʼaga kehekehe ia te ʼu meʼa ʼo ʼuhiga mo te taʼu ʼaia. ʼI te ʼaho 1 ʼo Sānualio 1986, neʼe vikiʼi e te Tuʼi Tapu ko Soane Paulo 2 ia te gāue ʼa te ʼu Puleʼaga Fakatahi pea mo ina momoli te taʼu foʼou ʼaia ki te tokalelei. Pea ʼi te ʼaho 27 ʼo ʼOketopeli, neʼe ina fakatahitahiʼi te kau takitaki ʼo te ʼu lotu ʼo te mālamanei ʼi Assise, ʼi Italia, ʼo faikole ki te tokalelei.

11 ʼE tali koa e te ʼAtua ia te ʼu taʼi faikole ʼaia ʼo ʼuhiga mo te tokalelei? Ko ai koa te ʼAtua ʼaē neʼe faikole kiai te kau takitaki lotu ʼaia? Kapau neʼe kotou fehuʼi age kiā nātou, neʼe lagi kehekehe tanatou ʼu tali. ʼE ʼi ai koa he ʼu ʼatua ʼe lauʼi miliona ʼe feala ke natou fagono pea mo natou tali ia te ʼu kole ʼaē ʼe fai ʼi he ʼu ʼaluʼaga ʼe kehekehe? Tokolahi iā nātou ʼaē neʼe kau kiai neʼe natou ʼatolasio ki te Tahitolu ʼo te Keletiate.c ʼE lahi te ʼu ʼatua neʼe faikole ki ai te kau Putisi mo te kau Inituisi, pea mo ʼihi age. ʼO fakatahi ai, neʼe ko “te ʼu faʼahiga lotu” e 12, neʼe fakafofoga e te ʼu hahaʼi maʼuhiga ohagē ko te Pule ’Ēpikopō Anglican ʼo Cantorbéry, mo te Dalaï Lama ʼo te Lotu Putisi, mo te métropolite Orthodoxe Lusia, mo te pelesitā ʼo te Association du lieu saint shintoïste ʼi Tokio, mo te ʼu animistes ʼo Afelika, pea mo te ʼu Initia e lua ʼo Amelika neʼe nā ʼai te ʼu pale fuluʼi manu. Neʼe feala ke ʼui ko te kūtuga ʼaia neʼe matalelei tonatou ʼu teu, ʼo talanoa ʼi te televisio ʼi hona ʼaluʼaga fakaofoofo. Ko te tahi kūtuga neʼe faikole ʼo fai hoholo lolotoga ia hola e 12. (Vakaʼi ia Luka 20:45-47.) Kae neʼe ʼi ai koa he faikole ʼi te ʼu faikole ʼaia neʼe kaku ki te ʼu ʼao ʼaē neʼe natou fakamalumalu te fakatahi? Kailoa, heʼe koʼenī tona ʼu tupuʼaga:

12. Koteā te ʼu tupuʼaga ʼo te mole tali e te ʼAtua te ʼu faikole ki te tokalelei ʼa te kau takitaki lotu ʼo te mālamanei?

12 ʼO mole hagē ko nātou ʼaē ʼe natou “haʼele . . . ʼi te huafa ʼo Sehova,” neʼe mole ʼi ai he tahi ʼi te hahaʼi lotu ʼaia neʼe faikole kiā Sehova, te ʼAtua maʼuli, ʼaē ʼe hā tuʼa 7 000 tona huafa ʼi te ʼu tohi ʼāfea ʼo te Tohi-Tapu. (Mikea 4:5; Isaia 42:8, 12)d ʼI tonatou ʼuhiga kūtuga, neʼe mole natou fakaovi ki te ʼAtua ʼaki te huafa ʼo Sesu, pea ko te tokolahi iā nātou neʼe mole natou tui pē lā kiā Sesu Kilisito. (Soane 14:13; 15:16) ʼE mole ʼi ai he tahi iā nātou ʼe ina fai te finegalo ʼo te ʼAtua ʼi te temi ʼaenī, ʼaē ko te kalagaʼi ʼi te mālamanei kātoa te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼaē kua vave hoko mai, ʼaē ko te falalaʼaga moʼoni pē ʼaia e tahi ʼo te mālamanei—kae mole ko te ʼu Puleʼaga Fakatahi. (Mateo 7:21-23; 24:14; Maleko 13:10) Ko te tokolahi iā nātou ʼaia, neʼe kau tanatou ʼu kautahi faka lotu ʼi te ʼu tau ʼo te hisitolia ʼaē neʼe lahi ai te ligitoto, ʼo kau kiai mo te ʼu tau faka mālamanei e lua ʼo te 20 sēkulō. Kiā nātou ʼaia, ʼe ʼui fēnei e te ʼAtua: “Logo aipē te lahi ʼo te ʼu kole ʼaē ʼe kotou fai, mole au fakalogo; kua fonu ʼokotou nima ko te toto.”—Isaia 1:15; 59:1-3.

13. (a) He koʼē ʼe hā lelei ia te lagolago ʼa te kau takitaki lotu ʼo te mālamanei ki te ʼu Puleʼaga Fakatahi moʼo fakahoko ia te tokalelei? (b) ʼO mulimuli ki te meʼa ʼaē neʼe tala e te ʼAtua, koteā te ikuʼaga ʼo te kalaga ʼaē ki te tokalelei?

13 ʼE hā lelei ai te lagolago ʼa te kau takitaki lotu ʼo te mālamanei ki te ʼu Puleʼaga Fakatahi moʼo fakahoko ia te tokalelei ʼi te temi ʼaenī. ʼE natou fia fakalotoʼi te ʼu Puleʼaga Fakatahi ke natou fai ia te ʼu meʼa ʼaē ʼe natou loto kiai, tāfito ʼi te temi ʼaenī ʼaē kua tokolahi ai tanatou ʼu hahaʼi kua natou liʼaki te lotu. Ohagē ko te kau takitaki heʼe agatonu ʼi te Iselaele ʼāfea, ʼe natou kalaga fēnei, “ ‘Kua tokalelei! Kua tokalelei!’ kae tālā ia ʼe mole ʼi ai he tokalelei.” (Selemia 6:14) ʼE mahino ia, ʼe hoholo atu anai tanatou kalaga ʼaē ki te tokalelei, ʼo natou lagolago ki te meʼa fakaʼosi ʼaē neʼe fakakikite e te ʼapositolo ko Paulo: “Ko te ʼaho ʼo Sehova ʼe haʼu moʼoni ia ohagē ko he tagata kaihaʼa ʼi te pōʼuli. ʼI te temi ʼaē kā natou ʼui ai anai: ‘Tokalelei pea mo fīmālie!’ pea ʼe tonu anai ke hoko fakafokifā he fakaʼauha kiā nātou, ohagē ko te ʼu nunuʼa ʼo te tuʼania ki te fafine faitama; pea ʼe mole natou hao anai.”—1 Tesalonika 5:2, 3.

14. ʼE feafeaʼi anai te agaaga ʼo te kalaga ʼaē “Tokalelei pea mo te fīmālie!” pea koteā ʼaē ʼe tonu ke fai e he tahi ke ʼaua naʼa kākāʼi ia ia e te kalaga ʼaia?

14 ʼI te ʼu taʼu ʼaenī, neʼe ʼui e te hahaʼi politike ʼe fai te ʼu fakatuʼutuʼu kehekehe moʼo fakahoko ia te “tokalelei pea mo te fīmālie.” Ko te ʼu faiga ʼaia ʼa te ʼu pule ʼe ko he kamataʼaga koa ʼaia ʼo te fakahoko ʼo 1 Tesalonika 5:3? Pē neʼe talanoa koa Paulo ʼo ʼuhiga mo he meʼa tāfito ʼe tonu ke hoko, kā tokagaʼi anai e te hahaʼi ʼi te kele kātoa? Mai tona ʼaluʼaga ʼaē, ʼi ʼihi temi, ʼe tou mahino kātoa ki te ʼu lea faka polofetā ʼi te Tohi-Tapu ʼi tonatou kua ʼosi hoko peʼe lolotoga tanatou hoko, koia ʼe tonu ai anai ke tou ʼatalitali pea mo sisio. Kae ʼe mahino ki te kau Kilisitiano, logopē lā ia te tokalelei pea mo te fīmālie ʼaē kā lagi lava fakatuʼu e te ʼu puleʼaga, kae ʼi tona ʼuhiga moʼoni ʼe mole fetogi ai anai he meʼa. ʼE kei maʼu pē anai te manatu pē ʼaē kiā kita, te fehiʼa, te fai fakapō, te māvetevete ʼa te ʼu fāmili, te aga heʼeʼaoga, te mahaki, te lotomamahi, pea mo te mate. Koia ʼe mole kākāʼi anai koutou e he kalaga “tokalelei pea mo fīmālie,” mo kapau ʼe kotou mahino ki te faka ʼuhiga ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko ʼi te kele pea mo taupau te ʼu fakatokaga ʼo te lea faka polofetā ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua.—Maleko 13:32-37; Luka 21:34-36.

[Kiʼi nota]

a Neʼe mate ia J. F. Rutherford ʼi te ʼaho 8 ʼo Sānualio 1942, pea neʼe hoa ki ai ia N. H. Knorr ʼi te tuʼulaga pelesitā ʼo te Sōsiete Watch Tower.

b ʼI te ʼaho 20 ʼo Novepeli 1940, neʼe fai ia te fuakava e Siamani, mo Italia, mo Saponia pea mo Hukalia ki he “Sōsiete ʼo Te ʼu Puleʼaga foʼou,” pea hili kiai ʼaho e fā, neʼe fai te Misa ʼi te Vatikano neʼe logo ʼi te lātio pea mo te faikole ki te tokalelei faka lotu pea mo he mālama foʼou. Neʼe mole hoko te “Sōsiete foʼou” ʼaia.

c Ko te tui ki te Tahitolu ʼe haʼu mai te Papiloni ʼāfea, ʼaē neʼe ʼatolasioʼi ohagē ko he tahitolu ia te ʼatua ʼo te laʼā ko Shamash, mo te ʼatua ʼo te māhina ko Sin, pea mo te ʼatua ʼo te ʼu fetuʼu ko Ishtar. Neʼe tatau mo Esipito, ʼo natou ʼatolasio kiā Osiris, mo Isis, pea mo Horus. Ko te ʼatua pule ʼo Asilia, ia Asule, ʼe fakatātā ia ia ʼaki ʼona foʼi ʼulu e tolu. ʼO mulimuli ki te faʼifaʼitaki ʼaia, ʼe tou maʼu te ʼu fakatātā ʼi te ʼu ʼēkelesia Katolika, ko te ʼAtua mo ʼona ʼu foʼi ʼulu e tolu.

d ʼI te tikisionalio (Webster’s Third New International Dictionary) ʼo te taʼu 1993, ʼe fakamahino fēnei ia te ʼu kupu Sehova ʼAtua: “Ko he ʼatua māʼoluga kua ʼiloʼi papau pea ko te ʼAtua pē ʼaia e tahi ʼaē ʼe ʼatolasio kiai te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.”

[Talanoa ʼo te pasina 250]

ʼE Mole Ko He “Tokalelei” Moʼoni

Logolā neʼe kalagaʼi e te ʼu Puleʼaga Fakatahi ko te taʼu 1986 ʼe ko Te Taʼu Faka Mālamanei ʼo Te Tokalelei, kae neʼe hoko atu aipē ia te tuputupu ʼo te faʼu ʼo te ʼu mahafu fakamataku. Neʼe fakahā ʼi te tohi (World Military and Social Expenditures 1986) ia te ʼu manatu maʼuhiga ʼaenī:

ʼI te taʼu 1986 neʼe kaku ki te 900 miliale tola te falā ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi ki te ʼu meʼa faka sōlia ʼo te mālamanei kātoa.

Ko te falā ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi e te mālamanei ʼi te hola pē e tahi ki te ʼu meʼa faka sōlia, neʼe feʼauga moʼo haofaki ʼo te toko 3,5 miliona hahaʼi ʼaē neʼe mamate ʼi te taʼu fuli ʼuhi ko te ʼu mahaki neʼe feala pē hona faitoʼo.

ʼI te mālamanei, ko te tagata e tahi ʼi te toko nima neʼe masiva. Ko te hahaʼi fuli ʼaia ʼaē neʼe pakupapaku neʼe feala ke fafaga ia nātou ʼi te taʼu kātoa ʼaki te paʼaga ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi iā ʼaho e lua e te mālamanei ki te ʼu mahafu.

Ko te mālohi kātoa ʼo te ʼu mahafu faka nukeleʼea ʼaē ʼi te mālamanei, neʼe mālohi age ʼo tuʼa 160 000 000 ʼi te mālohi ʼo te paʼulu ʼaē neʼe hoko ʼi Tchernobyl.

ʼE feala ki he foʼi pulu faka nukeleʼea ke pā ʼo tuʼa 500 age tona mālohi ʼi te foʼi pulu ʼaē neʼe paʼulu ʼi Hiroshima ʼi te taʼu 1945.

Ko te ʼu mahafu faka nukeleʼea ʼe tuʼa tahi miliona tupu tona mālohi ʼi te ʼu foʼi pulu nukeleʼea ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi ki Hiroshima. Ko tonatou fakatatau, neʼe ko te tuʼa 2 700 te mālohi ʼo te ʼu foʼi pulu kātoa ʼaē neʼe fakapā ʼi te Lua Tau Faka Mālamanei, ʼaē neʼe mamate ai te toko 38 miliona hahaʼi.

Neʼe hoko te ʼu tau pea mo lahi ʼaupitō ai te mātea. Ko hahaʼi e toko 4,4 miliona neʼe mamate ʼi te tau ʼi te 18 sēkulō, ko te toko 8,3 miliona ʼi te 19 sēkulō, pea ko te toko 98,8 miliona ʼi te ʼu ʼuluaki taʼu e 86 ʼo te 20 sēkulō. Talu mai te 18 sēkulō, neʼe fakalaka ʼi te tuʼa ono ia te vave ʼo te tuputupu ʼa te kau mate ʼi te tuputupu ʼo te hahaʼi ʼaē ʼi te kele. Neʼe tuʼa hogofulu age te lahi ʼo te kau mamate ʼi te tau ʼi te 20 sēkulō ʼi te kau mamate ʼo te 19 sēkulō.

[Paki ʼo te pasina 247]

Ohagē ko te meʼa ʼaē neʼe fakakikite ʼo ʼuhiga mo te manu fekai lanu kula ʼahoʼaho, neʼe hifo te Sōsiete ʼo Te ʼu Puleʼaga ki te vanu ʼi te lolotoga ʼo te Lua Tau Faka Mālamanei kae neʼe toe maʼuli ake ʼo liliu ko te Kautahi ʼo te ʼu Puleʼaga Fakatahi

[Paki ʼo te pasina 249]

Moʼo lagolago ki te “Taʼu ʼo Te Tokalelei” ʼo te ʼu Puleʼaga Fakatahi, neʼe fai e te ʼu fakafofoga ʼo te ʼu lotu ʼo te mālamanei ia te ʼu tuʼuga faikole ʼi Assise, ʼi Italia, kae neʼe mole ʼi ai he tahi iā nātou neʼe faikole ki te ʼAtua maʼuli, ia Sehova

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae