“Logope La Neʼe Mole Heʼeki Koutou Sisio Kia Te Ia, Kae ʼe Koutou ʼOʼofa Kia Te Ia”
“Logope la neʼe mole heʼeki koutou sisio kia te ia, kae ʼe koutou ʼoʼofa kia te ia. Logope la ʼe mole koutou sisio kia te ia ʼi te temi nei, kae ʼe koutou tui kia te ia pea ʼe koutou fakafiafia lahi.”—1 Petelo 1:8.
1. Logope la ʼe mole he tahi ia ʼaho nei kua sio kia Sesu, e feafeaʼi te faiga ʼa ʼihi hahaʼi lotu ke nātou fakahā tanatou pipiki kia te ia?
ʼE MOLE he tahi ia ʼaho nei kua sio kia Sesu Kilisito. Kae, ko te lauʼi miliona hahaʼi ʼe nātou ʼui ʼe nātou ʼoʼofa kia te ia. ʼI te taʼu fuli ʼi te ʼaho 9 ʼo Sanualio, ʼi Manille, ʼi Filipine, ʼe fata e te hahaʼi te fakatātā lahi ʼo Sesu Kilisito ʼe ina ʼamo he koluse, ʼo nātou feʼāveʼaki ʼi te ʼu ala, pea ʼe ʼui ko te meʼa ʼaia ʼe ko te fakatahi ʼo te toe hahaʼi tokolahi ʼaupito, pea ko he fakahā fakaofoofo ʼaia ʼo te lotu ʼa te hahaʼi ʼo te fenua. ʼE fehumukiʼaki te hahaʼi; pea kua nātou femalamalakiʼaki ʼi tanatou faiga fakavalevale ʼaē ke nātou fāfā ki te fakatātā. Tokolahi ia nātou ʼaē neʼe sisio ki te meʼa ʼaia, ʼe nātou punamaʼuli ʼo ʼuhiga mo te polosesio fakafiafia ʼaia. Kae, ʼe mahino papau ia ko ʼihi ʼi te hahaʼi ʼaia, ʼe nātou fia fakaōvi fakamalotoloto kia Sesu. Moʼo fakahā tanatou tui kia Sesu, ʼe nātou tau honatou koluse peʼe lagi nātou tatuʼu ʼo misa. Kae ʼe feala koa ke faka ʼuhiga te tauhi tamapua ʼaia ʼe ko te tauhi moʼoni?
2, 3. (a) Ko ai ʼi te ʼu tisipulo ʼa Sesu, neʼe nātou sisio moʼoni pea mo fagono kia te ia? (b) Ko ai ʼihi ʼi te ʼuluaki sēkulō, neʼe ʼoʼofa kia Sesu pea mo tui kia te ia, logope la neʼe mole heʼeki nātou sisio tonu kia te ia?
2 ʼI te ʼuluaki sēkulō, ko te lauʼi afe hahaʼi ʼo te ʼu kolo Loma ʼi Sutea, mo Samalia, mo Pelea, pea mo Kalilea neʼe nātou sisio pea mo logo kia Sesu Kilisito. Neʼe nātou fakalogo ki tana fakamahino te ʼu moʼoni ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. Neʼe nātou sio mata ki te ʼu milakulo ʼaē neʼe ina fakahoko. Ko ʼihi ia nātou ʼaia neʼe nātou liliu ko tana ʼu tisipulo, he neʼe nātou ʼiloʼi papau ko ia ko “Kilisito, te ʼAlo ʼo te ʼAtua maʼuli.” (Mateo 16:16) Kae ko nātou ʼaē neʼe faitohi ki ai te ʼapositolo ko Petelo ʼi tana ʼuluaki tohi, neʼe mole nātou kau ʼi te ʼu tisipulo ʼaia.
3 Ko nātou ʼaē neʼe faitohi ki ai ia Petelo, neʼe nātou nonofo ʼi te ʼu kolo Loma ʼo Ponetoni, mo Kalate, mo Kapatose, mo Asia, pea mo Pitinia,—ʼaē ʼe tuʼu ʼi te fenua ʼo Tulukia ʼi te temi nei. Neʼe faitohi ia Petelo kia nātou ʼo fēnei: “Logope la neʼe mole heʼeki koutou sisio kia te ia, kae ʼe koutou ʼoʼofa kia te ia. Logope la ʼe mole koutou sisio kia te ia ʼi te temi nei, kae ʼe koutou tui kia te ia pea ʼe koutou fakafiafia lahi ʼaki he fiafia ʼe mole feala hona fakamatala pea ʼe faka kolōlia.” (1 Petelo 1:1, 8) Neʼe feafeaʼi tanatou ʼiloʼi ia Sesu Kilisito, ʼo nātou ʼoʼofa kia te ia pea mo tui kia te ia?
4, 5. Logope neʼe mole heʼeki nātou sisio kia Sesu, kae neʼe nātou ʼiloʼi feafeaʼi ia ia, ʼo tupu ai tanatou ʼofa kia te ia?
4 ʼE mahino ia, ko ʼihi neʼe nonofo ʼi Selusalemi ʼi te temi ʼaē neʼe fai faka mafola ai te ʼapositolo ko Petelo ki te kaugamālie ʼaē neʼe kau ki te lafeti ʼo te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi. ʼI te ʼosi ʼo te lafeti ʼaia, neʼe tokolahi te kau tisipulo neʼe nonofo ʼi Selusalemi ke feala hanatou ako he tahi ʼu meʼa mai te kau ʼapositolo. (Gāue 2:9, 41, 42; vakaʼi ia 1 Petelo 1:1.) ʼI tana ʼu folau liuliuga ʼi tona ʼuhiga misionea, neʼe toe fakahoko foki e te ʼapositolo ko Paulo tona minisitelio ki te hahaʼi ʼaē neʼe nonofo ʼi te ʼu kolo ʼaē ki muli age, neʼe fakamomoli ki ai e Petelo te ʼuluaki tohi faka Tohi-Tapu ʼaē neʼe foaki kiai tona higoa.—Gāue 18:23; 19:10; Kalate 1:1, 2.
5 He koʼe ko te ʼu hahaʼi ʼaia, ʼaē neʼe mole heʼeki sisio kia Sesu, neʼe nātou fia pipiki mālohi kia te ia? ʼI totatou temi, he koʼe ko te ʼu hahaʼi ʼe lauʼi miliona tupu, ʼi te malamanei katoa, ʼe nātou ʼoʼofa mamahi kia te ia?
Te ʼu Meʼa ʼAē Neʼe Nātou Logo Kiai
6. (a) Kanapau neʼe koutou logo ki te fai faka mafola ʼa Petelo ʼo ʼuhiga mo Sesu ʼi te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi, koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe feala ke koutou ako ai? (b) Neʼe malave feafeaʼi te faʼahi ʼaia ki te toko 3 000 ʼaē neʼe nātou kau ki te lafeti ʼaia?
6 Kapau neʼe koutou nonofo ʼi Selusalemi ʼi te temi ʼaē neʼe palalau ai ia Petelo ki te kaugamālie ʼi te taʼu 33 ʼo totatou temi, koteā anai te meʼa ʼaē neʼe koutou ako ai ʼo ʼuhiga mo Sesu? ʼE mahino papau ia neʼe koutou ako ai ko te ʼu milakulo ʼaē neʼe ina fai, neʼe fakahā ʼaki ai neʼe fekauʼi mai ia ia e te ʼAtua. Logope la neʼe matehi ia Sesu e te ʼu tagata agahala, neʼe mole nofo ia ʼo talu ai ʼi te faitoka, kae neʼe fakatuʼuake ia ia pea neʼe ʼave ia ki selo ki te toʼomataʼu ʼo te ʼAtua. ʼI tona fakahagatonu, ko Sesu neʼe ko Kilisito, te Mesia ʼaē neʼe talanoa ki ai te ʼu polofeta ʼi tanatou ʼu tohi. ʼAki ia Sesu Kilisito, neʼe tuku ifo te laumālie maʼoniʼoni ki tana kau tisipulo ke feala atu aipe hanatou fai faka mafola ki te hahaʼi ʼo te ʼu fenua kehekehe, ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa taulekaleka ʼaē neʼe fai e te ʼAtua ʼaki tona ʼAlo. ʼI te lafeti ʼaia, neʼe malave ʼaupito ki te tokolahi ia te akonaki ʼa Petelo, pea ko te toko 3 000 neʼe papitema ʼo nātou liliu ko te ʼu tisipulo Kilisitiano. (Gāue 2:14-42) Kapau neʼe koutou kau ʼi te lafeti ʼaia, neʼe koutou fai koa te meʼa ʼaē neʼe nātou fai?
7. (a) Kapau neʼe koutou nonofo ʼi Atiokia ʼi te temi ʼaē neʼe fai faka mafola ai te ʼapositolo ko Paulo, koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe feala ke koutou ako ai? (b) He koʼe ko ʼihi ʼi te kaugamālie neʼe nātou liliu ko te hahaʼi tui pea mo nātou fakahā te logo lelei ki niʼihi?
7 Kapau neʼe koutou kau ia nātou ʼaē neʼe fagono ki te faiakonaki ʼa te ʼapositolo ko Paulo ʼi Atiokia, ʼi te kolo Loma ʼo Kalate, koteā te tahi age meʼa ʼaē neʼe feala ke koutou ako ai ʼo ʼuhiga mo Sesu? Neʼe koutou logo anai ki te fakamahino e Paulo ko te fakatūʼa ʼaē neʼe fai e te ʼu pule ʼo Selusalemi ke matehi ia Sesu, neʼe kua fakakikite e te ʼu polofeta. ʼE koutou toe logo ai anai ki te ʼu fakamoʼoni ʼe hā ai neʼe sio te ʼu hahaʼi kua fakatuʼuake ia Sesu. ʼE mahino papau ia, ʼe koutou punamaʼuli anai ki te fakamahino ʼa Paulo, ʼi tana ʼui ʼaē ko te fakatuʼuake ʼo Sesu mai te mate, neʼe ko he fakamoʼoni ʼaia e Sehova ko ia ʼaia ʼe ko te ʼAlo ʼo te ʼAtua. Pea neʼe lagi fiafia anai tokotou loto ʼi takotou logo ʼaē, ko te fakamolemole ʼo te ʼu agahala ʼi te tui kia Sesu, ʼe ko he faka fealagia ʼaia ke tou maʼu ai te maʼuli heʼegata? (Gāue 13:16-41, 46, 47; Loma 1:4) ʼI tanatou mahino ki te maʼuhiga ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou logo kiai, neʼe liliu ai ʼihi ʼi Atiokia ko te ʼu tisipulo, ʼo nātou faka mafola mālohi te logo lelei ki te hahaʼi, logope la tanatou ʼiloʼi ʼaē ʼe fakatagaʼi mālohi anai ia nātou.—Gāue 13:42, 43, 48-52; 14:1-7, 21-23.
8. Kapau neʼe koutou kau ʼi te fono ʼo te kokelekasio ʼo Efesi ʼi te temi ʼaē neʼe nātou lau ai te tohi ʼaē neʼe fai e Paulo kia nātou, koteā te meʼa ʼaē neʼe feala ke koutou ako ai?
8 ʼE feafeaʼi anai mo kanapaula neʼe koutou fakatahi mo te kokelekasio faka Kilisitiano ʼo Efesi, ʼi te kolo Loma ʼo Asia, ʼi te temi ʼaē neʼe maʼu ai e te ʼu tisipulo ʼo te kolo ʼaia, ia te tohi ʼa Paulo ʼaē neʼe ina fai ʼaki te laumālie ʼa te ʼAtua? Koteā anai te meʼa ʼaē neʼe feala ke koutou ʼiloʼi ʼaki te tohi ʼaia, ʼo ʼuhiga mo te tuʼulaga ʼo Sesu ʼi te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua? ʼI te tohi ʼaia neʼe fakamahino e Paulo, ʼaki ia Kilisito ko meʼa fuli ʼaē ʼe ʼi te lagi pea mo te kele, ʼe felogoi anai mo te ʼAtua, ko te meʼa ʼofa ʼaia ʼo te ʼAtua ʼaki ia Kilisito neʼe ina folahi ki te hahaʼi ʼo te ʼu fenua fuli, ko te hahaʼi ʼaē neʼe mamate ia mata ʼo te ʼAtua ʼuhi ko tanatou ʼu agahala, kua nātou maʼuʼuli ʼaki tanatou tui kia Kilisito, pea ʼaki te fakatuʼutuʼu ʼaia, kua toe faka fealagia ki te hahaʼi ke nātou liliu ko he ʼu foha ʼofaina ʼa te ʼAtua.—Efesi 1:1, 5-10; 2:4, 5, 11-13.
9. (a) Koteā te meʼa ʼaē ʼe feala ke tokoni kia koutou ke koutou ʼiloʼi peʼe koutou mahino ki te maʼuhiga ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe tohi e Paulo ki te kau Efesi? (b) Neʼe malave feafeaʼi ki te ʼu tēhina ʼo te ʼu kolo Loma ʼaē neʼe talanoa kiai ia Petelo, ia te meʼa ʼaē neʼe nātou ako ʼo ʼuhiga mo Sesu?
9 Ko takotou loto fakafetaʼi kia meʼa fuli ʼaia, ʼe ina uga koa koutou ke mālohi tokotou ʼofa ki te ʼAlo ʼo te ʼAtua? Ko te ʼofa ʼaia ʼe ina uga koa tokotou maʼuli ʼi te ʼaho fuli, ohage ko tona fakaloto mālohiʼi e te ʼapositolo ko Paulo ʼi te tohi ʼo Efesi kapite 4 ki te kapite 6? Ko te loto fakafetaʼi ʼaia ʼe ina uga koa koutou ke koutou vakavakaʼi fakalelei te ʼu meʼa ʼaē ʼe koutou fakamuʼamuʼa ʼi tokotou maʼuli? ʼO hilifaki ki tokotou ʼofa ki te ʼAtua pea mo takotou loto fakafetaʼi ki tona ʼAlo, ʼe koutou fai koa he ʼu fetogi ke liliu moʼoni te fai ʼo te finegalo ʼo te ʼAtua, ʼe ko te koga maʼuhiga ʼaia ʼo tokotou maʼuli? (Efesi 5:15-17) ʼO ʼuhiga mo te faʼahiga malave ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe ako e te kau Kilisitiano ʼi Asia, mo Kalate, pea mo te tahi ʼu kolo Loma, neʼe faitohi te ʼapositolo ko Petelo kia nātou ʼo ina ʼui fēnei: “Logope la neʼe mole heʼeki koutou sisio kia [Sesu Kilisito], kae ʼe koutou ʼoʼofa kia te ia. . . . ʼE koutou tui kia te ia pea ʼe koutou fakafiafia lahi ʼaki he fiafia ʼe mole feala hona fakamatala pea ʼe faka kolōlia.”—1 Petelo 1:8.
10. (a) ʼE mahino papau ia neʼe koteā te meʼa ʼaē neʼe ina uga ia te ʼu ʼuluaki Kilisitiano ke nātou ʼoʼofa kia Sesu? (b) ʼE lava feafeaʼi hatatou maʼu he fua lelei?
10 ʼE mahino papau ia, ko te ʼu ʼuluaki Kilisitiano ʼaia ʼaē neʼe faitohi ki ai ia Petelo, neʼe ʼi ai te tahi meʼa neʼe ina uga nātou ke nātou ʼoʼofa ki te ʼAlo ʼo te ʼAtua. Neʼe koteā te meʼa ʼaia? ʼI te temi ʼaē neʼe tohi ai e Petelo tana ʼuluaki tohi—neʼe kua feʼāveʼaki te ʼu Evaselio e lua—ʼo Mateo pea mo Luka. Ko te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō ʼaē neʼe mole heʼeki nātou sisio kia Sesu, neʼe feala ke nātou lau te ʼu fakamatala ʼaia ʼo te ʼu Evaselio, pea ʼe toe feiā foki mo tatou. Ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakamatala ʼi te ʼu Evaselio ʼe mole ko he ʼu fagana ia; ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakamatala ai, ʼe ko he ʼu meʼa neʼe hoko moʼoni ʼi te hisitolia. ʼI te ʼu fakamatala ʼaia ʼaē neʼe fai ʼaki te laumālie ʼa te ʼAtua, ʼe lahi te ʼu meʼa ʼe tou maʼu ai ʼe nātou fakamālohiʼi totatou ʼofa ki te ʼAlo ʼo te ʼAtua.
Ko Te Manatu ʼAē Neʼe Ina Fakahā
11, 12. Koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe fai e Sesu ʼo ʼuhiga mo te hahaʼi, ʼaē ʼe tupu ai takotou ʼofa kia te ia?
11 ʼI te ʼu Evaselio ʼaē ʼe fakamatala ai te maʼuli ʼo Sesu, ʼe tou ako ai tana faʼahiga felogoi mo te hahaʼi. Ko te manatu ʼaē neʼe ina fakahā ʼe malave ki te loto ʼo te hahaʼi ʼo te temi ʼaenī, logope la neʼe mate kua hili kiai taʼu e 1 960 tupu. Ko te hahaʼi fuli ʼe tau mo te ʼu fua ʼo te agahala. Ko te lauʼi miliona hahaʼi ʼe hoko kia nātou te heʼe faitotonu, ʼe nātou tau mo te mahaki, peʼe nātou lotomamahi ʼuhi ko te tahi ʼu meʼa. ʼE ʼui fēnei e Sesu ki te hahaʼi fuli ʼaia: “Koutou ʼōmai kia te ʼau, ia koutou fuli ʼaē ʼe kinakina pea mo mafasia, pea ʼe ʼau fakafimālie anai koutou. Koutou toʼo kia koutou taku ʼakau toho pea ke koutou ako ia te ʼau, heʼe ʼau agamālū pea mo loto agavaivai, pea ʼe koutou maʼu anai he fīmālie ki ʼokotou nefesi. Heʼe ko taku ʼakau toho ʼe mālū pea ko taku kavega ʼe maʼamaʼa.”—Mateo 11:28-30.
12 Neʼe tokaga ia Sesu ki te hahaʼi māsisiva, mo te hahaʼi pakupaku, pea mo nātou ʼaē ʼe lotomamahi. ʼI te tahi lakaga, neʼe ina fafaga faka milakulo te hahaʼi tokolahi. (Luka 9:12-17) Neʼe ina faka ʼāteaina nātou mai te popūla ki te ʼu talatisio. Neʼe ina fakaloto mālohiʼi tanatou tui ki te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua, ʼaē ko te fakagata ʼo te ʼu mamahi faka politike pea mo faka ekonomike. Neʼe mole fakaʼāsili mamahiʼi e Sesu te hahaʼi ʼaē neʼe kua lotomamahi. ʼAki te agaʼofa pea mo te ʼofa, neʼe tokoni fakalelei ki te hahaʼi agamālū. Neʼe ina fakafimālieʼi ia nātou ʼaē neʼe hage ko he ʼu kaho ʼaē kua volu mo mapelu, pea mo nātou ʼaē neʼe hage ko he lino neʼe kei kohu, ka kua vave mate. Talu mai te temi ʼaia ʼo aʼu mai ki te temi nei, ʼe fakatupu e tona higoa he ʼamanaki ki te hahaʼi, ʼo feiā aipe kia nātou ʼaē neʼe mole heʼeki sisio kia te ia.—Mateo 12:15-21; 15:3-10.
13. He koʼe ʼe malave ki te hahaʼi ia te aga ʼa Sesu ki te kau agahala?
13 Neʼe mole tali e Sesu te aga ʼaē ʼe kovi, kae neʼe mahino ia ki te hahaʼi ʼaē neʼe nātou fai te ʼu hala ʼi tonatou maʼuli, kae nātou fakahā tanatou loto fakahemala pea mo nātou maliu ʼo kumi tokoni kia te ia. (Luka 7:36-50) Neʼe heka fakatahi ia ʼo kakai mo te hahaʼi ʼaē neʼe fehiʼaʼinaʼi ʼi te fenua, mo kapau neʼe ina tokagaʼi ʼe ko he faigamālie ʼaia moʼo tokoni kia nātou ʼi te faʼahi fakalaumālie. (Mateo 9:9-13) ʼUhi ko te manatu ʼaia neʼe ina fakahā, ko te lauʼi miliona hahaʼi ʼaē ʼe tau mo he ʼu ʼaluʼaga feiā pea neʼe mole heʼeki sisio kia Sesu, neʼe uga ai ia nātou ke nātou fia ʼiloʼi ia ia pea mo nātou tui kia te ia.
14. ʼE malave feafeaʼi kia koutou te faʼahiga aga ʼa Sesu ki te hahaʼi ʼaē neʼe mahahaki, mo māʼimoa, peʼe lotomamahi?
14 Ko te faʼahiga aga ʼa Sesu ki te hahaʼi ʼaē neʼe mahaki peʼe māʼimoa, ʼe ina foaki mai he fakamoʼoni ʼo tona loto fiafia pea mo tana manavaʼofa, ʼo feiā aipe mo tana maʼu te fealagia ʼaē ke ina fakafimālieʼi nātou. Koia, ʼi te temi ʼaē neʼe fakaōvi age ai te tagata kilia kia te ia ʼo kole ke tokoni age kia ia, neʼe mole fakalialia ia Sesu ʼi tana sio ʼaē ki ai. Logope la tona ʼofa ʼaē ki ai neʼe mole ina ʼui age ki te tagata ʼaia ko tona kilia neʼe kua kovi ʼaupito, pea ʼe mole kei feala te fai ʼo he meʼa moʼo tokoni kia ia. Neʼe kole mamahi age e te tagata: “ ʼAliki, kapau ʼe ke loto ki ai, pea ʼe feala ke ke fakaliliu ʼau ke ʼau maʼa.” Neʼe fakaōvi atu aipe ia Sesu ʼo faoʼi tona nima pea mo fāfā ki te tagata kilia, ʼo ina ʼui fēnei: “ ʼE ʼau loto ki ai. Ke ke liliu ʼo maʼa.” (Mateo 8:2, 3) ʼI te tahi ʼaluʼaga, neʼe faiga te fafine ke fāfā fakafūfū ki te tapa ʼo tona kofu. Neʼe agalelei ia Sesu kia ia, pea neʼe ina fakafimālieʼi ia ia. (Luka 8:43-48) Pea ʼi tana felāveʼi mo te fai ʼavaifo, neʼe lave ʼaupito ki tona loto te tagi mamahi ʼa te fafine vitua, he kua mate tana tama ʼulu tokotahi. Logope la neʼe mole fia fakaʼaogaʼi e Sesu te mālohi ʼaē neʼe foaki age e te ʼAtua, ke ina maʼu ai hana meʼa kai, kae neʼe ina fakaʼaogaʼi te mālohi ʼaia moʼo fakatuʼuake te tama ʼaia ʼaē neʼe mate pea mo ina tuku age ki tana faʼe.—Luka 4:2-4; 7:11-16.
15. ʼE malave feafeaʼi kia koutou te lau pea mo te metitasioʼi ʼo te ʼu fakamatala ʼo ʼuhiga mo Sesu?
15 Lolotoga tatatou lau te ʼu fakamatala ʼaia pea mo tou metitasio ki te manatu ʼaē neʼe fakahā e Sesu, ʼe fakamālohiʼi ai tatatou ʼofa kia te ia ʼaē neʼe ina foaki tona maʼuli fakatagata ke feala ai hatatou maʼu te maʼuli heʼegata. Logope la ʼe mole heʼeki tou sisio kia te ia, kae ʼe tou fia fakaōvi kia te ia, pea ʼe tou fia mulimuli ki tona ʼu tafuga vaʼe.—1 Petelo 2:21.
Neʼe Falala ʼAki He Agavaivai Ki Te ʼAtua
16. Ko ai ʼaē neʼe fakatokagaʼi tāfito e Sesu, pea koteā te meʼa ʼaē neʼe ina fakaloto mālohiʼi tatou ke tou fai?
16 Ia meʼa fuli, neʼe fakatokagaʼi tāfito e Sesu tana Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo, ia Sehova ʼAtua, pea ʼe tonu ke toe feiā mo tatou. Neʼe ina fakahā mai te fakatotonu ʼaē ʼe lahi tokotahi ʼi te Lao, ʼo ina ʼui fēnei: “ ʼE tonu ke ke ʼofa kia Sehova, tou ʼAtua, ʼaki tou loto katoa, pea mo tou nefesi katoa, pea mo tou laumālie katoa.” (Mateo 22:36, 37) Neʼe ina fakatotonu fēnei ki tana kau tisipulo: “Koutou tui ki te ʼAtua.” (Maleko 11:22) ʼI te temi ʼaē neʼe hoko ai te ʼu ʼahiʼahi lahi ʼo ʼuhiga mo tanatou tui, neʼe ina uga fēnei ia nātou: “Ke koutou faikole tuʼumaʼu.”—Mateo 26:41.
17, 18. (a) Neʼe fakahā feafeaʼi e Sesu tana falala ʼaki he agavaivai ki tana Tāmai? (b) He koʼe ʼe maʼuhiga kia tatou te meʼa ʼaē neʼe ina fai?
17 Neʼe tuku e Sesu he faʼifaʼitaki ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. Ko te faikole neʼe ko he koga maʼuhiga ʼi tona maʼuli. (Mateo 14:23; Luka 9:28; 18:1) ʼI te temi ʼaē neʼe kua tonu ai ke ina fili tana kau ʼapositolo, neʼe mole falala pe ia Sesu kia ia totonu, tatau aipe pe ki muʼa atu, neʼe fakalogo fuli te kau ʼaselo ʼi selo kia te ia. ʼAki he agavaivai neʼe faikole ʼi te po katoa ki tana Tāmai. (Luka 6:12, 13) ʼI te temi ʼaē neʼe puke ai pea mo te temi ʼaē neʼe tau tūgaki ai, neʼe toe haga ia Sesu ki tana Tāmai, ʼo faikole fakamalotoloto kia te ia. Neʼe mole manatu ia, ʼe ina ʼiloʼi lelei ia Satana, pea ʼe ko he meʼa faigafua ia kia ia tana tekeʼi te ʼu fakahala ʼo te ʼaselo agakovi ʼaia. Neʼe mahino kia Sesu ʼe maʼuhiga tana nofo agatonu. Neʼe ko he toe mele lahi ʼaia ki tana Tāmai mo kapau neʼe mole nofo agatonu! Pea kanapaula neʼe hoko te faʼahi ʼaia, pea neʼe mole feala ke maʼu e te malamanei te ʼamanaki ʼo ʼuhiga mo te maʼuli, heʼe fakalogo te faʼahi ʼaia ki te sakilifisio ʼaē neʼe tonu ke foaki e Sesu!
18 Neʼe putuputu te faikole ʼa Sesu—ʼi te temi ʼaē neʼe nofo ai mo tana kau ʼapositolo ʼi te koga falefata ʼi Selusalemi, pea neʼe toe mālohi age tana faikole ʼaē neʼe ina fai ʼi te ʼōloto ʼo Setesemane. (Mateo 26:36-44; Soane 17:1-26; Hepeleo 5:7) ʼI te temi ʼaē neʼe mamahi ai ʼi te pou fakamamahi, neʼe mole leakovi ia kia nātou ʼaē neʼe nātou fakalainoaʼi ia ia. Kae neʼe faikole ia ʼo ʼuhiga mo nātou ʼaia ʼaē neʼe nātou fai te ʼu meʼa ʼaia ka kei nātou nonofo ʼi te fakapōʼuli: “Tāmai, fakamolemole age kia nātou heʼe mole nātou ʼiloʼi te meʼa ʼaē ʼe nātou fai.” (Luka 23:34) Neʼe ina haga tuku aipe tana manatu ki tana Tāmai, ʼo “ina tuku ki ʼaē ʼe fai fakamāu ʼaki te faitotonu.” Ko te ʼu palalau fakaʼosi neʼe ina fai ʼi te pou fakamamahi neʼe ko he faikole ki tana Tāmai. (1 Petelo 2:23; Luka 23:46) ʼE tou loto fakafetaʼi, koteʼuhi ʼaki he falala katoa kia Sehova, neʼe fakahoko lelei e Sesu te maʼua ʼaia ʼaē neʼe tuku age e tana Tāmai kia te ia! Logope la ʼe mole heʼeki tou sisio kia Sesu Kilisito, kae ʼe tou ʼofa mālohi anai kia te ia ʼo ʼuhiga mo te meʼa ʼaē neʼe ina fai!
Tou Fakahā Totatou ʼOfa Kia Te Ia
19. Moʼo fakahā ʼe tou ʼofa kia Sesu, ko te ʼu meʼa fea ʼaē ʼe tonu ke tou līaki, heʼe mole lelei?
19 ʼE lava feafeaʼi hatatou fakamoʼoni, ʼe mole gata ʼaki pe tatatou lau ʼaē ʼe tou ʼofa kia te ia? Mai tona ʼuhiga ʼaē ko tana Tāmai, ʼaē neʼe ʼofa ki ai ia Sesu, ʼe ina tapuʼi te fai ʼo te ʼu fakatātā pea mo te atolasio kiai, koia ʼe mahino ia ʼe mole tou fia faka maʼuhigaʼi anai ia Sesu, ʼo tou tau hotatou koluse, peʼe tou ʼamo he koluse ʼi te ʼu ala. (Ekesote 20:4, 5; Soane 4:24) ʼE mole ko he fakaʼapaʼapa anai kia Sesu, mo kapau ʼe tou ʼolo ʼo misa, ʼo putuputu tatatou ʼolo kiai ʼi te vāhaʼa, kae mole tou mulimuli ki tana ʼu akonaki ʼi te lolotoga ʼo te vāhaʼa ʼaia. Neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Ko ʼaē ʼe ina maʼu taku ʼu fakatotonu pea mo ina taupau, ko ia ia ʼaia ʼe ʼofa ia te ʼau. Pea ko ʼaē ʼe ʼofa kia te ʼau, ʼe ʼofainaʼi anai ia ia e taku Tāmai.”—Soane 14:21, 23; 15:10.
20. Koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe hā ai anai peʼe tou ʼofa moʼoni kia Sesu?
20 Ko te ʼu fakatotonu fea ʼaē neʼe ina foaki mai kia tatou? ʼUluaki, ke tou atolasio ki te ʼAtua moʼoni, ko Sehova, ʼo tou atolasio kia ia tokotahi pe. (Mateo 4:10; Soane 17:3) ʼUhi ko tona tuʼulaga ʼi te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua, neʼe akoʼi mai e Sesu ʼe tonu ke tou tui kia te ia ʼi tona ʼuhiga ʼAlo ʼo te ʼAtua, pea ʼe tonu ke tou fakahā te faʼahi ʼaia ʼo tou fakamamaʼo mai te ʼu meʼa ʼaē ʼe kovi pea mo tou haʼele ʼi te mālama. (Soane 3:16-21) Neʼe ina tokoniʼi tatou ke tou kumi muʼa te Puleʼaga ʼo te ʼAtua pea mo tana faitotonu, ʼo tou fakamuʼamuʼa te ʼu meʼa ʼaia ʼi te ʼu meʼa fakasino ʼaē ʼe ʼaoga kia tatou. (Mateo 6:31-33) Neʼe ina fakatotonu mai ke tou feʼofaniʼaki ohage ko tana ʼofa ʼaē kia tatou. (Soane 13:34; 1 Petelo 1:22) Pea neʼe ina fakatotonu mai ke tou fakahā te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua, ohage pe ko te meʼa ʼaē neʼe ina fai. (Mateo 24:14; 28:19, 20; Fakahā 3:14) Logope la ʼe mole heʼeki nātou sisio kia Sesu, ko te toko nima miliona Fakamoʼoni ʼa Sehova ia ʼaho nei, ʼe uga nātou e tonatou ʼofa moʼoni kia te ia, ke nātou mulimuli ki tana ʼu fakatotonu. Ko tanatou mole heʼeki sisio tonu kia Sesu, ʼe mole ina fakavaivaiʼi tanatou lotomālohi ʼaē ke nātou fakalogo kia te ia. ʼE nātou manatuʼi te meʼa ʼaē neʼe ʼui e te ʼAliki ki te ʼapositolo ko Tomasi: “Kua ke tui he kua ke sio kia te ʼau? Manuʼia ia nātou ʼaē ʼe mole sisio, kae nātou tui pe.”—Soane 20:29.
21. ʼE ʼaoga feafeaʼi anai kia tatou hatatou kau ki te Fakamanatu ʼo te mate ʼo Kilisito, ʼaē ka hoko anai ʼi te taʼu ʼaenī ʼi te ʼAhotapu, ʼaho 23 ʼo Malesio?
21 ʼE mātou fakaʼamu ʼe koutou kau anai kia nātou ʼaē ka fakatahi anai ʼi te ʼu Fale ʼo te Puleʼaga ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te ʼosi tō ʼo te laʼā, ʼi te ʼAhotapu, ʼaho 23 ʼo Malesio 1997, moʼo fakamanatu te ʼofa lahi ʼo te ʼAtua ki te malamanei pea mo fakamanatu te mate ʼo tona ʼAlo agatonu, ko Sesu Kilisito. Ko te meʼa ʼaē ka talanoa kiai pea mo fai ʼi te toʼotoʼoga ʼaia, ʼe tonu anai ke ina fakamālohiʼi totatou ʼofa kia Sehova pea mo tona ʼAlo, pea mo fakatuputupu ai tatatou fia taupau ia te ʼu fakatotonu ʼa te ʼAtua.—1 Soane 5:3.
ʼE Feafeaʼi Anai Hakotou Tali?
◻ Ko nātou ʼaē neʼe fai kiai te ʼuluaki tohi ʼa Petelo, neʼe feafeaʼi tanatou ʼiloʼi ia Sesu pea mo nātou ʼoʼofa kia te ia?
◻ Koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe logo kiai te ʼu ʼuluaki Kilisitiano, pea ʼe malave feafeaʼi kia koutou?
◻ Koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe fai e Sesu, ʼaē ʼe tupu ai te mālohi ʼo takotou ʼofa ʼaē kia te ia?
◻ He koʼe ko te falala ʼaki te agavaivai ki te ʼAtua ʼe maʼuhiga kia tatou?
◻ ʼE lava feafeaʼi hatatou fakahā totatou ʼofa kia Sesu Kilisito?
[Paki ʼo te pasina 16]
ʼE tou fia fakaōvi kia Sesu ʼuhi ko te manatu ʼaē neʼe ina fakahā