Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w99 1/10 p. 28-31
  • Ko He ʼu Tokoni Ke Tou Tekeʼi Te Agahala

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Ko He ʼu Tokoni Ke Tou Tekeʼi Te Agahala
  • Te Tule Leʼo—1999
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • ʼE ʼAoga ʼAupito Ke Tou Tekeʼi Te Agahala Ia ʼAho Nei
  • Ko Te Faʼifaʼitaki ʼo Te Talavou Neʼe Ina Tekeʼi Te Agahala
  • Tou Tekeʼi Te Agahala Mokā Fakaneke Tatou e Totatou ʼu Kaumeʼa
  • ʼE Fakalogo Kiai Totatou Maʼuli
  • “ʼE Lava Feafeaʼi Anai Haku Fai Te Toe Meʼa Kovi ʼAia?”
    Te Tule Leʼo—2015
  • Te Manatu Fakaʼatua ʼo ʼUhiga Mo Te Aga ʼAē ʼe Maʼa
    Te Tule Leʼo—2000
  • Te tau o uhiga mote mea ae e totonu
    E Feala Keke Mauli O Heegata Ite Palatiso Ite Kele
  • ʼE Tokoni Atu Ia Sehova Ke Ke Faʼa Kataki Mo He Lototoʼa
    Ko Te Tule Leʼo ʼe Ina Kalagaʼi Te PuleʼAga ʼo Sehova (Ako) (2023)
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—1999
w99 1/10 p. 28-31

Ko He ʼu Tokoni Ke Tou Tekeʼi Te Agahala

ʼE FAKAMATALA fēnei e Timothy, “ ʼI taku kei tūpulaga, neʼe ʼau gāue ʼi te fale koloā, pea ko taku kaugā gāue neʼe ina fakaafe ʼau ki tona ʼapi. Neʼe ina ʼui mai, neʼe kua ʼolo tana ʼu mātuʼa, pea neʼe ina fakaafe te ʼu finemui ki tona ʼapi, pea ʼe feala anai ke mātou fai felāveʼi fakasino mo nātou.” Tokolahi te kau tūpulaga ia ʼaho nei ʼe lagi nātou foimo tali anai te taʼi fakaafe ʼaia. Kae neʼe koteā te tali ʼaē neʼe fai e Timothy? “Neʼe ʼau ʼui atu aipe ʼe mole ʼau ʼalu anai kiai ʼuhi ko toku leʼo ʼo loto faka Kilisitiano, pea neʼe mole ʼau fia fai felāveʼi fakasino mo he tahi ʼe mole ko hoku ʼohoana.”

ʼI tana fakamahino te faʼahi ʼaia ki tona kaumeʼa, neʼe mole ʼiloʼi e Timothy neʼe ʼi ai te fafine gāue neʼe fakalogo ki tana ʼu palalau. Neʼe manako te fafine ʼaia kia ia he neʼe aga fakapoipoi, pea ki muli age, neʼe tonu ke fakafisi tuʼa lahi ia Timothy ki te ʼu fakaafe ʼaē neʼe fai age e te fafine ʼaia.

ʼE mahino ia, ko te ʼu fakahalaʼi ʼo tatou ki te agahala ʼe mole ko he meʼa foʼou. Kua hili kiai taʼu e 3 000, neʼe tohi fēnei e te Hau ko Salomone: “Foha, kapau ʼe fakahalaʼi koe e te kau agahala, ʼaua naʼa ke tali. . . . Fakamamaʼo tou vaʼe mai tonatou ala.” (Tāʼaga Lea 1:​10, 15) Neʼe fakatotonu fēnei e Sehova ki te hahaʼi ʼo Iselaele: “ ʼE mole tonu ke ke muliʼi te hahaʼi ʼi he ʼu fakatuʼutuʼu kovi.” (Ekesote 23:2) Ei, ʼe ʼi ai te ʼu temi ʼe tonu ai ke tou fakafisi ki te agahala, ʼo tou tekeʼi totatou holi ki te meʼa ʼaē ʼe kovi, tatau aipe pe ko te meʼa ʼaia ʼe mole fai māhani e te hahaʼi.

ʼE ʼAoga ʼAupito Ke Tou Tekeʼi Te Agahala Ia ʼAho Nei

ʼE mole faigafua hakita tekeʼi te agahala, pea ʼe faigataʼa tāfito ʼi te temi ʼaenī, heʼe tou maʼuʼuli nei ʼi te temi ʼaē ʼe fakahigoa e te Tohi-Tapu ko “te u aho fakamuli” ʼo te mālama ʼaenī. Ohage ko tona fakahā mai e te lea faka polofeta ʼaia, ko te tokolahi ʼo te hahaʼi kua nātou manako ki te ʼu fakafiafia pea mo te agamālohi, ʼo mole kei nātou tokagaʼi te ʼu meʼa fakalaumālie pea mo te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai. (2 Timoteo 3:​1-5) Neʼe ʼui fēnei e te tagata pelesita ʼo te univelesitē Jésuite: “Neʼe fakafihiʼi te ʼu lekula ʼo te ʼu talatisio ʼāfea, pea neʼe fakahā tonatou ʼu vaivaiʼaga, pea ʼe mole kei feala ke fetogi te ʼu lekula ʼaia ke ʼalutahi mo totatou temi. Koia kua hage ʼi te temi nei, ʼe mole kei he lekula ʼo ʼuhiga mo te aga ʼaē ʼe tonu ke fai.” Neʼe feiā te manatu ʼa te tuʼi fakamāu: “Kua nenefu te sio ʼa te hahaʼi. . . . ʼE tokosiʼi te hahaʼi ʼaē ʼe nātou fakakeheʼi te meʼa ʼaē ʼe lelei pea mo te meʼa ʼaē ʼe kovi. ʼE tauteaʼi te agahala, kae mole tauteaʼi te maumauʼi ʼo te lao.”

Neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo ʼo ʼuhiga mo te hahaʼi ʼaia: “Kua fakapouli onatou atamai, kua natou matapule mai te mauli o te Atua, uhi ko te vale e ia natou, ko te fua o te fefeka o onatou loto, pea i tanatou fakaʼaoʼaoganoa, kua natou tuku ia natou ki te mauli maveuveu o fai fakavalevale te mauli uli fuape.” (Efeso 4:​18, 19) Kae ʼe hoko anai te ʼu fihifihia lahi kia nātou. Neʼe ʼui fēnei e Isaia: “Malaʼia kia nātou ʼaē ʼe nātou ʼui ko te meʼa ʼaē ʼe lelei ʼe kovi pea ko te meʼa ʼaē ʼe kovi ʼe lelei, mo nātou ʼaē ʼe nātou ʼui ko te fakapōʼuli ʼe ko te mālama pea ko te mālama ʼe ko te fakapōʼuli.” (Isaia 5:​20) Ko nātou ʼaia ʼe nātou utu anai te ʼu fua kovi ʼo tanatou aga ʼi te temi ʼaenī, kae kua vave hoko kia nātou te toe “malaʼia” lahi​—heʼe fakamāuʼi anai nātou e Sehova.​—Kalate 6:7.

ʼE ʼui fēnei ia Pesalemo 92⁠:​7, “ ʼe homo ake te kau agakovi ohage ko te vao pea ʼe mātala ia nātou fuli ʼaē ʼe nātou fai te meʼa ʼaē ʼe kovi, ke molehi nātou ʼo talu ai.” Ko tona faka ʼuhiga, ko te agakovi ʼaē ʼe tuputupu tuʼumaʼu ʼe mole hoko anai ʼo talu ai, ke ʼāsili kovi te ʼaluʼaga ʼo te maʼuli. ʼI tona fakahagatonu, neʼe ʼui e Sesu ʼo ʼuhiga mo te “taitupu” agakovi ʼaia, ʼe pulihi anai e te ʼAtua ʼi te “mamahi lahi.” (Mateo 24:​3, 21, 34) Koia kapau ʼe tou fia hāo ʼi te mamahi lahi ʼaia, pea ʼe tonu ke tou fakakeheʼi te meʼa ʼaē ʼe lelei pea mo te meʼa ʼaē ʼe kovi ʼo mulimuli ki te ʼu pelesepeto ʼa te ʼAtua; pea ʼe mahino papau ia, ʼe toe ʼaoga kia tatou he mālohi moʼo tekeʼi te ʼu faʼahiga agahala kehekehe. Logola te faigataʼa ʼo te faʼahi ʼaia, kae neʼe tuku mai e Sehova he ʼu faʼifaʼitaki fakaloto mālohi ʼi te Tohi-Tapu pea mo te temi ʼaenī.

Ko Te Faʼifaʼitaki ʼo Te Talavou Neʼe Ina Tekeʼi Te Agahala

ʼE lagi mata faigataʼa ki te hahaʼi, māʼia ʼi te loto kokelekasio faka Kilisitiano, hanatou fakafisi ki te folonikasio pea mo te tono. Ko Timothy, ʼaē neʼe tou talanoa ki ai ʼi te ʼuluaki palakalafe, neʼe ina faʼifaʼitakiʼi ia Sosefo ʼaē ʼe talanoa ki ai te Tohi-Tapu ia Senesi 39:​1-​12. Neʼe fakahā e Sosefo tana lotomālohi ʼi te temi ʼaē neʼe fakaneke liuliuga ai e te ʼohoana ʼo te ofisie Esipito ko Potifale ke nā fai feʼauʼaki. ʼE ʼui fēnei e te fakamatala, ko Sosefo “neʼe fakafisi kiai pea neʼe ʼui maʼana . . . ‘ ʼE lava feafeaʼi anai haku fai te toe meʼa kovi ʼaia pea mo ʼau agahala ki te ʼAtua?’ ”

Neʼe maʼu maifea e Sosefo te mālohi ʼaia moʼo tekeʼi te ʼohoana ʼo Potifale ʼi te ʼaho fuli? ʼUluaki, neʼe maʼuhiga age kia Sosefo tana ʼu felogoi lelei mo Sehova ʼi hana fiafia faka temi. Tahi ʼaē meʼa, logope la neʼe mole takitaki ia ia e te lao fakaʼatua (neʼe mole heʼeki fai te Lao Faka Moisese ʼi te temi ʼaia), kae neʼe mahino lelei kia Sosefo te ʼu aga ʼaē neʼe tonu ke ina fai; koia neʼe ina ʼiloʼi, kapau neʼe feʼauʼaki mo te ʼohoana ʼo Potifale, pea ʼe agahala anai ki te tagata ʼaia pea ki te ʼAtua.​—​Senesi 39:​8, 9.

Neʼe mahino kia Sosefo, neʼe mole tonu ke ina fakatupu he holi kovi ʼe feala ke ina uga ia ia ki te agahala. ʼE aga fakapotopoto anai he Kilisitiano mo kapau ʼe ina faʼifaʼitakiʼi ia Sosefo. Neʼe ʼui fēnei e Te Tule Leʼo Fakafalani ʼo te ʼaho 1 ʼo Novepeli 1957: “ ʼE tonu anai ke ina tokagaʼi tona ʼu vaivaiʼaga, pea ʼe mole tonu ke manatu ʼe ina lava tuku anai ke tuputupu ia ia tona ʼu holi fakasino ʼo aʼu ki te tuʼakoi ʼaē ʼe tuku mai e te Tohi-Tapu pea mo ina fakagata ai. Tatau aipe peʼe ina lavaʼi anai te faʼahi ʼaia lolotoga he temi, kae ʼaki te temi ʼe fakalaka ʼi te tuʼakoi ʼaia, pea ʼe higa anai ki te agahala. ʼE hoko moʼoni anai te faʼahi ʼaia, heʼe ko te holi ʼaē ʼe ina taupau tuʼumaʼu ʼe tuputupu, pea ʼe mole kei feala hana lolomi te holi ʼaia. ʼE faigataʼa ai hakita molehi te ʼu manatu ʼaia ʼi tokita ʼatamai. Koia ʼe lelei age pe hakita tekeʼi te ʼu manatu ʼaia ʼi te kamata.”

ʼE faigafua age hakita tekeʼi te ʼu manatu ʼaia ʼi te kamata, mo kapau ʼe kita gāueʼi tokita ʼofa ki te meʼa ʼaē ʼe lelei pea mo tokita fehiʼa ki te meʼa ʼaē ʼe kovi. (Pesalemo 37:27) Kae ʼe tonu ke kita haga faiga ʼi te faʼahi ʼaia, pea ke kita faʼa kātaki. Kapau ʼe tou fai te faʼahi ʼaia, pea ʼe tokoni mai anai ia Sehova ke tuputupu totatou ʼofa ki te meʼa ʼaē ʼe lelei, pea mo tatatou fehiʼa ki te meʼa ʼaē ʼe kovi. Kae ʼe tonu ke tou nofo tokaga, ohage ko tona fakatotonu mai e Sesu, pea ke tou faikole tuʼumaʼu ke ʼaua naʼa tou tō ki te agahala, pea ke fakahāo tatou mai te kovi.​—Mateo 6:​13; 1 Tesalonika 5:​17.

Tou Tekeʼi Te Agahala Mokā Fakaneke Tatou e Totatou ʼu Kaumeʼa

Ko te tahi ʼu fakaneke ʼo tatou ki te agahala, ʼe ko totatou ʼu kaumeʼa. Neʼe ʼui fēnei e te finemui: “ ʼE ʼi ai toku ʼu faʼahiga maʼuli e lua. Ko te tahi faʼahiga maʼuli ʼi te faleako pea mo te tahi ʼi fale. ʼI te faleako, ʼe ʼau fakatahi mo te kau tūpulaga ʼe nātou tauvele tuʼumaʼu. Pea ʼe ʼau fai ohage ko nātou. Koteā ʼaē ʼe tonu ke ʼau fai?” ʼE ʼaoga ke kita lototoʼa ke kita kehe mo nātou, pea moʼo fai te faʼahi ʼaia, ʼe tonu ke kita lau pea mo metitasioʼi te ʼu fakamatala faka Tohi-Tapu ʼaē ʼe talanoa ai ʼo ʼuhiga mo te ʼu kaugana agatonu ʼa te ʼAtua ohage ko Sosefo. Ko te tahi ʼu faʼifaʼitaki lelei ʼe ko Taniela, mo Satalake, mo Mesake, pea mo Apeteneko​—​ko te ʼu talavou e toko fā neʼe lototoʼa, he neʼe nātou kehe mo te hahaʼi ʼo te temi ʼaia.

Ko te kau talavou Iselaelite ʼaia e toko fā, neʼe akoʼi nātou ʼi te fale hau ʼo Papiloni mo te tahi kau tūpulaga, pea neʼe fakamaʼua kia nātou ke nātou kai “he vahe ʼo te ʼu meʼa kai lelei ʼaupito ʼo te hau.” ʼI tanatou mole fia maumauʼi te Lao Faka Moisese ʼo ʼuhiga mo te meʼa kai, neʼe nātou fakafisi ai ki te ʼu meʼa kai ʼaia. Neʼe tonu ke nātou lotomālohi, he neʼe lagi lahi tanatou fia kai ki te ʼu meʼa ʼaia ʼaē neʼe kau ʼi te ʼu “meʼa kai lelei ʼaupito ʼo te hau.” ʼI faʼifaʼitaki lelei leva ʼaē neʼe tuku mai e te ʼu tūpulaga ʼaia ki te kau Kilisitiano ia ʼaho nei, ʼaē ʼe lagi fakahalaʼi, peʼe fakaneke ke nātou ʼinu kava fakavale, ke nātou fakaʼaogaʼi te toloke, pea ke nātou suluka!​—Taniela 1:​3-​17.

Neʼe fakahā e Satalake, mo Mesake, pea mo Apeteneko te moʼoni ʼo te ʼu palalau ʼaē neʼe fai e Sesu Kilisito ki muli age: “Ko te tagata ae e tuha mo te falala i he mea veliveli, ko te falalaʼaga ia i he mea lahi.” (Luka 16:10) Ko tanatou lototoʼa ʼi te faʼahi ʼo te meʼa kai, ʼaē neʼe mole ko te faʼahi tāfito ʼaia ʼo te lao, neʼe ina teuteuʼi nātou ki te ʼahiʼahi ʼe faigataʼa age. (Taniela 1:​18-​20) Neʼe ʼahiʼahiʼi nātou ʼi te temi ʼaē neʼe fakatotonu age ke nātou kau ʼi te tauhi tamapua, pea ʼe lī anai nātou ki te afi mo kapau ʼe mole nātou fakalogo. ʼAki he lototoʼa, neʼe lotomālohi te ʼu talavou e toko tolu ʼaia ke nātou tauhi kia Sehova ʼāteaina pe, pea neʼe nātou falala katoa kia ia tatau aipe pe koteā ʼaē neʼe feala ke hoko kia nātou. Pea neʼe toe fakapale e Sehova tanatou tui pea mo tonatou lototoʼa, ʼo ina puipui nātou mai te afi ʼi te temi ʼaē neʼe lī ai nātou ki te gutuʼumu kakaha.​—Taniela 3:​1-​30.

ʼI te Tohi-Tapu, ʼe lahi te ʼu faʼifaʼitaki ʼo nātou ʼaē neʼe nātou tekeʼi te agahala. Neʼe fakafisi Moisese “ki te lau, ko te tama ia a te ofafine o Falaone,” tatau aipe pe neʼe ko he fealagia ʼaia ke ina “mau he fiafia fakatemi mo te agahala” ʼi Esipito. (Hepeleo 11:24-​26) Ko te polofeta ko Samuele, neʼe mole ina fia fakaʼaogaʼi kovi tona ʼuhiga pule ʼo ina tali he ʼu meʼa ʼofa fakakākā. (1 Samuele 12:3, 4) Neʼe lototoʼa te kau ʼapositolo ʼa Sesu Kilisito ʼo mole nātou fakalogo ki te fakatotonu age kia nātou ke nātou tuku tanatou fai faka mafola. (Gaue 5:​27-​29) Ko Sesu totonu neʼe fakafisi ki te agahala​—ʼo aʼu ki te lakaga fakamuli ʼo tona maʼuli, ʼaē neʼe foaki age kia ia e te kau solia “he vino nee fakamagoni aki te alomate o te mila.” Kapau neʼe ina tali te meʼa ʼaia, pea neʼe feala ke fakavaivaiʼi ai tana lotomālohi ʼi te temi maʼuhiga ʼaia.​—Maleko 15:23; Mateo 4:​1-​10.

ʼE Fakalogo Kiai Totatou Maʼuli

Neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Koutou hu i te matapa fasiʼi; koteuhi ko te matapa lahi pea mo falahi e ko te ala e fou ki te malaia mo te mate, pea e kaugamalie natou e fagona i ai. Koteuhi e fasiʼi te matapa pea faveliveli mo te ala e alu ki te mauli; e lavaki natou e natou muli ai.”​—Mateo 7:​13, 14.

ʼE leleiʼia e te hahaʼi te ala fālahi ʼaia, heʼe faigafua hanatou haʼele ai. Ko te hahaʼi ʼaia ʼe nātou manatu pe kia nātou totonu, pea ʼe nātou faiga ki te ʼu meʼa ʼo te kakano, pea ʼe mole nātou fia kehe mo te tokolahi, kae nātou fia fai ki te mālama ʼa Satana. Kia nātou, ʼe mole kei nātou faʼitaliha anai mo kapau ʼe nātou fakalogo ki te ʼu lao pea mo te ʼu pelesepeto ʼa te ʼAtua. (Efeso 4:​17-​19) Kae neʼe ʼui fakahagatonu e Sesu, ko te ala ʼaē ʼe laulahi “e fou ki te malaia mo te mate.”

Kae he koʼe neʼe ʼui e Sesu, ʼe tokosiʼi ia nātou ʼaē ʼe nātou filifili ke nātou haʼele ʼi te ala fāveliveli? ʼUluaki, heʼe tokosiʼi ia nātou ʼaē ʼe nātou tali te ʼu lao pea mo te ʼu pelesepeto ʼa te ʼAtua moʼo takitaki tonatou maʼuli, pea mo tokoni kia nātou ke nātou tekeʼi te ʼu fakahala ki te agahala. Tahi ʼaē meʼa, ʼe tokosiʼi te hahaʼi ʼaē ʼe nātou fia tauʼi te ʼu holi kovi, mo te ʼu fakaneke ʼo tonatou ʼu kaumeʼa, pea mo te fakagalivaleʼi ʼo nātou ʼuhi ko te faʼahiga maʼuli ʼaē kua nātou filifili.​—1 Petelo 3:​16; 4:4.

ʼE mahino lelei kia nātou te ʼu meʼa ʼaē neʼe logoʼi e te ʼapositolo ko Paulo ʼi tana talanoa ki te tau ʼaē neʼe ina fai moʼo tekeʼi te agahala. Ohage ko te mālama ʼaenī, ʼi te mālama ʼa te kau Loma pea mo te kau Keleka ʼo te temi ʼo Paulo, neʼe lahi te ʼu faigamālie neʼe feala ke agahala ai te hahaʼi. Neʼe fakamahino e Paulo ʼo ʼuhiga mo tona ʼatamai, ʼaē neʼe ina ʼiloʼi te meʼa ʼaē ʼe lelei, neʼe tonu ke ina ‘tauʼi’ tona kakano ʼaē neʼe holi ki te agahala. (Loma 7:​21-​24) Ei, neʼe ʼiloʼi e Paulo ko tona sino neʼe ko he kaugana lelei, kae ʼe ko he takitaki kovi, koia neʼe tonu ai ke fakafisi ia Paulo ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe holi kiai. Neʼe ina tohi fēnei, “e au akoi mamafa toku sino pea mo puleʼi ia.” (1 Kolonito 9:​27) Neʼe ina lavaʼi feafeaʼi te faʼahi ʼaia? Neʼe mole ina fai ʼaki tona mālohi ʼo ia totonu he neʼe mole feʼauga, kae neʼe ina fai ʼaki te tokoni ʼo te laumālie ʼo te ʼAtua.​—Loma 8:​9-​11.

Koia, logola tona ʼuhiga agahala, kae neʼe taupau e Paulo tana agatonu kia Sehova ʼo aʼu ki tona mate. Mole faʼa fualoa ʼi muʼa ʼo tana mate, neʼe ina tohi fēnei: “Nee au tau i te tau lelei, kua kaku taku lele ki tona gataʼaga, pea nee au taupau te tui. Koia, kua tuku o fakalogo mai kia te au te kolona o te susitisia.”​—2 Timoteo 4:​7, 8.

ʼI tatatou tauʼi totatou ʼuhiga agahala, ʼe tou maʼu te ʼu faʼifaʼitaki lelei, pea ʼe mole gata pe kia Paulo, kae ʼe toe ʼi ai mo nātou ʼaē neʼe ina faʼifaʼitakiʼi, ohage ko Sosefo, mo Moisese, mo Taniela, mo Satalake, mo Mesake, mo Apeteneko, pea mo ʼihi age. Logola tonatou ʼuhiga tagata agahala, kae ko te ʼu tagata agatonu ʼaia neʼe nātou tekeʼi fuli te agahala, mole ʼuhi pe neʼe mole nātou fia fai te agahala ʼaia, kae ʼuhi ko tanatou lotomālohi ʼaē ke nātou fai te meʼa ʼaē ʼe lelei, ʼaē neʼe nātou maʼu mai te laumālie ʼo Sehova. (Kalate 5:​22, 23) Neʼe ko he ʼu tagata neʼe popoto ʼi te faʼahi fakalaumālie. Neʼe nātou fia fai ki te ʼu folafola fuli ʼa Sehova. (Teutalonome 8:3) Kia nātou, ko tana ʼu folafola neʼe faka ʼuhiga ki te maʼuli. (Teutalonome 32:47) Tahi ʼaē, neʼe nātou ʼofa kia Sehova pea mo manavasiʼi kia te ia, pea ʼaki tana tokoni, neʼe nātou kātaki ʼo fehiʼa ki te agahala.​—Pesalemo 97:10; Tāʼaga Lea 1:7.

ʼOfa pe ke tou faʼifaʼitaki kia nātou. ʼE mahino ia, ʼe toe ʼaoga kia tatou te tokoni ʼo te laumālie ʼo Sehova ke tou kātaki ʼo tekeʼi te agahala. ʼE foaki lahi e Sehova tona laumālie mo kapau ʼe tou kole age kiai, mo tou ako tana Folafola, pea mo tou kau tuʼumaʼu ʼi te ʼu fono faka Kilisitiano.​—​Pesalemo 119:105; Luka 11:13; Hepeleo 10:24, 25.

Ko Timothy ʼaē ʼe tou talanoa ki ai ʼi te kamata ʼo te alatike, neʼe fiafia he neʼe mole ina meʼa noaʼi te ʼu meʼa fakalaumālie. Ko te fafine ʼaē neʼe gāue mo ia, ʼaē neʼe logo ki tana fai palalau mo tona kaugā gāue pea neʼe manako ki ai ʼuhi ko tana aga fakapoipoi, neʼe ina fakaafe ia ki muli age ki tona ʼapi ʼi he ʼaho neʼe puli ai tona ʼohoana. Neʼe fakafisi age Timothy. Neʼe mole tuku ai e te fafine, kae neʼe ina fakaafe liuliuga ia Timothy, ohage ko te meʼa ʼaē neʼe fai e te ʼohoana ʼo Potifale. Neʼe fakafisi fakahagatonu ia Timothy, ʼaki he agalelei. Neʼe faka mafola ki te fafine ʼaia ʼaki te Tohi-Tapu. ʼE fakafetaʼi ia Timothy kia Sehova he neʼe tokoni age ke ina tekeʼi te agahala, pea ʼi te temi nei kua ʼohoana fakafiafia mo te tuagaʼane Kilisitiano ʼe agalelei. ʼE mahino ia, ʼe tapuakinaʼi pea mo fakamālohiʼi anai e Sehova ia nātou fuli ʼaē ʼe nātou fia taupau tanatou agatonu ʼo tekeʼi te agahala.​—Pesalemo 1:​1-3.

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae