Ko He ʼu Tagata Agavaivai ʼe Nā Fakaliliu Te Tohi-Tapu
ʼI TE taʼu 1835, neʼe fakaʼosi ai te toe gāue lahi neʼe fai e Henry Nott, ko he tagata Pilitania ʼe fakatuʼu piliki, pea mo John Davies, ko he tagata mai te fenua ʼo Galles ʼe akoako fakatau meʼa. Hili te ʼu taʼu e 30 tupu ʼo tanā gāue kinakina, neʼe hoki nā fakaʼosi ai leva te fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu katoa ki te lea faka Tahisi. Koteā te ʼu faigataʼaʼia neʼe tau mo te ʼu tagata agavaivai ʼaia e lua, pea koteā te ʼu fua ʼo tanā gāue ʼaē neʼe mole totogi?
“Te ʼAʼala Lahi”
ʼI te vaelua ʼo te 18 sēkulō, ko te ʼu hahaʼi ʼo te kūtuga neʼe fakahigoaʼi ko Te ʼAʼala Lahi, neʼe nātou fai faka mafola ʼi te ʼu kolo liliki, mo te ʼu lameni pea mo te ʼu fale gāue ʼi Pilitania. Neʼe nātou faigaʼi ke nātou faka mafola ki te hahaʼi gāue. Ko te kau fai faka mafola ʼo Te ʼAʼala neʼe nātou fakaloto mālohiʼi ia te tufa ʼo te Tohi-Tapu.
Ko te tagata ʼaē neʼe ina lagaʼi te lotu ʼaia, ia William Carey, neʼe ko he tagata lotu Baptiste, neʼe kau ki te fakatuʼu ʼo te London Missionary Society (LMS, [Te Sosiete Misionea ʼo Lonitoni] ), ʼaē neʼe fakatuʼu ʼi te taʼu 1795. Neʼe akoʼi e te LMS te ʼu hahaʼi ʼe nātou lotolelei ke nātou akoʼi te lea ʼo te fenua ka nātou ʼolo kiai, pea ke nātou gāue misionea ʼi te Pasifika. Ko te fakatuʼutuʼu ʼa te kau misionea: ke nātou faka mafola te Evaselio ʼi te lea ʼo te hahaʼi ʼo te fenua.
Ko te motu ko Tahisi, ʼaē neʼe mole heʼeki faʼa fualoa tona maʼu, neʼe liliu ko te ʼuluaki motu ʼaē neʼe fakahoko ai te gāue faka misionea ʼa te LMS. Maʼa te kūtuga ʼo te lotu Te ʼAʼala, ko te ʼu motu ʼaia neʼe ‘ko he potu fakapōʼuli’ ʼo te lotu pagani, neʼe ko he ʼu potu neʼe tonu ke fai kiai te gāue faka mafola.
ʼE Maui Mālie Te Fakahoko ʼo Te Gāue Faigataʼa ʼAia e Te ʼu Hahaʼi Agavaivai
Moʼo fakahoko ʼo te fai faka mafola ki te hahaʼi ʼo Tahisi, neʼe foimo filifili fakavilivili he toko 30 hahaʼi ke nātou liliu ko he kau misionea, kae neʼe mole lelei honatou teuteuʼi, ke nātou folau ʼi te Duff, ko he vaka neʼe totogi e te LMS. ʼI te kaupepa, ʼe fakamatala ʼe kau ai “te ʼu pasitea e toko fā [neʼe mole pe la akoʼi ia nātou], mo te ʼu tagata tufuga ʼakau e toko ono, mo te ʼu tagata faʼu sūlie e toko lua, mo te ʼu tagata fakatuʼu piliki e lua, mo te ʼu tagata faʼu kie e toko lua, mo te ʼu tagata faʼu māfana e toko lua, mo te tagata fakatau koloā, mo te tagata faʼu meʼa heka hōsi, mo te tagata kaugana, mo te tagata fai ʼōloto, mo te tōketā, mo te tagata tufuga ukamea, mo te tagata faʼu poe, mo te tagata fai filo, mo te tagata faʼu puloga, mo te tagata faʼu kofu, mo te tagata faʼu puha, mo te ʼu fafine ʼohoana e toko nima, mo te ʼu tamaliki e toko tolu.”
Ko te ʼu meʼa gāue pe neʼe maʼu e te kau misionea ʼaia ke nātou mālama ki te ʼu lea ʼuluaki ʼo te Tohi-Tapu, neʼe ko te tikisionalio mai te faka Keleka ki te faka Pilitania, pea mo te Tohi-Tapu ʼe pipiki ai te tikisionalio ʼi te lea faka Hepeleo. Lolotoga te ʼu māhina ʼaia e fitu ʼaē neʼe nātou folau ai ʼi te tai, neʼe fakamaʼumaʼu e te kau misionea he ʼu kupu ʼi te lea faka Tahisi neʼe tāʼofi e te kau ʼuluaki ʼaʼahi ki te motu ko Tahisi, tāfito ia nātou neʼe fifihi ki te kapiteni ʼo te vaka Bounty. Neʼe hoki tau leva te vaka Duff ki Tahisi, pea ʼi te ʼaho 7 ʼo Malesio 1797, neʼe hihifo leva te kau misionea ʼi te vaka. Kae hili kiai te taʼu katoa, tokolahi ʼo te hahaʼi ʼaē neʼe folau mai ki te motu ʼaia, neʼe kua nātou lotovaivai pea neʼe nātou mavae. Neʼe ko te toko fitu misionea pe ʼaē neʼe kei nonofo.
ʼI te toko fitu ʼaia neʼe nonofo, neʼe kau ai ia Henry Nott, neʼe ko tona taʼu 23, pea neʼe ko te tagata neʼe fakatuʼu piliki ʼi muʼa atu. ʼAki te ʼu tohi ʼaē neʼe ina fai, ʼe ʼiloga ia neʼe mole ko he tahi neʼe ina fai he ʼu ako lalahi. Kae talu mai te kamataʼaga, ko ia ʼaē neʼe ina lava akoʼi fakalelei te lea faka Tahisi. Neʼe lau ʼo ʼuhiga mo ia, neʼe ko he tahi neʼe fakamalotoloto, mo faigafua tana aga, pea mo aga mo te hahaʼi.
ʼI te taʼu 1801, neʼe filifili ia Nott ke ina akoʼi te lea faka Tahisi ki te toko hiva kau misionea neʼe hoki tau foʼou mai ki te motu. Ia nātou ʼaia neʼe kau ai ia John Davies ko he tūpulaga mai te fenua ʼo Galles, neʼe ko tona taʼu 28 pea neʼe ko he tahi neʼe faʼafai ʼi tana ako te lea, pea neʼe ko he tahi neʼe gāue mālohi ʼaki he agamālū pea mo loto fia foaki. Mole tuai, pea neʼe fakatotonu e te ʼu tagata ʼaia e toko lua ke nā fakaliliu te Tohi-Tapu ki te lea faka Tahisi.
Ko He Gāue Faigataʼa
Kae ko te fakaliliu ki te lea faka Tahisi neʼe ko he gāue faigataʼa, koteʼuhi ko te lea faka Tahisi neʼe mole ko he lea neʼe tohi. Neʼe tonu ki te kau misionea ke nātou ako katoa te lea ʼaki pe tanatou fagono. Neʼe mole ʼi ai he tikisionalio peʼe ko he tohi ʼe ako ai te faʼufaʼu ʼo te lea. Neʼe lotovaivai ʼaupito te kau misionea ʼuhi ko te motuhi ʼo te ʼu kupuʼi palalau ʼaki te coup de glotte, mo te lahi ʼo te pipiki tahi ʼo te ʼu voyelles (ohage la ʼe feala ke maʼu he ʼu voyelles e nima ʼi he kupu pe e tahi), pea mo te maʼu tahitahiga ʼo te ʼu consonnes. Neʼe nā meomeo fēnei: “ ʼE lahi te ʼu kupu ʼe faʼufaʼu ʼaki pe te ʼu voyelles, kae ʼe tahi ʼalu pe mo tona faʼahiga puʼaki.” Neʼe nātou fakamoʼoni ki tanatou mole lava “maʼu lelei te toʼo ʼo te ʼu kupu, ʼaki tona faʼahiga puʼaki fakalelei.” Neʼe nātou toe ʼui pe foki neʼe ʼi ai te ʼu faʼahiga puʼaki ʼo te ʼu kupu neʼe ko tanatou hoki logoe kiai!
ʼI ʼihi temi, ko te meʼa ʼaē neʼe faigataʼa tāfito, ko te tapuʼi ʼo te toe fakaʼaogaʼi ʼo ʼihi kupu ʼi te lea faka Tahisi pea neʼe tonu ke fetogi. Ko te ʼu synonymes (ko he tahi kupu kae ʼe tatau tona faka ʼuhiga) neʼe ko te tahi ʼaia faigataʼa. Ohage foki la ko te kupu “faikole,” neʼe ko ʼona fakaliliu e 70 tupu ʼi te lea faka Tahisi. Ko te tuʼulaga ʼo te kupu ʼi te lea faka Tahisi, ʼaē ʼe kehe age ia ʼi te faka Pilitania, neʼe ko te tahi ʼaia faigataʼaʼia. Logope te ʼu faigataʼaʼia, kae neʼe fakatahiʼi e te kau misionea ia te ʼu lisi ʼo te ʼu kupuʼi palalau neʼe hoki fakatahiʼi fuli e Davies ʼo tā kua hili kiai taʼu e 50, ko he tikisionalio mo ʼona kupuʼi palalau e 10 000.
Tahi ʼaē meʼa neʼe ʼi ai foki mo te faigataʼa ʼo te tohi ʼo te lea faka Tahisi. Neʼe ʼahiʼahiʼi e te kau misionea te fakaʼaogaʼi ʼaki te faʼahiga tohi faka Pilitania. Kae ko te fakaʼaogaʼi faka Pilitania ʼo te alphabet latin neʼe mole faʼa ʼalutahi mo te puʼaki ʼo te kupuʼi palalau ʼi te lea faka Tahisi. Koia neʼe fai te ʼu fihi ʼe mole ʼi ai hona ikuʼaga ʼo ʼuhiga mo te faʼahiga puʼaki ʼo te kupuʼi palalau ʼo feiā mo tona faʼahiga tohi. Ko te meʼa neʼe tau fai e te kau misionea, neʼe nātou faʼu te faʼahiga tohi foʼou ʼo te ʼu kupuʼi palalau, koteʼuhi neʼe ko nātou ʼaē neʼe ʼuluaki ʼo te Potu Saute, ʼi te tohi ʼo te ʼu palalau ʼaē neʼe tala gutu feiā pe. Neʼe mole ʼiloʼi e nātou, ko te meʼa ʼaē neʼe nātou fai neʼe liliu leva ko he motele ki te ʼu lea kehekehe ʼe palalauʼi ʼi te Pasifika ʼo te Potu Saute.
Logope Neʼe Mole Lahi He ʼu Meʼa Gāue, Kae Neʼe Lahi Pe Te ʼu Fai Puleʼaki
Neʼe mole lahi he ʼu tohi neʼe fakaʼaogaʼi e te fai fakaliliu. Neʼe fakatotonu age e te LMS ke fakaʼaogaʼi ko he fakatafito ki te gāue fakaliliu ia te Textus Receptus (Te Tohi Kua Tali e Te Tokolahi) pea mo te Tohi-Tapu King James Version. Neʼe kole e Nott ki te LMS ke momoli age he tahi age ʼu tikisionalio faka Hepeleo mo he ʼu tikisionalio faka Keleka pea mo he ʼu Tohi-Tapu ʼi te ʼu lea ʼaia. ʼE mole ʼiloʼi pe neʼe ina maʼu te ʼu tohi ʼaia. ʼO ʼuhiga mo Davies, neʼe ina maʼu te tohi ako mai tona ʼu kaumeʼa ʼo te fenua ʼo Galles. ʼE fakamatala, neʼe nofo mo te tikisionalio faka Keleka, mo te Tohi-Tapu faka Hepeleo, mo te Tauhi Foʼou ʼi te faka Keleka, pea mo te Septante.
Lolotoga te temi ʼaia, ko te gāue fai faka mafola ʼa te kau misionea neʼe mole maʼu hona fua. Logope neʼe kua taʼu 12 te nonofo ʼa te kau misionea ʼi Tahisi, ka neʼe mole heʼeki ʼi ai pe la he tahi ʼo te motu kua papitema. Pea tahi ʼaē meʼa, ʼaki te ʼu fetauʼaki hoholo ʼi te loto motu, neʼe fakatotonu e te kau misionea ke nātou feholaki ki Ositalalia, kae neʼe nofo pe ia Nott. Lolotoga te tahi temi, neʼe ko ia tokotahi pe neʼe nofo ʼi te ʼu motu Îles du Vent, kae neʼe muli ʼi te Hau ko Pomare 2, ʼi te temi ʼaē neʼe hola ai ki te motu ʼe tuʼu ōvi mai, ko Moorea.
Kae neʼe tuʼu te gāue fakaliliu ʼa Nott ʼi tana ʼu feʼaluʼaki ʼaia, pea hili te ʼu taʼu e lua ʼo te nofo ʼa Davies ʼi Ositalalia, neʼe toe liliu mai ʼo kaugā nonofo mo Nott. Lolotoga te temi ʼaia, neʼe kua ako e Nott ia te lea faka Keleka pea mo te lea faka Hepeleo, pea neʼe kua popoto lelei ʼi te ʼu lea ʼaia e lua. Hili ʼaia, neʼe ina kamata fakaliliu te ʼu koga ʼo te Tauhi ʼĀfea ki te lea faka Tahisi. Neʼe ina filifili te ʼu koga faka Tohi-Tapu neʼe tuʼu ai te ʼu fakamatala neʼe lava malave gafua ki te hahaʼi ʼo te motu.
Neʼe gāue fakatahi ia Nott mo Davies, pea neʼe ina kamata fakaliliu te Evaselio ʼa Luka, pea neʼe ina fakaʼosi tona fakaliliu ʼi te māhina ʼo Sepetepeli 1814. Neʼe ina fakaliliu ke matala lelei ʼi te lea faka Tahisi, kae neʼe sivi e Davies peʼe ʼalutahi te fakaliliu mo te ʼu tohi ʼāfea. ʼI te taʼu 1817, neʼe kole e te Hau ko Pomare 2 peʼe feala hana tā tonu te ʼuluaki pasina ʼo te Evaselio ʼo Luka. Neʼe ina fakahoko te faʼahi ʼaia ʼaki te kiʼi meʼa tā tohi neʼe ʼaumai e te tahi kau misionea ki Moorea. ʼE maʼuhiga ke fakatokagaʼi ʼi te hisitolia ʼo te fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu ki te lea faka Tahisi, neʼe lagolago lelei te tagata Tahisi ko Tuahine, neʼe nofo mo te kau misionea lolotoga te ʼu taʼu fuli ʼaia, pea mo tokoni ki te kau fakaliliu ʼo ʼuhiga mo te ʼu kiʼi agaaga kehekehe ʼo te lea.
Kua ʼOsi Lelei Te Gāue Fakaliliu
ʼI te taʼu 1819, hili taʼu e ono ʼo te gāue kinakina, neʼe kua fakaliliu katoa te ʼu Evaselio, mo te tohi ʼo te ʼu Gaue ʼa te kau ʼApositolo, pea mo te tohi ʼo te ʼu Pesalemo. Ko te meʼa ta tohi, ʼaē neʼe ʼaumai e te kau misionea neʼe hoki tau age pe ki te motu, neʼe ina faka faigafua te gāue tā tohi pea mo te tufa ʼo te ʼu tohi faka Tohi-Tapu ʼaia.
Neʼe hoa kiai te temi ʼaē neʼe fai ai te gāue mālohi ki te fakaliliu, mo te sivisivi pe neʼe lelei tona fakaliliu pea mo he toe vakavakaʼi. Hili taʼu e 28 ʼi tana nofo ʼi Tahisi, neʼe mahaki leva ia Nott ʼi te taʼu 1825, pea neʼe fakagafua age e te LMS ke toe liliu ki Pilitania. Meʼa lelei, neʼe teitei ʼosi fuli pe te Tauhi Foʼou ʼi te fakaliliu. Lolotoga tana liliu ki Pilitania pea mo te temi ʼaē neʼe nofo ai, neʼe hoko atu ai tana fakaliliu ʼo te koga ʼaē neʼe kei toe ʼo te Tohi-Tapu. Neʼe toe liliu ia Nott ki Tahisi ʼi te taʼu 1827. Hili kiai te ʼu taʼu e valu, ʼi te māhina ʼo Tesepeli ʼo te taʼu 1835, neʼe gata ai leva te gāue fakaliliu. Neʼe hoki hili te ʼu taʼu e 30 tupu ʼo te gāue kinakina, pea hoki fakaliliu katoa te Tohi-Tapu.
ʼI te taʼu 1836 neʼe toe liliu ia Nott ki Pilitania ke tā mai Lonitoni ia te Tohi-Tapu faka Tahisi. ʼI te ʼaho 8 ʼo Sūnio 1838, ko Nott ʼaki he loto tuʼania, neʼe ʼalu ki te Fineʼaliki ko Victoria moʼo fakahā age ki ai te ʼuluaki tā ʼo te Tohi-Tapu ʼi te lea faka Tahisi. ʼE mahino ia, neʼe ko he lakaga maʼuhiga ki te tagata ʼaia neʼe fakatuʼu piliki ʼi muʼa atu neʼe folau ʼi te ʼu taʼu e 40 ki muʼa atu ʼi te vaka Duff, pea neʼe tokaga katoa ki te agaʼi fenua faka Tahisi ke ina fakahoko katoa te toe gāue ʼaia neʼe loaloaga tona fai.
Hili kiai te ʼu māhina e lua, neʼe toe liliu ia Nott ki te Pasifika mo te ʼu foʼi kesi e 27 ʼe tuku ai te ʼu ʼuluaki tohi e 3 000 ʼo te Tohi-Tapu katoa ʼi te lea faka Tahisi. ʼI tana ʼosi tau ki Sydney, neʼe toe mahaki ai, kae neʼe fia nofo aipe mo te ʼu kesi. ʼI tana ʼosi lelei ʼi tona mahaki, neʼe tau ki Tahisi ʼi te taʼu 1840, ʼaē neʼe fakatalitali fakafiafia ai te hahaʼi ki te ʼuta ʼaē neʼe haʼu mo ia, ʼo nātou faiga ke nātou maʼu hanatou ʼu tohi ʼi te Tohi-Tapu faka Tahisi. Neʼe mate ia Nott ʼi Tahisi ʼi te māhina ʼo Maio ʼo te taʼu 1844, ʼi tona taʼu 70.
Neʼe Malave Ki Te ʼu Koga Meʼa ʼe Tuʼu Mamaʼo
Kae neʼe hoko atu pe te fua lelei ʼo te gāue ʼa Nott. Ko tana fakaliliu neʼe malave mālohi ki te ʼu lea ʼo Polinesia. ʼAki tana tohi te lea faka Tahisi, neʼe hāofaki ai te lea ʼaia e te kau misionea. Neʼe ʼui fēnei e te tagata faitohi: “Neʼe tāʼofi fakalelei e Nott ia te lea faka Tahisi, pea mo ina faʼufaʼu fakalelei. ʼE kei maʼua aipe ke vakaʼi ki te Tohi-Tapu ʼaē neʼe ina fakaliliu, moʼo akoʼi mai ai te faka Tahisi lelei.” Neʼe taupau e te gāue lelei ʼa te ʼu tagata fakaliliu ʼaia e toko lua, ia te ʼu kupuʼi palalau ʼe lauʼi afe, kanaʼauala ʼe pulinoa. Hili kiai te sēkulō e tahi, neʼe ʼui fēnei e te tagata faitohi: “Ko te Tohi-Tapu faka Tahisi ʼa Nott ʼe ko he tohi maʼuhiga ia ʼo te lea faka Tahisi—pea ʼe ʼio fuli te hahaʼi ki te faʼahi ʼaia.”
Ko te gāue maʼuhiga ʼaia neʼe fua lelei ki te kau Tahisi, kae neʼe ina fakatuʼu ai te fakatafito ki te tahi ʼu fakaliliu ki te ʼu lea ʼo te Pasifika. Ohage foki la, ko te kau fakaliliu ʼi te ʼu motu ko Cook pea mo Haʼamoa, neʼe nātou fakaʼaogaʼi te Tohi-Tapu faka Tahisi ko he faʼifaʼitaki ki tanatou fakaliliu. Neʼe ʼui fēnei e te tagata fakaliliu Tohi-Tapu: “Neʼe ʼau muliʼi tāfito te fakaliliu ʼa Nott, neʼe ʼau sivisivi fakalelei tana fakaliliu.” Neʼe lau ko te tahi tagata fakaliliu Tohi-Tapu ‘neʼe tuʼu ʼi ʼona muʼa te ʼu Pesalemo faka Hepeleo pea mo te ʼu Tohi-Tapu faka Pilitania pea mo faka Tahisi,’ kae neʼe ina ‘lolotoga fakaliliu te pesalemo ʼa Tavite ki te lea faka Haʼamoa.’
ʼI tanatou muliʼi te faʼifaʼitaki ʼa te kūtuga ʼo Te ʼAʼala ʼi Pilitania, neʼe uga mālohi e te kau misionea ʼi Tahisi ia te poto lautohi pea mo te faitohi. ʼI tona fakahagatonu, lolotoga te ʼu taʼu e teau tupu, neʼe ko te tohi pe e tahi neʼe lava maʼu e te hahaʼi ʼi te lea faka Tahisi, neʼe ko te Tohi-Tapu. Neʼe liliu ai ko he koga maʼuhiga ki te agaʼi fenua ʼa te kau Tahisi.
ʼI te ʼu koga maʼuhiga ʼo te tohi ʼaē neʼe fakaliliu e Nott, ko te lahi ʼo te tuʼu ʼo te huafa ʼo te ʼAtua ʼi te Tauhi ʼĀfea pea mo te Tauhi Foʼou. Ko tona fua, ʼi te temi nei kua ʼiloʼi lelei te huafa ʼo Sehova ʼi Tahisi pea mo tona ʼu motu. ʼI ʼihi ʼēkelesia Polotesita, ʼe tuʼu ai te huafa ʼaia. Kae ʼi te temi nei, kua fakapipiki tāfito te huafa ʼo te ʼAtua ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova pea mo tanatou gāue fai faka mafola mālohi, ʼaē ʼe nātou fakaʼaogaʼi lahi ai te Tohi-Tapu ʼaē neʼe fakaliliu e Nott mo tona ʼu kaugā gāue. Pea ʼe fakamanatuʼi mai e te ʼu faiga mālohi ʼaē neʼe fakahoko e te kau tagata fakaliliu tohi ohage ko Henry Nott, te maʼua ʼaē ke tou fakafetaʼi ʼi tatatou lava maʼu ʼaē te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼo teitei pe ʼi te malamanei katoa ʼi te temi nei.
[Paki ʼo te pasina 26]
Te ʼu ʼuluaki fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu ʼi te lea faka Tahisi, ʼi te taʼu 1815. ʼE tuʼu ai te huafa ʼo Sehova
Ko Henry Nott (1774-1844), te tagata tāfito ʼaē neʼe ina fakaliliu te Tohi-Tapu faka Tahisi
[Haʼuʼaga ʼo te paki]
Tahitian Bible: Copyright the British Library (3070.a.32); Henry Nott and letter: Collection du Musée de Tahiti et de ses Îles, Punaauia, Tahiti; catechism: With permission of the London Missionary Society Papers, Alexander Turnbull Library, Wellington, New Zealand
[Paki ʼo te pasina 28]
Ko te tohi fai kapite ki te ʼu lea e lua ʼi te lea faka Tahisi pea mo te faka Gallois ʼo te taʼu 1801, ʼe tuʼu ai te huafa ʼo te ʼAtua
[Haʼuʼaga ʼo te paki]
With permission of the London Missionary Society Papers, Alexander Turnbull Library, Wellington, New Zealand
[Paki ʼo te pasina 29]
Ko te ʼēkelesia Polotesita ʼe tuʼu ai ʼi muʼa te huafa ʼo Sehova, ʼi te motu ʼo Huahine, ʼi Polinesia
[Haʼuʼaga ʼo te paki]
Avec la permission du Pasteur Teoroi Firipa