Kapite Hogofulu-Ma-Tahi
“Koutou Haga Kumi Muʼa Te Puleʼaga”
1. (a) He koʼe neʼe fakaloto mālohi e Sesu te hahaʼi ke nātou kumi muʼa te Puleʼaga? (b) Koteā te fehuʼi ʼaē ʼe tonu ke tou lagaʼi kia tatou totonu?
KUA hili kiai te ʼu sēkulō e 19, neʼe fai e Sesu tana akonaki ʼi Kalilea, ʼo ina fakaloto mālohiʼi fēnei te hahaʼi ʼaē neʼe fagono ki ai: ‘Koutou haga kumi muʼa te puleʼaga pea mo te faitotonu ʼa te ʼAtua.’ Kae he koʼe koa neʼe ina fai te fakaloto mālohi ʼaia? Neʼe mole tonu koa la ke foaki kia te ia te Puleʼaga ʼi he ʼu sēkulō ki muli age? Ei, kae ko te Puleʼaga Faka Mesianike ʼe ko te fakatuʼutuʼu ʼaē ka fakaʼaogaʼi e Sehova moʼo fakatonuhia tona pule faʼitaliha pea mo fakahoko tona fakatuʼutuʼu lahi ʼo ʼuhiga mo te kele. Ko ia ʼaē neʼe mahino ki te maʼuhiga ʼo te ʼu meʼa ʼaia, neʼe ina fakamuʼamuʼa te Puleʼaga ʼi tona maʼuli. Kapau neʼe maʼuhiga te faʼahi ʼaia ʼi te ʼuluaki sēkulō, pea ʼe toe maʼuhiga age ia ʼaho nei, heʼe kua ʼosi fakanofo Hau ia Kilisito! Koia ʼe lagaʼi ai te fehuʼi ʼaenī: ʼE ʼiloga koa ʼi tokotou faʼahiga maʼuli ʼe koutou kumi muʼa te Puleʼaga ʼo te ʼAtua?—Mateo 6:33.
2. ʼI te agamāhani, koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe mānumānu kiai te hahaʼi?
2 Ia ʼaho nei, ko te lauʼi miliona hahaʼi ʼi te malamanei ʼe nātou kumi muʼa te Puleʼaga. ʼE nātou lagolago ki te Puleʼaga ʼaia, ʼo nātou fakatafito tonatou maʼuli ki te finegalo ʼo Sehova, ʼaē neʼe nātou foaki kia te ia tonatou maʼuli. Kae ʼi te tahi faʼahi, ʼe tokolahi ʼaupito te hahaʼi ʼe nātou fakamuʼamuʼa te ʼu meʼa ʼo te mālama. ʼE nātou faiga ki te paʼaga, mo te ʼu koloā pea mo te ʼu fakafiafia ʼaē ʼe lava maʼu ʼaki te paʼaga. Peʼe nātou fakaʼaogaʼi tonatou mālohi katoa moʼo maʼu tuʼulaga ʼi tanatou gāue. ʼE hā ʼi tonatou faʼahiga maʼuli, te meʼa ʼaē ʼe nātou hoha kiai: peʼe kia nātou totonu, peʼe ki te ʼu meʼa fakamālama, peʼe ko te ʼu fakafiafia. Tatau aipe peʼe mole nātou tui ki te ʼAtua, kae ʼe mole nātou fakamuʼamuʼa ia ia.—Mateo 6:31, 32.
3. (a) Ohage ko tona fakaloto mālohiʼi e Sesu, koteā te ʼu faʼahiga koloā ʼaē neʼe tonu ke kumi e tana kau tisipulo, pea koteā tona tupuʼaga? (b) He koʼe ʼe mole tonu ke tou hoha fau ki te ʼu meʼa fakamālama?
3 Kae neʼe fai e Sesu te tokoni ʼaenī ki tana ʼu tisipulo: “Tuku takotou tānaki maʼa koutou he ʼu koloā ʼi te kele,” koteʼuhi ko te ʼu koloā ʼaia ʼe mole heʼegata. “Kaʼe” neʼe ʼui maʼana, “koutou tānaki maʼa koutou he ʼu koloā ʼi selo,” ʼo koutou tauhi kia Sehova. Neʼe fakaloto mālohi e Sesu tana kau tisipulo ke nātou taupau he mata ʼe “lelei,” ʼo nātou faiga tāfito pea mo gāue mālohi moʼo fai te finegalo ʼo te ʼAtua. Neʼe ʼui maʼana kia nātou: “ ʼE mole feala ke koutou gāue ohage ko he ʼu kaugana ki te ʼAtua pea mo te ʼu Koloā.” Kae ʼe tonu ke tou feafeaʼi ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa fakamālama ʼaē ʼe ʼaoga kia tatou: te meʼa kai, te ʼu mutuʼi meʼa pea mo he nofoʼaga? Neʼe tokoni fēnei ia Sesu: “Tuku takotou hoha.” Neʼe talanoa age kia nātou ʼo ʼuhiga mo te ʼu manulele, ʼo ina ʼui ko te ʼAtua ʼe ina fafaga nātou. Neʼe ina fakahā age ki tana kau tisipulo te ʼu fisiʼi teu, ʼo ina ʼui ko te ʼAtua ʼe ina teuteuʼi nātou. Kae ʼe mole maʼuhiga age koa la te ʼu kaugana ʼa Sehova ʼi te ʼu meʼa ʼaia? Koia neʼe ʼui fēnei ai e Sesu: “Ke koutou haga kumi muʼa te puleʼaga pea mo tona faitotonu, pea ʼe toe foaki atu anai mo te ʼu meʼa fuli ʼaia [ʼaē ʼe ʼaoga kia koutou].” (Mateo 6:19-34) ʼE hā koa ʼi takotou ʼu gāue ʼe koutou faka tui ki te faʼahi ʼaia?
Ke ʼAua Naʼa Taʼomia Te Moʼoni ʼo Te Puleʼaga
4. Koteā te meʼa ʼaē ʼe feala ke hoko ki he tahi ʼe hoha fau ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa fakasino?
4 ʼE mole kovi hakita hoha ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa fakamālama ʼaē ʼe ʼaoga moʼo taupau ia kita pea mo tokita famili. Kae kapau ʼe kita hoha fakavalevale fau ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa fakamālama, pea ʼe feala ke kita tuʼutāmaki ai. Kapau ko he tahi ʼe ina ʼui ʼe faka tui ki te Puleʼaga, kae ʼe ina fakamuʼamuʼa ʼi tona loto te tahi ʼu meʼa, pea ko te ʼu meʼa ʼaia ʼe nātou taʼomia anai te moʼoni ʼo te Puleʼaga. (Mateo 13:18-22) Ohage la, ʼi te tahi lakaga ko te pule tūpulaga neʼe ina fehuʼi kia Sesu: “Koteā te meʼa ʼaē ʼe tonu ke ʼau fai ke ʼau maʼu ai te maʼuli heʼegata?” Neʼe maʼuli fakahagatonu pea mo agalelei ki te hahaʼi, kae neʼe mānumānu ki tona ʼu lelei fakamālama. Neʼe faigataʼa kia ia hana tuku tona ʼu lelei fakamālama, ke feala hana liliu ko he tisipulo ʼa Kilisito. Koia neʼe mole ina maʼu ai te fealagia ʼaē ke kau fakatahi mo Kilisito ʼi tona Puleʼaga ʼi selo. Neʼe ʼui fēnei e Sesu ʼi te lakaga ʼaia: “ ʼE faigataʼa anai kia nātou ʼaē ʼe maʼu paʼaga tanatou hū ki te puleʼaga ʼo te ʼAtua!”—Maleko 10:17-23.
5. (a) Koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakaloto mālohi e Paulo ia Timoteo ke fakafeauga kiai, pea koteā tona tupuʼaga? (b) ʼE fakaʼaogaʼi feafeaʼi e Satana ia “te manako ki te paʼaga” ohage ko he hele fakatupu tuʼutāmaki?
5 Hili kiai ni taʼu, neʼe faitohi te ʼapositolo ko Paulo kia Timoteo, ʼaē neʼe nofo ʼi te kolo koloaʼia ʼo Efeso, ʼo ina fakamanatuʼi age fēnei: “Neʼe mole tou ʼaumai he meʼa ki te malamanei, pea ʼe mole feala foki ke tou ʼave he meʼa. Koia, kapau ʼe tou maʼu te meʼa kai pea mo te ʼu mutuʼi meʼa, ʼe tou fakafeauga anai ki te ʼu meʼa ʼaia.” ʼE lelei ke kita gāue ke maʼu ai e kita pea mo tokita famili “te meʼa kai pea mo te ʼu mutuʼi meʼa.” Kae neʼe fai e Paulo te fakatokaga ʼaenī: “Ko nātou ʼaē kua nātou fakatotonu ke nātou maʼu koloā ʼe nātou higa ki te fakahala, ki he hele pea mo te ʼu holi fakavale lahi pea mo fakatupu kovi, ʼe nātou fakauku te tagata ki te fakaʼauha pea mo te pulinoa.” Ko Satana ʼe kākā. ʼI te kamata ʼe ina fakaoloolo māmālie he tahi, pea fakamulimuli leva ʼo mālohi tana ʼu fakahala. Ohage la ʼe foaki ki he Kilisitiano te fealagia ʼaē ke hikihiki tona tuʼulaga peʼe ko he gāue ʼe lelei age, pea mo lelei age tona litotogi, kae ʼe ina kaihaʼa ia te temi ʼaē neʼe ina fakaʼaogaʼi ki tana ʼu gāue fakalaumālie. Kapau ʼe mole tou nofo tokaga, pea ʼe feala ki “te manako ki te paʼaga” ke ina taʼomia te ʼu faʼahi ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga. Neʼe fakanounou fēnei e Paulo ia te ʼaluʼaga ʼaia: “Ko ʼihi, ʼi tanatou fakaʼamu ki te holi ʼaia, neʼe nātou hē ʼo mamaʼo ʼi te tui pea mo nātou fehukiʼaki ia nātou totonu ʼaki te ʼu mamahi lahi.”—1 Timoteo 6:7-10.
6. (a) Koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fai, ke mole tou higa ki te hele ʼo te mānumānu koloā? (b) Koteā ʼaē ʼe tou falala kiai logola te ʼu faigataʼaʼia faka ekonomika ʼo te malamanei ia ʼaho nei?
6 ʼI te ʼofa moʼoni ʼa Paulo ki tona tēhina Kilisitiano ko Timoteo, neʼe ina fakaloto mālohiʼi fēnei ia ia: “Hola mai te ʼu meʼa ʼaia” pea, “Tau ʼi te tau matalelei ʼo te tui.” (1 Timoteo 6:11, 12) ʼE tonu ke tou faiga mālohi mo kapau ʼe mole tou fia higa ʼi te mānumānu koloā ʼo te mālama ʼaenī. Kae kapau ʼe tou maʼuli ʼo ʼalutahi mo tatatou tui, ʼe mole līʼakina anai tatou e Sehova. Tatau aipe peʼe totogi kovi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki te maʼuli, pea mole kei maʼu he gāue, kae ʼe tokaga anai Sehova ke tou maʼu te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga moʼoni kia tatou. Neʼe toe tohi fēnei e Paulo: “Ke ʼaua naʼa maʼu ʼi tokotou faʼahiga maʼuli, te manako ki te paʼaga, kae koutou fakafeauga pe ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe koutou maʼu. Heʼe [ko te ʼAtua] neʼe ina ʼui fēnei: ‘Kailoa ʼe mole ʼau tuku anai koe, kailoa ʼe mole ʼau līaki anai koe.’ Koia ʼe feala ai ke tou lotomālohi pea mo ʼui: ‘Ko Sehova ʼe ko toku tokoni, ʼe mole ʼau mataku anai. Koteā ʼaē ʼe lava fai e te tagata kia te ʼau?’ ” (Hepeleo 13:5, 6) Kae ki te Hau ko Tavite, neʼe ina fakamahino fēnei: “Neʼe ʼau tūpulaga, pea kua ʼau matuʼa foki, kae neʼe mole ʼau sio ki te tagata agatonu kua līaki katoa, pea neʼe mole ʼau sio ki tona hōloga ʼe kumi pane.”—Pesalemo 37:25.
Te Faʼifaʼitaki ʼa Te ʼu ʼUluaki Tisipulo
7. Koteā te ʼu fakatotonu ʼaē neʼe foaki e Sesu ki tana kau tisipulo ʼo ʼuhiga mo te fai faka mafola, pea he koʼe neʼe ʼaoga te ʼu fakatotonu ʼaia?
7 ʼI te ʼosi fai e Sesu te ako ʼaē neʼe ʼaoga ki tana kau ʼapositolo, neʼe ina fekau ia nātou ke nātou ʼolo ʼo faka mafola te logo lelei ʼi Iselaele: “Kua fakaōvi mai te puleʼaga ʼo selo.” ʼI logo fakafiafia leva! ʼE moʼoni, ko Sesu Kilisito te Hau Faka Mesianike, neʼe nofo ʼi te lotolotoiga ʼo nātou. Neʼe fakaloto mālohiʼi e Sesu tana kau ʼapositolo ke nātou falala ʼe tokaga anai te ʼAtua kia nātou, koteʼuhi neʼe nātou fakaʼaogaʼi tāfito tonatou temi ki te gāue ʼa te ʼAtua. Pea neʼe ina ʼui fēnei age: “ ʼAua naʼa koutou toʼo he meʼa ki te ala, pe ko he tokotoko pe ko he kato meʼa kai, pe ko he pane pe ko he falā; pe ko he ʼu kofu loto e lua. Kaʼe ʼi he potu pe ʼe koutou hū ai ki he loto fale, koutou nonofo ai pea mo koutou mavae mai ai.” (Mateo 10:5-10; Luka 9:1-6) ʼE tokaga anai ia Sehova ke foaki age e tonatou ʼu tēhina Iselaele te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kia nātou, koteʼuhi ko tonatou agaʼi fenua ko te tali kāiga ki te kau matāpule.
8. (a) He koʼe ʼi muʼa ʼo tana mate, neʼe foaki e Sesu te ʼu fakatotonu foʼou ki tana kau tisipulo ʼo ʼuhiga mo te gāue fai faka mafola? (b) Kae koteā ʼaē neʼe tonu ke nātou haga fakamuʼamuʼa ʼi tonatou maʼuli?
8 Ki muli age, ʼi he kiʼi temi siʼi pe ʼi muʼa ʼo tona mate, neʼe fakatokaga age e Sesu ki tana kau ʼapositolo, ʼi te ka haʼu ʼe fetogi anai te ʼu ʼaluʼaga ʼaē ka nātou fai ai tanatou fai faka mafola. ʼUhi ko te fakafeagai ʼa te puleʼaga ki tanatou gāue, ʼe lagi mole toe fai anai kia nātou te tali kāiga, ohage ko tona fai māhani ʼi Iselaele. Tahi ʼaē meʼa, neʼe kua vave hoko mai te temi ʼaē ka nātou ʼolo anai ʼo tala te logo ʼo te Puleʼaga ki te ʼu fenua Senitile. Kua tonu leva ke nātou toʼo mo nātou he “taga ʼaiʼaga paʼaga” pea mo “he kato meʼa kai.” Kae neʼe tonu aipe ke nātou haga kumi muʼa te Puleʼaga ʼo Sehova pea mo tona faitotonu, ʼo nātou falala ʼe tapuakina anai e Sehova tanatou ʼu faiga ʼaē ke nātou maʼu hanatou meʼa kai pea mo hanatou nofoʼaga.—Luka 22:35-37.
9. Neʼe fakamuʼamuʼa feafeaʼi e Paulo te Puleʼaga, pea mo taupau ki tona maʼuli fakasino, pea koteā te ʼu tokoni ʼaē neʼe ina foaki ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia?
9 Ko te ʼapositolo ko Paulo, neʼe ina tuku mai he faʼifaʼitaki lelei ʼo ʼuhiga mo te maʼuliʼi ʼo te fakatotonu ʼa Sesu. Ko Paulo neʼe ina fakamuʼamuʼa te minisitelio ʼi tona maʼuli. (Gaue 20:24, 25) Mokā ʼalu ʼo fai faka mafola ʼi he potu fenua, neʼe taupau totonu ki tona maʼuli fakasino, ohage la neʼe ina faʼu te ʼu falelā. Neʼe mole talitali ia ke ʼōmai niʼihi ʼo taupau ia ia. (Gaue 18:1-4; 1 Tesalonika 2:9) Kae neʼe ina tali ʼaki he loto fakafetaʼi, te tali kāiga pea mo te ʼu meʼa ʼofa ʼaē neʼe foaki age e ʼihi, moʼo fakahā tonatou ʼofa kia te ia. (Gaue 16:15, 34; Filipe 4:15-17) Neʼe mole uga e Paulo te kau Kilisitiano ke nātou tuku keheʼi tonatou ʼu maʼua faka famili ke feala hanatou fai faka mafola, kae neʼe ina fakaloto mālohiʼi nātou ke nātou fakafuafua lelei tonatou ʼu maʼua kehekehe. Neʼe ina tokoniʼi nātou ke nātou gāue, ke nātou ʼofa ki tonatou ʼu famili, pea mo nātou maʼuli vaevae mo te hahaʼi. (Efeso 4:28; 2 Tesalonika 3:7-12) Neʼe ina fakaloto mālohiʼi nātou ke nātou falala ki te ʼAtua, kae ke ʼaua naʼa nātou falala ki te ʼu koloā fakasino, pea mo nātou fakaʼaogaʼi tonatou maʼuli ʼi hona ʼaluʼaga ʼe hā ai kua nātou mahino moʼoni peʼe koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito. ʼO mulimuli ki te ʼu akonaki ʼa Sesu, neʼe tonu muʼa ke nātou kumi te Puleʼaga ʼo te ʼAtua pea mo tona faitotonu.—Filipe 1:9-11.
Koutou Fakamuʼamuʼa Te Puleʼaga ʼi Tokotou Maʼuli
10. Koteā koa te faka ʼuhiga ʼo te ʼuluaki kumi muʼa ʼo te Puleʼaga?
10 Ko temi koa e fia ʼe tou faka mafola ai te logo lelei ʼo te Puleʼaga ki te hahaʼi? ʼE fakalogo te faʼahi ʼaia ki totatou ʼu ʼaluʼaga, pea mo te loloto ʼo totatou loto fakafetaʼi. Tou manatuʼi, neʼe mole ʼui e Sesu, ‘Koutou kumi te Puleʼaga mokā mole ʼi ai he tahi meʼa ʼe koutou fai.’ ʼI tana ʼiloʼi te maʼuhiga ʼo te Puleʼaga, neʼe ina fakamahino te finegalo ʼo tana Tāmai ʼo ina ʼui fēnei: “Koutou haga kumi tona puleʼaga.” (Luka 12:31) Logope la ʼe tokolahi ia tatou ʼe tonu ke tou gāue ke tou maʼu te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kia tatou pea mo totatou famili, kae kapau ʼe tou tui moʼoni, pea ʼe tou fakatafito anai totatou maʼuli ki te gāue ʼaē neʼe tuku mai e te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo tona Puleʼaga. Kae ʼaua naʼa tou meʼa noaʼi totatou ʼu maʼua faka famili.—1 Timoteo 5:8.
11. (a) Ko te lea fakatātā fea ʼaē neʼe fakahā ai e Sesu ʼe mole feala ke tatau fuli tatatou ʼu temi ʼaē ʼe tuku ki te faka mafola ʼo te logo ʼo te Puleʼaga? (b) Koteā te ʼu faʼahi ʼaē ʼe tonu ke tou tokagaʼi?
11 Ko ʼihi ia tatou, ʼe feala ke lahi age te temi ʼaē ʼe nātou fakaʼaogaʼi moʼo faka mafola te logo lelei ʼo te Puleʼaga, ʼi ʼihi age. Kae ʼi te lea fakatātā ʼa Sesu ʼo ʼuhiga mo te ʼu faʼahiga kele kehekehe, neʼe ina fakahā ai ko te loto ʼo te hahaʼi fuli ʼaē ʼe tatau mo te kele lelei, ʼe fua anai. ʼE fua koa ʼo fia? ʼE fakalogo ki te ʼaluʼaga ʼo te tagata takitokotahi. Ko te taʼu, te mālohi fakasino, pea mo te ʼu maʼua faka famili, ko te ʼu faʼahi fuli ʼaia ʼe ʼaoga ke fakatokagaʼi. Kae kapau ʼe ia tatou te loto fakafetaʼi moʼoni, pea ʼe tou faʼafai anai.—Mateo 13:23.
12. Koteā te fakatuʼutuʼu fakalaumālie lelei ʼaē ʼe uga te kau tūpulaga ke nātou fakakaukauʼi?
12 ʼE lelei hatatou fai he ʼu fakatuʼutuʼu ke feala ai hatatou fakalahi tatatou kau ki te minisitelio ʼo te Puleʼaga. ʼE feala ke metitasioʼi e te kau tūpulaga te faʼifaʼitaki lelei ʼo te tūpulaga Kilisitiano faʼafai ko Timoteo. (Filipe 2:19-22) ʼE ʼi ai koa he tahi meʼa ʼe lelei age, ʼi tanatou gāue temi katoa ʼi te minisitelio ʼi te ʼosi ʼo tonatou temi ako? Ko nātou ʼaē ʼe matutuʼa age, ʼe toe ʼaoga anai mo nātou ke nātou fai hanatou ʼu fakatuʼutuʼu fakalaumālie.
13. (a) Ko ai ʼaē ʼe feala ke ina fakafuafua te meʼa ʼaē ʼe tou lavaʼi takitokotahi ʼi te gāue ki te Puleʼaga? (b) Kapau ʼe tou ʼuluaki kumi moʼoni muʼa te Puleʼaga, koteā ʼaē ʼe tou fakamoʼoni ai?
13 ʼAua naʼa tou fatufatuʼi ia nātou ʼaē ʼe tou ʼui ʼe feala ke lahi age tanatou gāue, kae ʼe tonu ke uga tatou e tatatou tui, ke feala hatatou tuputupu ʼi te gāue ki te ʼAtua, ʼo tou tauhi katoa ki te ʼAtua, ʼo mulimuli pe ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe feala ke tou fai. (Loma 14:10-12; Kalate 6:4, 5) Ohage ko tona hā mai ʼi te hisitolia ʼo Sopo, ʼe ʼui e Satana ʼe tou tokaga tāfito ki totatou ʼu koloā, mo totatou ʼu lelei fakamālama, pea mo totatou maʼuli fīmālie, pea ʼe tou tauhi tāfito ki te ʼAtua, heʼe ʼi ai te ʼu meʼa ʼe tou loto ke ina foaki mai. Kae kapau ʼe tou ʼuluaki kumi moʼoni muʼa te Puleʼaga, ʼe tou kau anai ki te fakamoʼoni ʼaē ko te Tevolo ʼe gutuloi. ʼE tou fakahā ai leva ko te meʼa ʼaē ʼe tou fakamuʼamuʼa ʼi totatou maʼuli, ʼe ko te gāue ki te ʼAtua. Ko ʼatatou palalau pea mo tatatou aga, ʼe nātou fakamoʼoni ai ʼe loloto totatou ʼofa kia Sehova, mo tou lagolago agatonu ki tona pule faʼitaliha, pea mo tou ʼofa ki te hahaʼi.—Sopo 1:9-11; 2:4, 5; Tāʼaga Lea 27:11.
14. (a) He koʼe ʼe ʼaoga ke tou fai he polokalama gāue ʼo ʼuhiga mo te temi ki te fai faka mafola? (b) Ko temi e fia ʼe fakaʼaogaʼi e te tokolahi ʼo te kau Fakamoʼoni ʼi te minisitelio?
14 Ko he polokalama gāue ʼe ina vaevae lelei te temi, ʼe feala ke tokoni kia tatou ke tou fakahoko he toe gāue lahi. Ko Sehova totonu ʼe ʼi ai tona “temi kua fakakatofa” moʼo fakahoko tana fakatuʼutuʼu. (Ekesote 9:5; Maleko 1:15) Kapau ʼe feala, ʼe lelei hatatou kau ki te minisitelio ʼo tuʼa tahi peʼe tuʼa lahi ʼi te vāhaʼa fuli ʼi he temi kua kita fakatuʼutuʼu kiai. ʼI te malamanei katoa, ko te ʼu lauʼi teau afe ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe nātou pionie vaeluaʼi temi, pea ʼe nātou fai teitei hola e lua ʼi te ʼaho fuli moʼo faka mafola te logo lelei. Ko te tahi ʼu lauʼi teau afe ʼe nātou pionie katoa, ʼo nātou fai teitei hola e lua vaelua ʼi te ʼaho fuli moʼo faka mafola te logo ʼo te Puleʼaga. Ko te kau pionie makehe pea mo te kau misionea ʼe toe laka age te temi ʼaē ʼe nātou fakaʼaogaʼi ʼi te gāue ki te Puleʼaga. ʼE feala mo tatou ke tou kumi he ʼu faigamālie moʼo fakahā te ʼamanaki ʼo te Puleʼaga, kia nātou fuli ʼaē ʼe fia logo. (Soane 4:7-15) ʼE tou fia kau katoa anai ki te gāue ʼaia, ʼo mulimuli ki totatou ʼu ʼaluʼaga, koteʼuhi neʼe fakakikite fēnei e Sesu: “Ko te logo lelei ʼaenī ʼo te puleʼaga ʼe faka mafola anai ʼi te kele katoa, ko he meʼa fakamoʼoni ia ki te ʼu puleʼaga katoa; pea hoko mai ai leva te fakaʼosi.”—Mateo 24:14; Efeso 5:15-17.
15. ʼO ʼuhiga mo totatou minisitelio, he koʼe ʼi takotou manatu, ʼe to lelei te tokoni ʼaē ʼe tuʼu ia 1 Kolonito 15:58?
15 ʼAki he logo tahi, ʼi te ʼu potu fuli ʼo te kele, ʼi he fenua pe ʼe nātou nonofo ai, ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe nātou maʼu te pilivilesio ʼaia. ʼE nātou fakaʼaogaʼi kia nātou totonu te tokoni faka Tohi-Tapu ʼaenī: “Koutou liliu ʼo mālolohi, mo tāʼofi maʼu, ke lahi tuʼumaʼu takotou ʼu gāue ʼi te ʼAliki; heʼe koutou ʼiloʼi ko takotou ʼu gāue ʼe mole vaʼiganoa ʼo ʼuhiga mo te ʼAliki.”—1 Kolonito 15:58.
Fakamanatu
• ʼI te ʼui ʼa Sesu ke tou haga “kumi muʼa te puleʼaga,” koteā ʼaē neʼe ina ʼui mai ke tou tuku ki muli?
• Koteā te manatu ʼaē ʼe tonu ke tou maʼu ʼo ʼuhiga mo totatou maʼua ʼaē ko te taupau ʼo totatou maʼuli fakasino, pea mo ʼaē ʼo totatou famili? Koteā te tokoni ʼe foaki mai anai e te ʼAtua?
• Koteā te ʼu agaaga ʼo te gāue ki te Puleʼaga ʼe tou lava kau kiai?
[Paki ʼo te pasina 107]
ʼI te ʼu fenua fuli, ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe nātou faka mafola te logo lelei ʼo te Puleʼaga, ʼi muʼa ʼo te hoko mai ʼo te fakaʼosi