Te Kau Tagata ’Ǟfea — Ko Te Kau Fakafofoga!
NEʼE ko te tagata faʼa kātaki, pea mo agavaivai, pea mo fia fai ki te faitotonu ʼaki te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe tau mo ia ʼi tona maʼuli. Koia ʼaē, neʼe ko te tolu miliona tupu, ʼi te tagata, mo te fafine feiā aipe ki te fānau neʼe nātou falala ki tana ʼu fai tokoni. Neʼe mole ina ʼahiʼahiʼi ia ke ina kakaʼi nātou. Mai te uhu ki te afiafi neʼe ina fagono aipe ki tanatou ʼu fihifihia pea mo faʼa kātaki aipe ʼo tokoniʼi nātou ke nātou mahino ki he faʼahiga fakaʼaogaʼi ʼo te ʼu lao ʼa te ʼAtua moʼo fakatokatoka ʼo tanatou ʼu fihifihia. Ei, ʼi te kiʼi temi nounou pe, kua hili nei kiai taʼu e 3 500, ko te ʼu telepi e 12 ʼo Iselaele neʼe fakamāuʼi e te tagata e tahi: ko Moisese.
Kae, ko Seteo, ko te tāmai ʼo te ʼohoana ʼa Moisese, neʼe ina tuʼania foki te faʼahi ʼaia. ʼE feafeaʼi koa he feala taupau ʼa Moisese te tuʼulaga ʼaia? Koia ʼaē neʼe tala age e Seteo te meʼa ʼaenī kia ia: “ ʼE mole lelei, tau faʼahiga fai. ʼE mahino anai ia ʼe ke gaʼegaʼe anai, ia koe pea mo te hahaʼi ʼaenā mo koe, heʼe ko te gāue ʼe mamafa fau maʼa koe. ʼE mole lava hau fai tokotahi.” (Ekesote 18:17, 18). Koteā leva te tonu ʼaē neʼe ina tuku age? Neʼe tokoniʼi e Seteo ia Mosese ke ina tuku age he ʼu maʼua ki niʼihi (Ekesote 18:19-23). ʼE ko he tokoni lelei ia!
ʼI te kokelekasio faka kilisitiano ia ʼaho nei, ʼe tokolahi foki te kau tagata ʼāfea ʼe hage ko Moisese, neʼe nātou gaʼegaʼe ʼi tanatou fai te ʼu maʼua ʼe mole nātou fealagia kiai. ʼE nātou fai pea mo teuteuʼi te ʼu fono pea mo nātou fakahoahoa fakalelei te ʼu koga fuli ʼo te fono (1 Kolonito 14:26, 33, 40; 1 Timoteo 4:13). ʼE toe tokaga te kau tagata ʼāfea ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki te hahaʼi takitokotahi ʼo te kokelekasio (Kalate 6:1; 1 Tesalonika 5:14; Sake 5:14). ʼE nātou taki muʼa aipe ʼi te gāue maʼuhiga ʼaē ko te fagonogono ʼo te logo lelei ʼo te puleʼaga (Mateo 24:14; Hepeleo 13:7). ʼE nātou toe tokaga foki ki te ʼu tohi ʼaē ke maʼu ʼi te kokelekasio ʼo ʼuhiga mo tona tufa ʼi te gāue fagonogono.
Pea tahi foki, ko ʼihi kau tagata ʼāfea ʼe nātou kau ki te ʼu fono ʼo te ʼu fakatahi faka silikosikilipisio pea mo tisitilike. ʼE nātou gāue ʼi te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē ʼo te fakatahi pea mo nātou kau ʼi te ʼu komite ʼaē ʼo ʼuhiga mo te ʼu mahaki. Ko ʼihi tagata ʼāfea ʼe nātou tokoni ki te laga ʼaē ʼo te ʼu Fale ʼo te Puleʼaga. Pea ko te ʼu meʼa fuli ʼaia ʼe mole kau ki tonatou ʼu maʼua faka famili pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki te maʼuli fakalaumālie ʼonatou (Vakaʼi ia Sosue 1:8; Pesalemo 110:3; 1 Timoteo 3:4, 5; 4:15, 16). ʼE feafeaʼi koa te lava fai e te kau kilisitiano te ʼu meʼa fuli ʼaia? Ohage ko Moisese ʼe tonu ke ʼi ai honatou kau lagolago. ʼE tonu ke nātou tuku ʼihi ʼu maʼua ki niʼihi. ʼIo, ko ʼaē ʼe mole ina fakamaʼamaʼa tana ʼu meʼa, ʼe ko he tahi ia ʼe masiva ʼi te fai fakatuʼutuʼu.
Te ʼaoga ʼo te akoʼi niʼihi
ʼE lahi te ʼu tupuʼaga ʼaē ʼo te tuku he maʼua ki he tahi. ʼI te fakatā ʼaē ʼa Sesu ʼo ʼuhiga mo te ‘taleta’, ko te pule, ia muʼa ʼo tana folau, neʼe ina pāuʼi tana ʼu kaugana pea mo ina tuku age kia nātou te ʼu faʼahiga maʼua kehekehe ʼe tau pea mo nātou (Mateo 25:14, 15). ʼI tana fai feiā, neʼe lava fai ai leva e te pule he ʼu fakatuʼutuʼu kehekehe. ʼUluaki, ʼi te temi ʼaē ʼe puli ai, ʼe gāue leva tana ʼu kaugana maʼa ia pea neʼe ʼaoga ke mole nātou fakatuatuai tanatou gāue ohage pe ko te temi ʼaē neʼe kei nofo ai mo nātou. Lua, ko te ʼu gāue ʼe maʼuhiga age ia ʼi he ʼu talanoa, neʼe feala ai leva ki te pule ke ina sio ki te ʼu fealagia pea mo te agatonu ʼa tana ʼu kaugana. Tolu, neʼe tuku age e te pule ki tana ʼu kaugana he fealagia ʼo hanatou maʼu he ʼu gāue ʼe nātou māhani ai leva.
ʼE ʼi ai tona faka ʼuhiga ʼo te fakatā ʼaia kia tatou ia ʼaho nei. ʼI te mavae ʼaē ʼa Sesu ʼi te kele, neʼe ina tuku age ki tana kau tisipulo te maʼua. Ko te toe ʼonatou ʼaia kei nātou maʼu pe te maʼua ʼaē ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa faka malamanei ʼo te Puleʼaga (Luka 12:42). ʼI totatou temi ko te tuʼulaga ʼo te kau fakanofo, ko te tapuaki ʼa Sehova neʼe ʼiloga lelei ki tana kautahi. Ki muli age, neʼe tou maʼu te tuputupu fakaofoofo. ʼI te ʼu taʼu pe ʼaenī e nima kua hili atu, neʼe fakalaka ʼi te toko miliona hahaʼi neʼe nātou foaki tonatou maʼuli ʼaki tanatou papitema ʼaē ʼi te vai! Neʼe laga ai leva te ʼu kokelekasio foʼou ʼe lauʼi afe pea mo te ʼu silikosikilipisio foʼou ʼe lauʼi teau.
Ohage ko Sesu ʼaē neʼe ina tuku te ʼu maʼua “ki te tagata agatonu mo poto”, ʼe nātou tuku te ʼu maʼua ʼo te kokelekasio ki te ʼu tagata ʼāfea pea mo te ʼu tagata faifekau faka minisitelio ʼo te “tahi ʼu ōvi”. (Mateo 24:45-47; Soane 10:16.) Pea tahi foki ʼaē, ʼe kei ʼaoga pe foki he ʼu tagata moʼo tokaga ki te tuputupu lahi ʼaenī ʼe hoko. ʼE nātou maʼu anai maifea? ʼE tonu ke akoʼi nātou e te kau tagata ʼāfea. Kae, ʼe feafeai koa he akoʼi e te kau tagata ʼāfea he ʼu tagata feiā mo kapau neʼe mole tuku age kia nātou he ʼu maʼua ʼe tau mo nātou? Neʼe feafeaʼi koa te haga ʼa te kau tagata ʼāfea ʼo fakatokagaʼi te ʼu fealagia pea mo te agatonu ʼa te kau tagata tūpulaga?
Koteā koa te kupu ʼaē ko te fakafofoga?
Maʼa ʼihi, “ko te foaki ʼo he gāue” ko tona faka ʼuhiga, ko he fakamaʼa, ko he tekeʼi, ko he meʼa noaʼi, ko he fakafisi ki tanatou ʼu maʼua. Kae, ko te fakaʼaoga ʼuluaki ʼo te kupu ʼaē “ko te tuku ʼo he gāue”, ko he fai ʼo te ʼu maʼua. Ko te kupu fakapilitānia ʼaē “fakafofoga” ʼe faka ʼuhiga ohage, “ko he fakamaʼua he tahi; ko he hinoʼi ʼa he tahi ohage ko hona fakafofoga; ko he foaki age ki ai he maʼua peʼe ko he pule”. Kae, ko te kau fakafofoga ʼe fakamaʼua tāfito ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou fai.
Ko ʼihi ʼe nātou tekeʼi te ʼu maʼua ʼaē ʼe tuku age, koteʼuhi ʼe nātou matataku naʼa mole nātou lava lolomi ia nātou. Logope la te pule fakapulipuli ʼaē ʼa Sesu mai te lagi, ʼe lahi pe tana taki ia te kokelekasio faka kilisitiano. ʼE ina tuku te kokelekasio ke taupau e te ʼu tagata kua mahahani ki te gāue ʼaia. — Efesi 5:23-27; Kolose 1:13.
Ko ʼihi neʼe mole nātou tuku ʼonatou maʼua ki niʼihi, koteʼuhi neʼe lava hanatou fai fakavilivili ia te gāue. Kae, neʼe ʼiloʼi e Sesu ia te maʼuhiga ʼaē ʼo te akoʼi niʼihi. Neʼe mole maʼu he tahi ʼi te kele ʼe akonaki ohage ko Sesu (Soane 7:46). Kae, ʼi tana ʼosi foaki ʼaē ki tana kau tisipulo ʼe toko 70, neʼe ina fekauʼi nātou ke nātou ʼolo ʼo fagonogono. Logope la neʼe mole lava ke nātou tatau pea mo Sesu ʼo ʼuhiga mo te fai akonaki, ʼi tanatou liliu mai kia Sesu neʼe nātou fiafia ʼaupito ʼi te fua manuʼia ʼo tanatou gāue. Neʼe fakafiafia fakatahi Sesu mo nātou, pea mo ina fai te fakatotonu kia nātou, koteʼuhi ʼe ina ʼiloʼi ʼe tonu ke nātou fai te gāue ʼo lahi atu ʼi ʼaē neʼe ina fai ʼe ia pea mo lahi age foki ʼi he meʼa neʼe mole lava ke ina fai tokotahi. — Luka 10:1-24; Soane 14:12.
Ko te tuku foki ʼo he ʼu maʼua ko tona tahi faka ʼuhiga ko he maʼu ʼo he tokoni ke fai ʼo he ʼu meʼa maʼuhiga. ʼI te ʼaho ʼaē ka hoa mai ki te ʼaho mate ʼo Sesu, neʼe ina hinoʼi ia Petelo mo Soane ke nā fai te ʼu fakatuʼutuʼu maʼuhiga ʼo ʼuhiga mo tana Pāsikate fakaʼosi mo nātou (Luka 22:7-13). Neʼe mole hohaʼa Sesu ia ki he matehi ʼo he akeno, feiā mo te maʼu ʼo he vino, te pane neʼe mole fakatupu, pea mo tona ʼu meʼa fakamagoni; feiā mo te tānakiʼi ʼo te ʼu meʼa fai kuka, te fafie ki te afi, pea mo ʼihi age pe ʼu meʼa ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. Ko Petelo pea mo Soane neʼe nā tokaga fakalelei ki te ʼu meʼa ʼaia.
Ia ʼaho nei, ko te kau tagata ʼāfea ʼe feala ke nātou maʼu he ʼu lelei feiā mo kapau ʼe nātou faʼifaʼitaki kia Sesu. Ohage la, ko he tahi ʼe feala ke tuku ki ai te tokaga ʼaē ki te ʼu tohi ke maʼu ʼo ʼuhiga mo te tufa ʼaē ka fai. ʼE feala ke ina kumi ʼi tana ʼu pepa moʼo fakahā koteā te ʼu manatu tatau neʼe fakaʼaoga ʼi te tufa ʼaē kua hili atu. ʼE toe feala pe foki hana tokagaʼi te ʼu agaaga ʼo te telituale ʼo te kokelekasio ia muʼa ʼo tana teuteuʼi ʼo he fakatotonu ʼe tau mo te faʼahi ʼaia. Pea ʼosi ʼaia, pea ina tuku te pepa ki te sikalaipe ʼo te kokelekasio. ʼI te kua ʼiloʼi leva e te tagata faifekau ʼo te ʼu tohi tana gāue, ʼe mole kei maʼuhiga ki te sikalaipe ke ina toe vakaʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe tohi pepa mo kapau ko te ʼu tānaki neʼe fai fakalelei. ʼIo, ko te taʼi gāue ʼaia ʼe tuku ifo ko te fakatuʼutuʼu mataʼi tohi faigafua pea mo vave ki te ʼu meʼa fuli.
ʼAki te ʼu fealagia lelei ʼaia, ʼe feafeaʼi he maʼu fakalelei ʼo he tahi ki te gāue ʼaia?
ʼE feafeaʼi te fakafofoga
Ke ʼiloʼi te gāue. ʼUluaki, koutou fakamahino age te fua ʼo te gāue ʼaē ʼe koutou loto ke nātou fai. “Koutou fai he ʼu gāue ʼo aʼu ki taku liliu mai” ko te ʼui ʼaia ʼa te “tagata maʼu kolōa” ʼi te fakatā ʼa Sesu ʼo ʼuhiga mo te ʼu mina ʼaē neʼe tuku ki te ʼu tagata faifekau e hogofulu (Luka 19:12, 13). Neʼe loto e te pule ke gāueʼi e te tagata faifekau takitokotahi tana “mina” pea mo tānaki te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou maʼu ki tana liliu mai. Neʼe nātou ʼiloʼi te meʼa ʼaē ʼe tonu ke nātou fai. ʼE feafeaʼi te ʼalu tahi ʼo te meʼa ʼaia mo te ʼu fakatuʼutuʼu ia ʼaho nei ʼo ʼuhiga mo te ʼu Fale ʼo te Puleʼaga? Ohage la, ko te tēhina ʼaē neʼe hinoʼi moʼo gaohi ʼo te ʼato ʼo te Fale ʼo te Puleʼaga ʼaē neʼe tonu ko ia ke ina fakakaukauʼi te ʼu ʼaluʼaga fuli ʼo te gāue. Ko he ʼu taki fakalelei feiā ʼe fua he faʼufaʼu fakalelei.
ʼE maʼuhiga ke ʼiloʼi te ʼaluʼaga ʼo te maʼua feiā mo te ʼu tonu ʼaē ʼe feala ke fai ʼe he tahi pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe lave ki he tahi atu. Neʼe tala e Moisese kia nātou ʼaē neʼe ina fakanofo ke nātou fakamāu te ʼu fihi veliveli, kae ko te ʼu fihi lalahi ke nātou ʼomai kia te ia. — Ekesote 18:22.
Ka ʼe foaki he ʼu maʼua, tokaga naʼa foaki he ʼu maʼua tatau ki he tokolua. Kapau ʼe lahi ia nātou ʼaē ʼe hinoʼi ki te ʼu maʼua pe e tahi, ʼe maveuveu anai. Koutou fakakaukau age muʼa ki te meʼa ka hoko ʼi he fakatahi ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ko te Selevisi fakamaʼa pea mo te Selevisi ʼo te meʼa kai ko tonatou maʼua ko te fakamaʼa ʼo te ʼu meʼa fakatau meʼa kai, pea kapau ko te Selevisi fakahoahoa ʼo te ʼu motokā pea mo te Selevisi fakahoahoa ʼo te fai papitema neʼe hinoʼi moʼo tokaga kia nātou ʼaē ʼe mamata ki te fai papitema.
Fili te kau tagata faʼa fai. Neʼe tokoniʼi e Seteo ia Moisese fēnei: “ ʼE tonu anai ke ke filifili ʼi te hahaʼi he kau tagata ʼe mafai, ʼe manavasiʼi ki te ʼAtua, he ʼu tagata agatonu, ʼe fehiʼa ki te mānumānu, pea mo hinoʼi nātou ke nātou taki te hahaʼi.” (Ekesote 18:21, The New English Bible). ʼE ʼiloga mai, ʼe tonu muʼa ke fai e te tagata te ʼu maʼua fakalaumālie ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. Ke ʼiloʼi mo kapau ko he tagata ʼe ina “mafai” te gāue ʼaia, ʼe tonu muʼa ke fakatokagaʼi te ʼu agaaga ʼo tona natula, tana kua māhani mo te gāue ʼaia, tana faiako, pea mo tana ʼu fealagia. Koia, ʼe tonu aipe ki he kilisitiano ke agalelei, faʼa gāue ʼi te selevisi kaupepa ohage mokā ko te selevisi fakahoahoa ʼo te ʼu motokā. ʼO toe tatau aipe mokā fili he tahi moʼo tokoni ki te sikalaipe ʼo te kokelekasio, ʼe tonu anai ke ʼiloʼi peʼe ko he tahi ʼe fakatokatoka. ʼE fia ʼiloʼi meʼa fuli koa ia? ʼE feala koa ke falala ki ai? Pea ʼe ina lava taupau koa he meʼa fakalilolilo (Luka 16:10)? Ko te tokaga ki te ʼu meʼa ʼaia ʼe toe fakakatoa aipe ki te ʼu maʼua fakalaumālie maʼuhiga ʼaē ʼe tokoni anai ki te tagata faitotonu ki te gāue.
Te ʼu meʼa gāue ʼaē ʼe foaki ʼe tau mo te gāue. Ko ʼaē ka gāue ʼe ʼaoga anai ke ina maʼu he ʼu faʼahiga meʼa gāue ke tau mo te maʼua ʼaē neʼe hinoʼi ki ai. ʼE lagi ʼe ʼaoga anai ki ai he fakatuʼutuʼu, he paʼaga, pea mo he tokoni. Ko te ʼu meʼa gāue fakafeauga. Ohage la, ʼe feala ke kole ʼe he tēhina ke ina fai he ʼu fakatokatoka maʼuhiga ʼo te Fale ʼo te Puleʼaga. ʼE ʼiloga mai, ʼe tokaga anai ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke fai, kae ʼe lagi toe maʼuhiga ke ina maʼu hana kiʼi kesi moʼo totogi te ʼu meʼa fakavilivili. ʼE lagi ʼe ʼaoga anai ki ai hona tokoni. Koia, ʼe feala ke kole e te kau tagata ʼāfea ki niʼihi ke nātou lagolago kia nātou peʼe mo fai he ʼu tonu ki te kokelekasio ʼo ʼuhiga mo te ‘tēhina ʼaē ka ina fai anai te gāue ʼi te Fale ʼo te Puleʼaga, pea ʼe feala hana fakaōvi mai kia koutou ʼo kole atu takotou tokoni’. Ko he fakatokaga feiā kia ia ʼaē neʼe hinoʼi ki te maʼua ʼaia ke ina maʼu te ʼu meʼa gāue ʼaē ki te faʼahi ʼaia. “ ʼAua naʼa koutou foaki he gāue fakakoga”, ko te ʼui ʼaia ʼa te tagata fai tokoni ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia.
Kapau ʼe tuku he ʼu maʼua, fakahā ki ʼihi ko te tagata ʼaia neʼe ina fai maʼa koutou te gāue ʼaia. Ko te fai ʼo te gāue maʼa koutou ʼe ko he tahi ʼaenā meʼa gāue. Neʼe fakanofo Sosue ko te tagata takitaki foʼou ʼaia ʼo Iselaele ia muʼa “ ʼo te fakatahi katoa”, pea neʼe tuku te ʼu fakatuʼutuʼu kia Moisese ke ina “ ʼai kia ia he potu ʼo tona mālohi fakaʼatua”. (Faka au 27:18-23.) ʼI te fakatuʼutuʼu ʼo te kokelekasio, ʼe feala pe ke hoko te faʼahi ʼaia ʼi he fai ʼo he lisi ʼonatou ʼaē neʼe hinoʼi ʼo ʼuhiga mo tanatou ʼu gāue.
Lagolago tanatou ʼu tonu. Ko ia ʼaē neʼe hinoʼi kua lava ʼi te temi ʼaia ke ina fai te gāue. Kae ke koutou manatuʼi, ʼe koutou liliu anai ko hona fakaloto mālohi mo kapau ʼe koutou lagolago te ʼu tonu lelei ʼaē neʼe ina fai. Ohage la, ko koutou kau tagata ʼāfea ʼe koutou loto anai ki he faʼahiga ʼai ʼo te ʼu mikolo pea mo te ʼu meʼa teuteu ʼa te fai akonakiʼaga ʼo te Fale ʼo te Puleʼaga, ʼe lagi ko te tēhina ʼaē ka hinoʼi ki te gāue ʼaia ʼe mole manatu tahi anai ia mo koutou ki te faʼahi ʼaia. Pea tahi foki, kapau ʼe tuku he ʼu fealagia ki te tēhina ʼe tokaga ki te faʼahi ʼaē ʼe fai ai te ʼu akonaki, ʼe ina maʼu anai te loto falala pea mo mahino lelei ki te fai ʼo te gāue ʼaē ʼi te faʼahi ʼaia. Pea tahi foki ʼaē, ʼe feala aipe ke ina hikihiki te ʼu meʼa. Neʼe fēnei te ʼui ʼa te tagata fai tokoni gāue: “Koutou tuku age ki ai te gāue kae ʼaua naʼa koutou fakahā age tona faʼahiga fai. (...) ʼE lagi feala aipe ke ʼiloga hona faʼahiga poto gāue.”
Pea tahi foki, ko te tēhina ʼaē ʼe ina fai te gāue ʼaia, ʼe ina ʼiloʼi lelei anai te ʼu fihifihia ʼaē ʼe pipiki kiai. ʼE feala pe ke ina maʼu he ʼu puleʼaki ʼe tau mo te ʼu fihifihia ʼaia. ʼE lagi ko te ʼu puleʼaki ʼe mole mahino anai kia nātou ʼaē ʼe nātou mamata ki tana gāue. Koia ʼaē neʼe ʼui ai e te tagata taupau ʼo ʼuhiga mo te tēhina kua māhani ki te maʼua ʼaē neʼe tuku age, ʼo fēnei: “Kapau ʼe ina ʼui mai ʼe ʼi ai te ʼu fihifihia, ʼe ʼau faka tui ki tana ʼui.”
Ei, ko te tahi age tokoni maʼuhiga ʼe maʼu e te kau tagata ʼāfea ko te ʼu tagata pea mo te ʼu fafine ʼe nātou tali lelei ke nātou tokoni mo kapau ʼe takitaki feiā nātou. ʼE toe gāue pe foki mo te kau tagata ʼāfea ʼi te faʼahi ʼaia. Ko te fakamaʼa mai he gāue ʼe ko he fakaʼiloga ia ʼo te fia mālalo pea mo feala tekeʼi he loto hoha pea mo he ʼita. ʼO feala ai anai hakotou fai ʼihi ʼu meʼa kae ʼe koutou tuku aipe ki niʼihi he fealagia ʼo hanatou maʼu he aga fakamamahani maʼuhiga.