“ ʼAua Naʼa Tou Gāue Ki Te Meʼa Kai ʼAē ʼe Popo”
NEʼE FAKAMATALA E DAVID LUNSTRUM
Neʼe ʼau fai pena mo toku tēhina ko Elwood ʼi ʼoluga ia meta e hiva, ʼo ma pena te fakaʼiloga foʼou ʼi te fale tā tohi. Hili kiai taʼu e 40 tupu, ʼe kei tuʼu pe te fakaʼiloga ʼaia, ʼo ina fakaloto mālohi fēnei te hahaʼi: “KOUTOU LAU TE FOLAFOLA ʼA TE ʼATUA, TE TOHI-TAPU ʼI TE ʼAHO FULI PE.” ʼI te vāhaʼa fuli, ko te ʼu lauʼi afe hahaʼi ʼe nātou sisio ki te fakaʼiloga ʼaia lolotoga tanatou fakalaka ʼi te ʼalesō ʼiloa ʼo Brooklyn.
KO TE ʼu ʼuluaki meʼa ʼaē kei ʼau manatuʼi ʼi taku kei veliveli ko te fō ʼo te ʼu mutuʼi meʼa ʼo tomatou famili. ʼI te hola 5 māfoatā, ʼe ala ake taku faʼe, ʼo fō te ʼu mutuʼi meʼa ʼo tomatou famili, pea ʼe teuteu taku matuʼa ke ʼalu ki tana gāue. ʼI tanā tahi fakafifihi, neʼe ʼui e taku matuʼa, ko te tagata neʼe fetofetogi ia taʼu ʼe lauʼi miliona tupu, pea neʼe talanoa age taku faʼe ki te Tohi-Tapu moʼo fakamoʼoni ko te tagata neʼe fakatupu e te ʼAtua.
Māʼiape la toku kei taʼu fitu, ka neʼe kua ʼau ʼiloʼi papau ʼe tonu te manatu ʼa taku faʼe. Logope la toku ʼofa lahi ʼaē ki taku matuʼa, neʼe kua ʼau mahino ʼe mole ʼi ai he ʼamanaki ki te temi ka haʼu ʼi te meʼa ʼaē ʼe tui ia kiai. ʼE mahino ia neʼe fiafia anai taku faʼe, mo kapau neʼe ina ʼiloʼi, ʼi te hili kiai ʼo ni ʼu taʼu, ko tana ʼu tama e lua ʼaē neʼe nā pena te fakaʼiloga ʼaē ʼe ina fakaloto mālohiʼi te hahaʼi ke nātou lau te Tohi-Tapu, te tohi ʼaē neʼe ina leleiʼia ʼaupito!
Kae ʼe ʼau fia fakahā atu muʼa toku hisitolia. Neʼe feafeaʼi taku maʼu te pilivilesio ʼaia? ʼE ʼaoga ke tou palalau muʼa ki te taʼu 1906, ia taʼu e tolu ʼi muʼa ʼo taku tupu.
Ko Taku Faʼe ʼe Ko He Faʼifaʼitaki Agatonu
ʼI te temi ʼaia ko te hoki ʼohoana pe ʼaia ʼo taku ʼu mātuʼa, pea neʼe nā nonofo ʼi te fale lā ʼi Alisona. Neʼe haʼu te kaugā ako Tohi-Tapu, neʼe ko te higoa ʼāfea ʼaia ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, pea neʼe ina foaki ki taku faʼe te ʼu tohi neʼe fai e Charles Taze Russell, ko tona kupu tāfito ko te Études des Écritures. Neʼe ʼala ia ʼi te po fuli ʼo lau te ʼu tohi pea mole tuai pea mahino ai kia ia, ko te faʼahi ʼaia ʼe ko te moʼoni ʼaē ʼe ina lolotoga kumi. Neʼe kua fakaʼamu taku faʼe ke liliu mai la taku matuʼa mai tana kumi gāue.
Neʼe toe feiā mo taku matuʼa, neʼe mole ina leleiʼia te ʼu akonaki ʼa te ʼu ʼēkelesia, koia neʼe ina tali ai te ʼu moʼoni ʼaia ʼo te Tohi-Tapu ʼi he kiʼi temi pe. Kae, ki muli mai, neʼe mole kei mulimuli ia ki te moʼoni pea neʼe liliu ia ko he meʼa faigataʼa ki taku faʼe. Kae neʼe tokaga tuʼumaʼu pe taku faʼe ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki tana fānau ʼi te faʼahi fakasino pea mo te faʼahi fakalaumālie.
ʼE mole galo ia ʼau, ʼi te po fuli, ʼi te fakaʼosi ʼo he ʼaho neʼe gāue kinakina ai taku faʼe, neʼe tautau hifo ia mai te lua fata, ʼo lau te koga ʼo te Tohi-Tapu mo mātou peʼe ina vaevae mo mātou te ʼu meʼa fakalaumālie. Neʼe gāue kinakina foki la mo taku matuʼa, pea ʼi taku lahilahi ake, neʼe ina akoʼi mai kia ʼau te gāue ʼaē ko te fai pena. ʼIo, neʼe akoʼi ʼau e taku matuʼa ki te gāue fai pena, kae neʼe akoʼi ʼau e taku faʼe ki te gāue ʼaē ʼe tonu ke ʼau fai, ke ʼau maʼu ai ‘te meʼa kai ʼaē ʼe mole popo’ ohage ko te meʼa ʼaē neʼe akoʼi mai e Sesu.—Soane 6:27.
Ki muli age neʼe mātou ʼolo ʼo nonofo ʼi te kiʼi kolo veliveli ʼo Ellensburg ʼi te fenua ʼo Washington, ia kilometa e 180 ʼi te potu hahake ʼo Seattle. ʼI tamatou kamata ʼolo mo tamatou faʼe ki te ʼu fono ʼa te kau Ako Tohi-Tapu, neʼe mātou fakatahitahi ʼi te ʼu ʼapi ʼo te ʼu tēhina. ʼI te temi ʼaē neʼe fakahā ai te maʼuhiga ʼaē ke ʼolo ʼo fai faka mafola ʼi te ʼu ʼapi, neʼe fakagata ai e te ʼu tagata fuli tanatou ako te Tohi-Tapu. Kae neʼe mole ʼi ai he temi neʼe lotovaivai ai taku faʼe. Ko te meʼa ʼaia neʼe ina akoʼi mai kia ʼau ke ʼau falala tuʼumaʼu ki te takitaki ʼa te kautahi ʼa Sehova.
Ki muli age neʼe maʼu e taku ʼu mātuʼa tana ʼu tamaliki e toko hiva. Neʼe ʼau tupu ʼi te ʼaho 1 ʼo ʼOketopeli 1909, pea neʼe ko ʼau ko te tolu tamasiʼi. Ko te toko ono ia mātou neʼe mātou mulimuli ki te faʼifaʼitaki lelei ʼa tamatou faʼe, pea neʼe mātou liliu ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.
ʼE ʼAu Foaki Toku Maʼuli Pea Mo ʼAu Papitema
ʼI toku taʼu hogofulu tupu, neʼe ʼau foaki toku maʼuli kia Sehova, pea neʼe ʼau fakahā te faʼahi ʼaia ʼi taku papitema ʼi te vai ʼi te taʼu 1927. Ko te papitema neʼe fai ʼi Seattle ʼi te fale ʼāfea neʼe ko te ʼēkelesia ʼa te kau Baptistes. Neʼe ʼau fiafia he neʼe mole ʼi ai he pele. Neʼe ʼave mātou ki te foʼi vai ʼi te lalo ʼēkelesia pea neʼe foaki mai kia mātou te ʼu kofu loloa ʼuli ke mātou tui. Neʼe hage ʼe mātou ʼolo ki he ʼavaifo.
ʼI he ʼu māhina ki muli mai, neʼe ʼau toe liliu ki Seattle, pea ʼi te temi ʼaia neʼe ko taku ʼuluaki kau ʼaia ki te fagonogono ʼi te ʼu ʼapi. Neʼe ʼui mai e ia ʼaē ʼe ina takitaki mātou, “ ʼE ke fai koe te ʼu ʼapi ʼaenā, kae ʼau fai ʼau te ʼu ʼapi ʼaenī.” Logope la taku tuʼania, ka neʼe ʼau tuku te ʼu faʼahiga kaupepa e lua ki te fafine neʼe agalelei ʼaupito. Neʼe hoko atu taku kau ki te fai faka mafola ʼi te ʼu ʼapi ʼi taku liliu ki Ellensburg, pea ʼi te temi nei, ia taʼu e 70 ki muli mai, ʼe kei ʼau fiafia ʼaupito ʼi te fai ʼo te gāue ʼaia.
ʼE ʼAu Gāue ʼi Te Nofoʼaga Faka Malamanei
ʼO mole faʼa fualoa, pea ko te tagata neʼe gāue ʼi te Petele ʼi Brooklyn, te nofoʼaga faka malamanei ʼo te Sosiete Watch Tower, neʼe ina fakaloto mālohiʼi ʼau ke ʼau ʼalu ʼo gāue ai. ʼI te hili pe ʼo tamā fai palalau, pea neʼe tala ʼi te nusipepa ʼaē ko Te Tule Leʼo ʼe ʼaoga ke ʼi ai niʼihi ke ʼolo age ʼo gāue ʼi te Petele. Koia neʼe ʼau fai ai te faʼahi ʼaia. ʼE mole galo anai ia ʼau toku fiafia ʼi taku maʼu te tohi ʼaē neʼe fakaafe ai ʼau ke ʼau ʼalu ʼo gāue ʼi te Petele ʼi Brooklyn, New York, ʼi te ʼaho 10 ʼo Malesio ʼi te taʼu 1930. Neʼe kamata ai taku gāue katoa ki ‘te meʼa kai ʼaē ʼe mole popo.’
ʼE lagi feala ke koutou manatu neʼe hinoʼi ʼau ke ʼau ʼalu ʼo fai pena, ʼuhi ko toku poto ʼaē ʼi te fai pena. Kae, ko taku ʼuluaki gāue ko te gāue ʼi te ʼu masini fakapipiki tohi ʼo te fale tā tohi. Logope la ko te gāue ʼaia ʼe fakatupu fiu, ka neʼe ʼau fiafia ʼi taku fai te gāue ʼaia ia taʼu e ono. Ko te masini tā tohi lahi ʼaia ʼaē neʼe mātou fakahigoaʼi ko te Vaka Tau ʼĀfea, ʼe ina tā te ʼu kaupepa pea neʼe ina fakatō ifo ki te tapi fetuku tohi ʼo ʼave ki te tahi laufata ʼi lalo. Neʼe mātou leleiʼia tamatou sisio ʼaē peʼe feala tamatou fakapipiki te ʼu kaupepa ʼi te temi pe ʼaē ʼe ʼosi tā ai e te masini.
Ki muli age neʼe ʼau gāue ʼi te tahi ʼu selevisi ʼo te Petele, ʼo ʼau gāue ʼi te selevisi ʼaē neʼe fai ai te ʼu meʼa fakatagi. Neʼe mātou fakaʼaogaʼi te ʼu fakatagi ʼaia moʼo fakatatagi te ʼu vaega faka Tohi-Tapu ki te hahaʼi ʼaē ʼe tutuʼu ʼi ʼonatou muʼa matapā. Ko nātou ʼaē ʼe gāue ʼi tamatou selevisi neʼe nātou faʼu te fakatagi makehe. Ko te fakatagi ʼaia neʼe mole gata ʼaki pe tana fakatagi te ʼu logo, kae neʼe ʼi ai foki mo tona ʼu faʼahi makehe ke ʼai kiai te ʼu kaupepa pea mo he meʼa kai. Neʼe ʼau maʼu te pilivilesio ʼaē ko te fakamahino ʼo te fakaʼaogaʼi ʼo te meʼa gāue foʼou ʼaia ʼi te fakatahi ʼi Detroit, ʼi Michigan, ʼi te taʼu 1940.
Kae, neʼe mole gata pe tamatou gāue ʼi te faʼu ʼo te ʼu masini ʼaia. Neʼe mātou toe fai foki mo te ʼu fetogi maʼuhiga ʼi te faʼahi fakalaumālie. Ohage la, neʼe fakaʼaogaʼi e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova te ʼu kiʼi foʼi pine neʼe tā ai he koluse pea mo he pale faka hau. Kae ki muli age, neʼe mātou mahino ai leva, neʼe tutuki Sesu ʼi te pou, kae neʼe mole tutuki ʼi he koluse. (Gāue 5:30) Koia neʼe mātou fakagata ai te ʼai ʼo te ʼu foʼi pine ʼaia. Neʼe ʼau maʼu te pilivilesio ʼaē ko te toʼo ʼo te ʼu foʼi pine ʼaia. Ki muli age ko te aulo ʼaia neʼe haka pea neʼe ʼave ʼo fakatau.
Logope la tamatou maʼumaʼua ʼi te gāue ia hola e nima vaelua ʼi te vāhaʼa fuli, neʼe mātou kau ki te minisitelio faka Kilisitiano ʼi te ʼu fakaʼosi vāhaʼa. ʼI te tahi ʼaho, neʼe puke te toko 16 ia mātou ʼo ʼave ʼo pilisoniʼi ʼi Brooklyn. Koteā tona tupuʼaga? ʼI te ʼu ʼaho ʼaia neʼe mātou ʼui ko te ʼu lotu fuli ʼe ko te lotu hala. Koia neʼe mātou taki te ʼu pano neʼe tohi ai “Ko Te Lotu ʼe Ko He Hele Pea ʼe Ina Kaihaʼa Te Hahaʼi” pea ʼi te tahi ʼu pano neʼe tohi ai “Tou Tauhi Ki Te ʼAtua Pea Mo Te Kilisito Te Hau.” Ko te tupuʼaga la ʼaia ʼo tomatou ʼave ʼo pilisoniʼi, kae ko te tagata ko Hayden Covington, te avoka ʼo te Sosiete Watch Tower, neʼe ina totogi mātou ʼo feala ai hamatou mavae mai te fale pilisoni. ʼI te temi ʼaia neʼe lahi te ʼu meʼa ʼo ʼuhiga mo te faʼitaliha ʼo te tauhi, neʼe ʼave ki muʼa ʼo te telepinale lahi ʼo Amelika, pea neʼe ko he meʼa fakafiafia takita nofo ʼi te Petele pea mo fakalogo ki te ʼu fakamatala ʼo tamatou mālo.
Ki muli age neʼe hinoʼi ʼau ke ʼau ʼalu ʼo gāue ʼi te fai pena. ʼI te motu ʼo Staten, ko he kolo ʼi te ʼu kolo ʼaē e nima ʼo New York City, neʼe tuʼu ʼi ai tomatou fale lātio WBBR. Ko te ʼu pou hila ʼo te fale neʼe meta 60 tonatou māʼoluga, pea neʼe tekeni ʼaki te ʼu kauʼi kapa ukamea. Neʼe ʼau heka ʼi te moʼi papa ʼe haʼi ʼaki te ʼu kauʼi kapa, ko tona ʼu satimeta e hivagofulu ki te ʼuafulu, pea ko ia ʼaē ʼe gāue mo ʼau ʼe ina toho te ʼu kauʼi kapa moʼo fakahake ʼo ʼoku ki ʼoluga. Neʼe ʼau heka ʼi te kiʼi hekaʼaga veliveli, pea neʼe ʼau pena te ʼu kauʼi kapa pea mo te ʼu pou. Neʼe fehuʼi mai e ʼihi pe neʼe lahi he ʼu kole neʼe ʼau fai ʼi taku fai te gāue ʼaia!
Ko te gāue ʼi te temi vela ʼe mole toe galo anai ia ʼau, neʼe ko te fufulu ʼo te ʼu matapā fakamālama pea mo pena te ʼu vaʼe matapā fakamālama ʼo te fale tā tohi. Neʼe mātou fakahigoaʼi te gāue ʼaia, ko tomatou ʼu temi mālōlō. Neʼe mātou fakatuʼu tamatou esafotasi papa, pea neʼe mātou fakaʼaogaʼi te meʼa laga ʼe haʼi ʼaki te ʼu kauʼi kapa, moʼo feʼāveʼaki ʼo mātou ʼi te fale ʼaia ʼaē ʼe lau fata valu.
Te Tokoni Faka Famili
Neʼe mate taku matuʼa ʼi te taʼu 1932, pea neʼe ʼau feʼekeʼaki peʼe tonu ke tuku taku gāue ʼi te Petele kae ʼau ʼalu ʼo tokoni ki taku faʼe. Koia ʼi te tahi ʼaho, ʼi muʼa ʼo te temi kai, neʼe ʼau hili te kiʼi moʼi pepa ki te ʼuluaki laupapa, ʼaē neʼe heka ai te tēhina ko Rutherford, te pelesita ʼo te Sosiete. ʼI te kiʼi moʼi pepa ʼaia neʼe ʼau fakahā ki te tēhina ʼe ʼau fia palalau muʼa mo ia. ʼI tana ʼiloʼi ʼaē toku fihifihia pea neʼe ʼi ai toku ʼu tēhina pea mo tuagaʼane ʼi tomatou ʼapi, neʼe ina fai mai kia ʼau te fehuʼi ʼaenī, “ ʼE ke fia nofo koa ʼi te Petele ʼo fai te gāue ʼa te ʼAliki?”
“Ei,” ko taku tali age ʼaia.
Koia neʼe ina ʼui mai ke ʼau faitohi ki taku faʼe peʼe ina tali taku tonu ʼaē ke ʼau nofo ʼi te Petele. Neʼe ʼau mulimuli ki te meʼa ʼaē neʼe ina ʼui mai, pea neʼe faitohi mai taku faʼe ʼo ina fakahā mai tana lotolelei ʼaē ʼo ʼuhiga mo taku tonu. Neʼe ʼau leleiʼia te agalelei ʼo te Tēhina ko Rutherford pea mo tana ʼu tokoni.
Lolotoga te ʼu taʼu loaloaga ʼaē neʼe ʼau nofo ai ʼi te Petele, neʼe ʼau tautau faitohi ki toku famili pea mo fakaloto mālohiʼi nātou ke nātou tauhi kia Sehova, ohage ko toku fakaloto mālohiʼi e taku faʼe. Neʼe mate taku faʼe ʼi Sūlio ʼo te taʼu 1937. Ko taku faʼe neʼe ko he meʼa fakaloto mālohi ki toku famili! ʼE gata pe ki toku tēhina pea mo toku tokolua lalahi, ia Paul pea mo Esther, pea mo toku tokolua muli ko Lois neʼe mole nātou liliu ko he ʼu Fakamoʼoni ʼa Sehova. Kae, ko Paul, neʼe ina leleiʼia tamatou gāue pea neʼe ina foaki mai te moʼi kele ʼaē neʼe laga ai tomatou ʼuluaki Fale ʼo te Puleʼaga.
ʼI te taʼu 1936 neʼe liliu toku tokolua ko Eva ʼo pionie, ko he kaugā fai faka mafola ʼe fagonogono ʼi te temi katoa. ʼI te taʼu pe ʼaia neʼe ʼohoana ia mo Ralph Thomas, pea ʼi te taʼu 1939 neʼe hinoʼi ia nāua ke nā feʼoloʼaki ʼo gāue ʼi te ʼu kokelekasio ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Ki muli age neʼe nā ʼolo ki Mekesike, ʼo nā nonofo ai ia taʼu e 25 ʼo tokoni ki te gāue ʼo te Puleʼaga.
ʼI te taʼu 1939 ko toku ʼu tokolua ko Alice pea mo Frances neʼe nā kau ki te gāue pionie. Neʼe ko he meʼa fakafiafia taku sio kia Alice ʼe gāue ʼi te fakatahi ʼi St. Louis ʼi te taʼu 1941, ʼo ina fakamahino te fakaʼaogaʼi ʼo te fakatagi ʼaē neʼe ʼau kau ki tona faʼu! Logope la ʼi te tahi temi neʼe tuku te gāue pionie ʼa Alice ʼuhi ko tona ʼu maʼua faka famili, kae ko te katoa ʼo te ʼu taʼu ʼaē neʼe pionie ai, ʼe ko taʼu e 40 tupu. Neʼe ʼalu ia Frances ʼo kau ki te Ako Faka Tohi-Tapu ʼo Kalaate ʼo te Watchtower ʼi te taʼu 1944 pea neʼe gāue ia ʼi te tahi temi ko te misionea ʼi Puerto Rico.
Ko toku ʼu tēhina ko Joel pea mo Elwood, ko nāua ʼaia ʼe muli ʼi te famili, neʼe nā gāue pionie ʼi Montana ʼi te kamataʼaga ʼo te taʼu 1940. Neʼe nofo ia Joel ko he Fakamoʼoni agatonu pea ʼi te temi nei ʼe ko te tagata faifekau faka minisitelio. Neʼe hū ia Elwood ki te Petele ʼi te taʼu 1944, ʼo lahi ai toku fiafia. Neʼe mole heʼeki katoa tona taʼu nima ʼi te temi ʼaē neʼe ʼau mavae ai ʼi tomatou ʼapi. Ohage ko taku fakahā ʼi te kamata ʼo te alatike, neʼe ma gāue fakatahi ʼi te pena ʼo te fakaʼiloga ʼaē ʼe tuʼu ʼi te fale tā tohi, “Koutou Lau Te Folafola ʼa Te ʼAtua, Te Tohi-Tapu ʼi Te ʼAho Fuli Pe.” Neʼe ʼau tautau feʼekeʼaki peʼe ʼi te lolotoga ʼo te ʼu taʼu, ko te tokofia ʼi te hahaʼi ʼaē neʼe nātou lau te fakaʼiloga ʼaia, neʼe uga ia nātou ke nātou lau tanatou Tohi-Tapu.
Neʼe gāue Elwood ʼi te Petele ʼo aʼu ki te taʼu 1956 ʼaē neʼe ʼohoana ai mo Emma Flyte. ʼI te ʼu taʼu loaloaga neʼe gāue fakatahi ia Elwood pea mo Emma ʼi te fai faka mafola katoa, ʼo nā gāue lolotoga tana nonofo ʼi Kenia, ʼi Afelika, pea mo Sepania. Neʼe maʼu e Elwood te kosea pea neʼe mate ʼi Sepania ʼi te taʼu 1978. Neʼe nofo ia Emma ʼi Sepania ʼo gāue pionie ʼi ai ʼo aʼu mai ki te temi ʼaenī.
Neʼe ʼAu ʼOhoana Pea Kua Maʼu Toku Famili
ʼI Sepetepeli ʼo te taʼu 1953, neʼe ʼau mavae ʼi te Petele ʼo ʼohoana mo Alice Rivera, ko te pionie ʼi te kokelekasio ʼo Brooklyn ʼaē neʼe ʼau kau kiai. Neʼe ʼau fakahā kia Alice ʼe ʼau maʼu te ʼamanaki ʼaē ke ʼau ʼalu ki selo, kae neʼe loto pe ia ke ma ʼohoana.—Filipe 3:14.
ʼI te hili ʼo taʼu e 23 ʼaē neʼe ʼau nofo ai ʼi te Petele, neʼe ko he fetogi lahi ʼi toku maʼuli, taku kamata gāue fai pena ʼi te mālama, ke maʼu ai hamā falā mo Alice moʼo totogi ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kia māua ʼi tamā gāue pionie. Neʼe lagolago tuʼumaʼu ia Alice kia ʼau, logope la tana mole kei pionie ʼuhi ko tona ʼu mahaki fakasino. ʼI te taʼu 1954 kua ʼamanaki fānauʼi e Alice tama ʼuluaki tamasiʼi. Neʼe mole lelei te fai fānau, kae logope la te faʼahi ʼaia, neʼe mole hoko he tuʼutāmaki ki tama kiʼi tama ko John. Neʼe lahi te ʼalu ʼo te toto ia Alice ʼi tona tafa, pea neʼe manatu te kau tōketā ʼe mate anai ia. ʼI te tahi moʼi temi, neʼe mole kei feala ke nātou logoʼi te tātā ʼo tona mafu. Kae neʼe mole mate ia ʼi te po ʼaia pea ʼaki te temi neʼe ina toe maʼu katoa tona mālohi.
Hili kiai ni ʼu taʼu, ʼi te mate ʼo te matuʼa ʼa Alice, neʼe ma ʼolo ki Long Island ʼo nonofo ai mo tana faʼe. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe mole ʼi ai hamā motokā, neʼe ʼau haʼele lalo peʼe ʼau feʼaluʼaki ʼi te kā pea mo te ʼu saliote afi. ʼAki te faʼahi ʼaia neʼe feala ai te hoko atu ʼo taku gāue pionie pea mo tokaga ki toku famili. Neʼe mole he meʼa neʼe maʼuhiga age ʼi te ʼu fiafia ʼaē neʼe ʼau maʼu ʼi te gāue pionie. ʼI te ʼu tapuakina kehekehe ʼaē neʼe ʼau maʼu, ʼe kau kiai te tokoni ʼaē neʼe ʼau foaki ki te hahaʼi—ohage la ko Joe Natale, ʼaē neʼe ina tuku tana gāue ko te faigaoʼi kilikiti kae liliu ko te Fakamoʼoni.
ʼI te taʼu 1967, ʼi te haʼele kovi ʼo te maʼuli ʼi New York, neʼe ʼau fakatuʼutuʼu ke mātou ʼolo mo Alice pea mo John ʼo nonofo ʼi te kolo ʼaē neʼe ʼau tupu ai ʼi Ellensburg. ʼI te temi nei ʼe ʼau maʼu te fakapale ʼi taku sio ki te tokolahi ʼi te ʼu mokopuna pea mo te ʼu mokoliha ʼo taku faʼe ʼe kau ki te gāue pionie. Ko ʼihi ʼe gāue ʼi te Petele. Ko John mo tona ʼohoana pea mo tanā ʼu tamaliki ʼe nātou tauhi faitotonu kia Sehova.
Ko te meʼa fakaʼofaʼofa ʼaē neʼe hoko, ko toku ʼohoana, ko Alice, neʼe mate ʼi te taʼu 1989. Ko taku maʼumaʼua ʼi te gāue pionie neʼe tokoni ai kia ʼau ke ʼau faʼa kātakiʼi te mamahi ʼaia. ʼI te temi nei ʼe ma gāue pionie fakatahi mo toku tokolua ko Alice. ʼI meʼa lelei foki tamatou nonofo fakatahi ʼi te ʼapi e tahi pea mo mātou maʼumaʼua ʼi te gāue maʼuhiga ʼaia!
ʼI te fasiga taʼu mātala ʼo te taʼu 1994, neʼe ʼau toe ʼaʼahi te Petele ʼaē neʼe heʼeki ʼau toe liliu kiai lolotoga te ʼu taʼu e 25. ʼI meʼa fakafiafia taku sio ki te toko hogofulu-ma-lua ʼaē neʼe gāue mo ʼau kua hili nei kiai taʼu e 40! ʼI taku tau ki te Petele ʼi te taʼu 1930, neʼe ko te toko 250 ʼi te famili, kae ia ʼaho nei kua fakalaka ʼi te 3 500 tupu ia nātou ʼaē ʼe kau ki te famili!
Neʼe Tokoni Kia ʼAu Te Meʼa Kai Fakalaumālie
ʼI te ʼu uhu fuli ʼe ʼau haʼele ʼi te vaitafe ʼo Yakima River ʼaē ʼe ōvi ki tomatou ʼapi. Mai te vaitafe ʼaia, ʼe feala haku sio ki te moʼuga ʼaē ko te Mount Rainier, ʼaē ko tona tumutumu ʼe meta 4 300, pea ʼe ʼaofi e te nive. ʼE lahi ai te ʼu manu fekai. ʼI ʼihi temi ʼe ʼau sio ki te tia, pea ʼi te tahi temi neʼe ʼau sio ki te élan.
Ko te ʼu temi ʼaē ʼe mole ʼau logoʼi he logoaʼa pea mo ʼau nofo tokotahi ai, ʼe ʼau fakaʼaogaʼi moʼo metitasioʼi te ʼu meʼa taulekaleka ʼaē ʼe foaki mai e Sehova. ʼE ʼau faikole kia Sehova ʼAtua ke ina foaki mai he mālohi ke hoko atu taku tauhi agatonu kia te ia. Tahi ʼaē meʼa, ʼe ʼau leleiʼia taku haʼele ʼo hivahiva, tāfito te hivaʼi ʼo te katiko ʼaē “Tou Fakafiafia Te Loto ʼo Sehova,” ʼaē ʼe maʼu ai te ʼu palalau ʼaenī: “Ko tomatou maʼuli ʼe ʼa koe e Sehova; ʼe ko he meʼa lelei ke ke loto fiafia.”
ʼE ʼau fiafia he kua ʼau fili te gāue ʼe fakafiafia ai te loto ʼo Sehova. ʼE ʼau faikole ke feala haku hoko atu te gāue ʼaia, ʼo aʼu ki taku maʼu te fakapale ʼaē neʼe fakapapau mai ʼaē ko te maʼuli ʼi selo. Tahi ʼaē meʼa, ʼe ʼau fakaʼamu ke uga e te fakamatala ʼaenī te hahaʼi ke nātou fakaʼaogaʼi tonatou maʼuli ki te ‘gāue ki te meʼa kai ʼaē ʼe mole popo.’—Soane 6:27.
[Paki ʼo te pasina 23]
ʼE lolotoga pena e Elwood te fakaʼiloga ʼaē KOUTOU LAU TE FOLAFOLA ʼA TE ʼATUA, TE TOHI-TAPU ʼI TE ʼAHO FULI PE
[Paki ʼo te pasina 24]
Ko ʼau mo Grant Suiter pea mo John Kurzen ʼi te fakatahi ʼi te taʼu 1940, ʼe mātou fakahāhā peʼe feafeaʼi te fakaʼaogaʼi ʼo te fakatagi foʼou
[Paki ʼo te pasina 25]
ʼI te taʼu 1944 ko mātou fuli ʼaē neʼe kau ki te moʼoni, neʼe mātou kau ki te gāue pionie. Ko David, Alice, Joel, Eva, Elwood, pea mo Frances
[Paki ʼo te pasina 25]
Ko nātou ʼaē ʼe kei maʼuli, ʼo kamata mai te faʼahi hema: Ko Alice, Eva, Joel, David, pea mo Frances