Tonatou Maʼuli
Ko He Maʼuli Koloaʼia ʼi Te Tauhi Kia Sehova
NEʼE FAKAMATALA E RUSSELL KURZEN
Neʼe ʼau tupu ʼi te ʼaho 22 ʼo Sepetepeli 1907, ia taʼu e fitu ʼi muʼa ʼo te temi fakamataku ʼaē neʼe kamata ʼaki te ʼuluaki tau faka malamanei. Neʼe maʼu koloā toku famili ʼi te faʼahi ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito. ʼE koutou manatu tahi anai mo ʼau, mokā koutou ʼosi lau tomatou hisitolia.
ʼI TANA kei veliveli, neʼe kua kumi e taku kui fafine ko Kurzen te moʼoni ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua. ʼI tana lahilahi ake, neʼe ʼalu ki te ʼu lotu kehekehe ʼo tona kolo matalelei ko Spiez, ʼi Suisse. ʼI te 1887, hili ni ʼu taʼu ʼi tana ʼosi ʼohoana, neʼe fakatahi te famili Kurzen mo te hahaʼi tokolahi ʼaē neʼe ʼolo ki Amelika.
Neʼe nofo te famili ʼo taku kui ʼi Ohio, pea ʼi te taʼu 1900 neʼe ina maʼu ai te koloā ʼaē neʼe ina kumi. Neʼe ina maʼu te ʼu koloā ʼaia ʼi te tohi neʼe fai e Charles Taze Russell Le Temps est proche, ʼi te lea faka Siamani. Neʼe mahino vave kia ia ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina lau ai neʼe ko te mālama ʼo te moʼoni ʼo te Tohi-Tapu. Logola neʼe mole poto lelei taku kui ʼi te Fakapilitānia, kae neʼe apone ki Te Tule Leʼo Fakapilitānia. ʼI tana ako te ʼu moʼoni ʼo te Tohi-Tapu neʼe ina toe ako ai mo te lea Fakapilitānia. Neʼe kehe taku kui tagata mo tona ʼohoana, he neʼe mole ina fia ʼiloʼi te ʼu meʼa fakalaumālie.
ʼI te ʼu fānau e toko 11 ʼo taku kui fafine, ko tana ʼu tama e toko lua, ko John pea mo Adolph, neʼe nā leleiʼia te ʼu koloā fakalaumālie ʼaē neʼe ina maʼu. Ko John neʼe ko taku tāmai, pea neʼe papitema ʼi te 1904 ʼi St. Louis, ʼi Missouri, ʼi te fakatahi ʼa te kau Ako ʼo Te Tohi-Tapu, ko te higoa ʼaia ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te temi ʼaia. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe mole lahi te paʼaga ʼa te kau Ako ʼo Te Tohi-Tapu, koia neʼe fakatuʼutuʼu ke fai te fakatahi ʼi te temi ʼaē neʼe fai ai te foire mondiale ʼi St. Louis, he neʼe hifo ai te totogi ʼo te ʼu saliote afi. Ki muli age, ʼi te 1907, neʼe papitema te tēhina ʼo taku tāmai ko Adolph ʼi te fakatahi neʼe fai ʼi Niagara Falls, ʼi New York. Neʼe faka mafola lahi taku tāmai pea mo tona tēhina te ʼu moʼoni ʼaē neʼe nā ako ʼi te Tohi-Tapu, pea ki muli age neʼe nā liliu ko he ʼu minisi temi katoa (ʼaē ʼe fakahigoa ʼi te temi nei ko te kau pionie).
Koia ʼi taku tupu ʼi te 1907, neʼe koloaʼia toku famili ʼi te faʼahi fakalaumālie. (Tāʼaga Lea 10:22) ʼI te 1908, neʼe kei ʼau meamea pea neʼe ʼave ʼau e taku ʼu mātuʼa, ia John pea mo Ida ki te fakatahi ʼi Put-in-Bay, ʼi Ohio, neʼe ko tona kupu tāfito ʼaenī “Ki Te Mālo.” Ko Joseph F. Rutherford, ʼaē neʼe ko te tēhina feʼaluʼaki ʼi te temi ʼaia, neʼe pelesita ʼi te fakatahi ʼaia. ʼI te ʼu vāhaʼa ki muʼa atu, neʼe ʼalu ki Dalton, ʼi Ohio, ʼo ina ʼaʼahi tomatou ʼapi pea mo ina fai te ʼu akonaki maʼa te kau Ako ʼo Te Tohi-Tapu.
ʼE moʼoni, ʼe mole kei ʼau manatuʼi te ʼu meʼa ʼaia neʼe hoko, kae ʼe kei ʼau manatuʼi te fakatahi ʼi Mountain Lake Park, ʼi Maryland, ʼi te 1911. ʼI te fakatahi ʼaia, ko ʼau pea mo toku kiʼi tokolua ko Esther neʼe ma felāveʼi mo Charles Taze Russell, ʼaē neʼe tokaga ki te gāue fai faka mafola ʼa te kau Ako ʼo Te Tohi-Tapu ʼi te malamanei katoa.
ʼI te ʼaho 28 ʼo Sūnio 1914, neʼe ʼau kau mo toku famili ki te fakatahi ʼi Columbus, ʼi Ohio, ʼi te hoko ʼo te tau ʼi te malamanei, ʼuhi ko te fakapogi ʼi Sarajevo ʼo te tagata ʼaliki ko Ferdinand pea mo tona ʼohoana. Talu te ʼu ʼuluaki taʼu ʼaia, neʼe ʼau maʼu te pilivilesio ke ʼau kau ki te ʼatu ʼu fakatahi ʼa te hahaʼi ʼa Sehova. ʼI ʼihi ʼu fakatahi neʼe ko hahaʼi pe e toko teau peʼe laka atu. Ko te tahi ʼu fakatahi neʼe kaugamālie neʼe fai ʼi he ʼu malaʼe faigaoʼi lalahi ʼi te malamanei.
Te Ako ʼi Te Loto Fale
Mai te taʼu 1908 ki te 1918, ko tomatou ʼapi ʼi Dalton—neʼe tuʼu ʼi te vaha ʼo Pittsburgh, ʼi Pennsylvanie, pea mo Cleveland, Ohio—neʼe liliu ko te potu ʼaē neʼe fai ai te ʼu fono ʼo te kiʼi kokelekasio veliveli ʼa te kau Ako ʼo Te Tohi-Tapu. Ko tomatou ʼapi neʼe liliu ko he ʼapi tali kāiga ki te ʼu tēhina faiakonaki. Neʼe nātou haʼi tanatou saliote ʼaē neʼe toho e te ʼu hōsi ʼi tamatou tuʼa faleoko, pea neʼe nātou fakamatala te ʼu meʼa fakafiafia neʼe hoko kia nātou pea mo te tahi ʼu moʼoni fakalaumālie kia nātou ʼaē neʼe ʼi te fono. Neʼe ko he ʼu temi fakaloto mālohi ʼaia!
Ko Papa neʼe ko te tagata faiako, kae neʼe ina leleiʼia age te gāue faiako lahi, ʼaē ko te minisitelio faka Kilisitiano. Neʼe ina akoʼi fakalelei tona famili ʼo ʼuhiga mo Sehova, pea ʼi te po fuli pe neʼe mātou faikole fakatahi. ʼI te fasiga taʼu mātala 1919, neʼe fakatau e Papa tamatou saliote ʼaē neʼe toho e te ʼu hōsi kia tola e 175, pea neʼe ina toʼo te motokā ko te Ford 1914, ʼo feala ai ke ʼalu ʼo fai faka mafola ki he ʼu hahaʼi e tokolahi. ʼI te 1919 pea mo te 1922, neʼe ʼolo tomatou famili ʼaki te motokā ʼaia ki te ʼu fakatahi maʼuhiga ʼa te kau Ako ʼo Te Tohi-Tapu ʼi Cedar Point, ʼi Ohio.
Ko tomatou famili katoa—ia Mama, mo Papa, mo Esther, mo toku kiʼi tēhina veliveli ko John pea mo ʼau—neʼe mātou kau fuli ki te gāue fai faka mafola. Kei ʼau manatuʼi lelei te ʼuluaki fai mai ʼa te tagata te fehuʼi faka Tohi-Tapu. Neʼe ʼau taʼu fitu. Neʼe ina fehuʼi mai: “Tama, koteā te faka ʼuhiga ʼo Halamaketone?” ʼAki te tokoni ʼo taku tāmai, neʼe ʼau tali ki ai ʼaki te Tohi-Tapu.
Te Minisitelio Temi Katoa
ʼI te 1931, neʼe kau tomatou famili ki te fakatahi ʼi Columbus, ʼi Ohio, ʼaē neʼe mātou fiafia lahi ai ʼi te higoa foʼou ʼaē neʼe mātou toʼo, ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Neʼe fiafia lahi ia John, ʼo ina fakatotonu ai ke ma liliu ʼo pionie katoa.a Neʼe ma fai te faʼahi ʼaia, ʼo feiā mo Mama, mo Papa pea mo Esther. Neʼe ko he koloā ʼaia neʼe mātou maʼu—ko he famili logo tahi ʼi te gāue fakafiafia ʼaē ko te faka mafola ʼo te logo lelei ʼo te Puleʼaga ʼa te ʼAtua! ʼE ʼau fakafetaʼi tuʼumaʼu anai ki te tapuakina ʼaia ʼa Sehova. Logola neʼe kua mātou fiafia ʼaupito, kae neʼe ʼi ai te tahi ʼu meʼa fakafiafia neʼe tonu ke hoko mai.
ʼI Fepualio 1934, neʼe ʼau kamata gāue ʼi te ʼu nofoʼaga faka malamanei ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova (ʼe fakahigoa ko te Petele) ʼi Brooklyn, ʼi New York. Hili te ʼu vāhaʼa, pea neʼe fakatahi ia John mo ʼau ʼi te Petele. Neʼe ma kogafale tahi ʼo aʼu ki tana ʼohoana mo Jessie ʼi te 1953.
ʼI tamā ʼosi hū ki te Petele mo John, neʼe tali e taku ʼu mātuʼa ke nā ʼolo ʼo pionie ʼi te ʼu koga meʼa kehekehe ʼo te fenua, pea neʼe kaugā ʼolo mo nāua ia Esther pea mo tona ʼohoana, ia George Read. Neʼe hoko atu te pionie ʼo tamatou ʼu mātuʼa ʼo aʼu ki tanā mamate ʼi te 1963. Neʼe maʼu fānau ia Esther mo tona ʼohoana, pea neʼe ʼau fiafia ʼi taku maʼu ʼo taku ʼu tuʼuga fakafotu pea mo ʼilāmutu, pea mo ʼau ʼofa lahi kia nātou.
Taku Gāue Pea Mo Toku ʼu Kaumeʼa ʼi Te Petele
Neʼe fakaʼaogaʼi e John tona poto ʼi tana gāue ʼi te Petele, pea neʼe gāue fakatahi mo te tahi kau Petelite, ʼi te ʼu fakatuʼutuʼu ohage la ko te faʼu ʼo te ʼu fakatagi feʼāveʼaki. Neʼe ko te lauʼi afe kau Fakamoʼoni ʼa Sehova neʼe nātou fakaʼaogaʼi te ʼu meʼa ʼaia ʼi tanatou fai faka mafola ʼi te ʼu ʼapi. Neʼe toe tokoni ia John ki te fai ʼo te ʼu paki pea mo te faʼu ʼo te ʼu masini, moʼo takatakai pea mo pulusi te ʼu tuʼasila ʼo te ʼu nusipepa ʼaē neʼe momoli ki te kau apone.
Neʼe ʼau kamata gāue ʼi te Petele ʼi te selevisi ʼaē ʼe faʼu ai te ʼu tohi. Neʼe gāue ai mo te tahi ʼu tēhina tūpulaga ʼe kei gāue agatonu pe ʼi te Petele. ʼE kau kiai ia Carey Barber pea mo Robert Hatzfeld. Ia nātou ʼaē ʼe kei ʼau manatuʼi lelei, kae kua mamate, neʼe ʼi ai ia Nathan Knorr, mo Karl Klein, mo Lyman Swingle, mo Klaus Jensen, mo Grant Suiter, mo George Gangas, mo Orin Hibbard, mo John Sioras, mo Robert Payne, mo Charles Fekel, mo Benno Burczyk pea mo John Perry. Neʼe nātou gāue agatonu ʼi te ʼu taʼu fuli, pea neʼe mole he temi neʼe nātou meo ai peʼe nātou fia maʼu tuʼulaga. ʼI te tuputupu ʼo te kautahi, neʼe foaki te ʼu pilivilesio lahi ki te tokolahi ʼo te kau agatonu ʼaia, neʼe ko te kau Kilisitiano neʼe fakanofo ʼaki te laumālie. Ko ʼihi neʼe nātou kau ki te Kolesi Pule ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.
Neʼe ʼau tāʼofi te ako maʼuhiga ʼi taku gāue mo te ʼu tēhina loto faka sakilifisio ʼaia. ʼI te ʼu gāue ʼo te mālama ʼe lī te falā ki te hahaʼi gāue, heʼe nātou gāue kinakina. ʼE ko tanatou fakapale ʼaia. ʼE kita maʼu te ʼu tapuakina fakalaumālie ʼi takita gāue ʼi te Petele, pea ʼe gata pe ki te hahaʼi tagata mo fafine ʼaē ʼe manatu fakalaumālie, ʼe nātou mahino pea mo fakafetaʼi ki te ʼu fakapale ʼaia.—1 Kolonito 2:6-16.
Ko Nathan Knorr, ʼaē neʼe hū ki te Petele ʼi tana kei tūpulaga ʼi te 1923, neʼe ko ia ʼaē neʼe tokaga ki te selevisi tā tohi ʼi te ʼu taʼu 1930. ʼI te ʼaho fuli, neʼe ʼalu age ki te fale tā tohi pea neʼe fakamālo ki te gāue ʼa te ʼu tēhina takitokotahi. Kia mātou ʼaē neʼe kei mātou foʼofoʼou ʼi te Petele, neʼe mātou leleiʼia tana taʼi loto tokaga ʼaia. ʼI te 1936, neʼe mātou maʼu te masini tā tohi foʼou mai Siamani, pea ko ʼihi tēhina tūpulaga neʼe nātou gāue kinakina moʼo faʼufaʼu te foʼi masini ʼaia. Pea ko te Tēhina ko Knorr neʼe ina ʼai te teu gāue pea gāue ai mo nātou lolotoga te māhina, ʼo aʼu ki tanatou fakahaʼele te masini.
Neʼe mole mātou tatau mo te Tēhina ko Knorr, he neʼe ko te tagata faʼa gāue. Kae neʼe ʼi ai te ʼu temi neʼe mālōlō ai. Māʼiape la mo te temi ʼaē neʼe tuku age ai ke tokaga ki te gāue fai faka mafola ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te malamanei katoa ʼi Sanualio 1942, ʼi ʼihi temi neʼe gaoʼi fitipolo mo te famili ʼo te Petele pea mo te kau ako ʼo te faleako faka misionea ʼo Kalaate, ʼi te nofoʼaga ʼaē neʼe tuʼu ōvi ki South Lansing, ʼi New York.
ʼI ʼApelili 1950, neʼe hiki te famili ʼo te Petele ki te nofoʼaga foʼou ʼaē ʼe laufata hogofulu, neʼe tuʼu ʼi te 124 Columbia Heights, ʼi Brooklyn, ʼi New York. Neʼe feala ke mātou fakatahitahi fuli ʼi te fale kai foʼou ʼi te ʼu temi kai. ʼI te ʼu taʼu e tolu ʼaē neʼe laga ai te fale ʼaia, neʼe mole feala ke mātou vakaʼi te vaega faka Tohi-Tapu ʼi te uhu fuli. Neʼe fakafiafia ʼaupito te temi ʼaē neʼe mātou toe lava fai ai te faʼahi ʼaia! Neʼe hinoʼi ʼau e te Tēhina ko Knorr ke ʼau heka mo ia ʼi te laupapa ʼo te pelesita, ke ʼau tokoni ki ai ke ina tāʼofi te ʼu higoa ʼo nātou foʼou ʼo tomatou famili. Lolotoga taʼu e 50 neʼe ʼau heka ai ʼi te uhu pea mo te fetapā. Pea ʼi te ʼaho 4 ʼo ʼAukusito 2000, neʼe māpunuʼi te fale kai ʼaia, pea neʼe hinoʼi ʼau ki te tahi ʼi te ʼu fale kai ʼaē neʼe toe gaohi, neʼe ko te Otele Towers ʼi muʼa atu.
ʼI te ʼu taʼu 1950, neʼe ʼau gāue ʼi te fale tā tohi ʼi te foʼi masini Linotype, ʼo ʼau teuteu te ʼu lignes-blocs ʼaē neʼe fakatahiʼi leva ohage he ʼu pasina pea mo fakaʼaogaʼi ki te tā ʼo te ʼu tohi. Neʼe mole ko te gāue tāfito ʼaia neʼe ʼau leleiʼia, kae ko William Peterson, ʼaē neʼe tokaga ki te ʼu masini, neʼe agalelei ʼaupito kia ʼau, pea neʼe ʼau fiafia ai ʼi te temi ʼaia. Pea ʼi te 1960, neʼe ʼaoga he kau gāue moʼo pena te nofoʼaga ʼaē neʼe hoki laga ʼi te 107 Columbia Heights. Neʼe ʼau fiafia ʼi taku tokoni ki te teuteuʼi ʼo te ʼu fale gāue foʼou ʼaia maʼa tomatou famili ʼo te Petele ʼaē neʼe tuputupu.
Mole fualoa ʼi te ʼosi pena ʼo te falefata ʼi te 107 Columbia Heights, neʼe ʼau fiafia ʼi te hinoʼi ʼau ki te gāue ʼaē ko te tali ʼo te hahaʼi ʼaē ʼe ʼōmai ʼo mamata ki te Petele. Ko te ʼu taʼu fakamuli e 40 ʼaē neʼe ʼau tali ai te hahaʼi, neʼe ko te ʼu temi fakatalakitupua ʼo toku maʼuli ʼi te Petele. Tatau aipe pe neʼe ko he ʼu hahaʼi neʼe ʼōmai ʼo mamata peʼe ko he hahaʼi foʼou ʼo te famili ʼo te Petele, kae neʼe ʼau fiafia lahi ʼi taku fakakaukauʼi te ʼu fua ʼo tamatou ʼu faiga fakatahi ke tuputupu te gāue ki te Puleʼaga.
Ko He Kau Ako Faiva ʼo Te Tohi-Tapu
ʼE mahu tomatou famili ʼo te Petele ʼi te faʼahi fakalaumālie koteʼuhi ʼe nātou ʼoʼofa fuli ki te Tohi-Tapu. ʼI taku hū ki te Petele, neʼe ʼau fehuʼi kia Emma Hamilton, ʼaē neʼe ina sivisivi te ʼu alatike ʼi te ʼu nusipepa, pe kua tuʼa fia tana lau te Tohi-Tapu. Neʼe ina tali fēnei: “Tuʼa ʼuafulu-ma-nima pea talu mai ai mole kei ʼau ʼiloʼi pe kua tuʼa fia nei.” Ko Anton Koerber, ko te tahi Kilisitiano faʼafai neʼe gāue ʼi te Petele ʼi te temi ʼaē neʼe ʼau kamata ai, neʼe ko tana agamāhani te ʼui ʼaē: “Koutou tuku tuʼumaʼu he Tohi-Tapu ke ōvi kia koutou.”
ʼI te ʼosi mate ʼa te Tēhina ko Russell ʼi te 1916, ko Joseph F. Rutherford ʼaē neʼe ina toʼo te ʼu maʼua ʼaē neʼe fakahoko e Russell ʼi te kautahi. Ko Rutherford neʼe ko te Tēhina faiakonaki mālohi pea mo katoa, pea ʼi tona ʼuhiga avoka neʼe ina hāofaki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ia muʼa ʼo te Telepinale Lahi ʼo Amelika. ʼI te ʼosi mate ʼo Rutherford ʼi te 1942, neʼe fetogi e te Tēhina ko Knorr pea neʼe gāue kinakina moʼo hikihiki tana faiakonaki. Neʼe feōviʼaki tomā ʼu kogafale, pea neʼe ʼau tau logo ki tana lau liuliuga ʼo tana ʼu akonaki. ʼAki te temi, pea ʼaki tana ʼu faiga lahi, neʼe liliu ko he Tēhina faiakonaki faiva.
ʼI Fepualio 1942, neʼe tokoni te Tēhina ko Knorr ki te fakatuʼu ʼo te polokalama moʼo tokoni kia mātou ʼu tēhina ʼo te Petele, ke hikihiki tamatou faiako pea mo tamatou faiakonaki. Neʼe akoʼi tāfito mātou ki te ʼu kumi ʼi te Tohi-Tapu pea mo te ʼu faiakonaki. Moʼo kamata, neʼe tonu ke mātou tahi fai he akonaki ʼo ʼuhiga mo he ʼu hahaʼi ʼo te Tohi-Tapu. Ko taku ʼuluaki akonaki neʼe ʼau fai ʼo ʼuhiga mo te tagata ko Moisese. ʼI te 1943, neʼe kamata fai te ako feiā ʼi te ʼu kokelekasio ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ʼo aʼu mai kia ʼaho nei. ʼE kei maʼuhiga ʼi te Petele ke kita maʼu te ʼatamai mālama ʼo te Tohi-Tapu pea mo hikihiki tatatou ʼu faʼahiga faiako.
ʼI Fepualio 1943, neʼe kamata ai te ʼuluaki kalasi ʼo te faleako ʼo te kau misionea ʼo Kalaate. ʼI te temi nei, neʼe hoki foaki te ʼu pepa ʼo te 111 kalasi ʼo Kalaate! Ia taʼu e 58 tupu, neʼe akoʼi ai te toko 7 000 hahaʼi ke nātou liliu ko he kau misionea ʼi te malamanei. Tahi ʼaē meʼa maʼuhiga, ʼi te 1943 ʼi te kamata ʼo te faleako, neʼe ko Fakamoʼoni ʼa Sehova e toko 100 000 tupu ʼi te malamanei katoa. ʼI te temi nei, ko te toko 6 000 000 tupu ʼe nātou kau ki te faka mafola ʼo te logo lelei ʼo te Puleʼaga ʼa te ʼAtua!
ʼE ʼAu Fakafetaʼi ʼo ʼUhiga Mo Toku Tofiʼa Fakalaumālie
ʼI muʼa ʼo te fakatuʼu ʼo Kalaate, neʼe ʼau kau ʼi te toko tolu ʼi te Petele ʼaē neʼe hinoʼi ke nātou ʼaʼahi te ʼu kokelekasio ʼi te fenua katoa ʼo Amelika. Neʼe mātou nonofo ʼi te ʼaho e tahi, peʼe ko he ʼu kiʼi ʼaho peʼe ko he vāhaʼa katoa, moʼo faiga ke fakaloto mālohi te ʼu kokelekasio ʼaia ʼi te faʼahi fakalaumālie. Neʼe higoaʼi mātou ko te ʼu kaugana ʼo te ʼu tēhina, pea neʼe fetogi ki muli age ʼaki te higoa ko te tēhina taupau faka silikosikilipisio. Kae ʼi te avahi ʼo te Faleako ʼo Kalaate, neʼe kole mai ke ʼau toe liliu ʼo kau ki te faiako. Neʼe ʼau faiako ki te kalasi 2 ʼo aʼu ki te kalasi 5, pea mo ʼau toe fetogi te tahi ʼo te kau faiako pea mo ʼau faiako ki te 14 kalasi. Neʼe ʼau toe vakaʼi mo te kau ako te ʼu meʼa fakatalakitupua ʼaē neʼe hoko ʼi te kamata ʼo te hisitolia ʼa te kautahi ʼa Sehova ʼo te temi ʼaenī—neʼe lahi te ʼu meʼa neʼe ʼau fakamatala he neʼe ʼau sio tonu kiai—pea kua ʼāsili age taku fakafetaʼi ki toku tofiʼa fakalaumālie.
Ko te tahi pilivilesio neʼe ʼau maʼu ʼaki te ʼu taʼu, ʼe ko taku kau ki te ʼu fakatahi faka malamanei ʼa te hahaʼi ʼa Sehova. ʼI te 1963, neʼe ʼau folau ʼi te malamanei katoa mo te ʼu telekē e toko 500 ʼo ʼolo ki te ʼu fakatahi ʼaē ko “Te Logo Lelei Heʼegata.” Ko te tahi ʼu fakatahi maʼuhiga neʼe ʼau kau kiai, ko te fakatahi ʼaē neʼe fai ʼi Warsaw, ʼi Polonia, ʼi te 1989; mo ʼaē ʼi Berlin, ʼi Siamani, ʼi te 1990, pea mo Moscou, ʼi Lusia ʼi te 1993. ʼI te ʼu fakatahi fuli ʼaia, neʼe ʼau felāveʼi ai mo ʼihi ʼo totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane neʼe nātou kātakiʼi te ʼu taʼu ʼaē neʼe fakatagaʼi ai nātou e te puleʼaga Nasi, peʼe ko te puleʼaga Kominisi peʼe ko te ʼu puleʼaga lualua. Neʼe nātou fakaloto mālohi ʼaupito tamatou tui!
Neʼe lahi ʼaupito te ʼu koloā neʼe ʼau maʼu ʼi toku maʼuli, ʼi taku tauhi kia Sehova! ʼE mole he gataʼaga ʼo te ʼu tapuakina fakalaumālie ʼaē ʼe foaki mai. Pea ʼe mole hage ko te ʼu koloā fakasino, heʼe kapau ʼe lahi tatatou vaevae te ʼu koloā fakalaumālie ʼaia, pea ʼe toe tuputupu ai te ʼu koloā ʼaē ʼe tou maʼu. ʼE ʼau logo ʼi ʼihi temi ko ʼihi ʼe nātou ʼui neʼe nātou loto ke mole nātou lahilahi ake ʼi te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. ʼE nātou ʼui, mo kanapaula neʼe nātou ʼuluaki ʼiloʼi te maʼuli ʼo te mālama ʼi muʼa ʼo tanatou ʼiloʼi te kautahi ʼa te ʼAtua, ʼe lagi nātou leleiʼia lahi age anai te ʼu moʼoni ʼo te Tohi-Tapu.
ʼE ʼau lotomamahi tuʼumaʼu mokā ʼau logo ki he kau tūpulaga ʼe nātou palalau feiā, heʼe ʼi tona ʼuhiga moʼoni, ʼe nātou ʼui neʼe lelei age ke mole akoʼi age kia nātou te ʼatamai mālama ʼo te ʼu ala ʼa Sehova. Kae koutou fakakaukauʼi age muʼa ki te ʼu aga pea mo te ʼu manatu kovi ʼaē ʼe tonu ke līaki e te hahaʼi, ʼi tanatou maʼu te moʼoni ʼo te Tohi-Tapu kae kua nātou lalahi. Neʼe ʼau loto fakafetaʼi lahi ki taku ʼu mātuʼa ʼi tanā akoʼi tanā fānau e toko tolu ʼi te ala ʼo te faitotonu. Neʼe kaugana agatonu ia John kia Sehova ʼo aʼu ki tana mate ʼi Sūlio 1980, pea ʼo aʼu ki te temi nei ko Esther ʼe ko he Fakamoʼoni agatonu.
ʼE ʼau manatuʼi ʼaki he fiafia lahi taku ʼu fakakaugā mo te ʼu tēhina mo tuagaʼane Kilisitiano agatonu. Ko toku ʼu taʼu fakafiafia e 67 nei ʼi te Petele. Logola mole heʼeki ʼau ʼohoana, kae ʼe lahi toku ʼu foha pea mo ʼofafine fakalaumālie, ʼo feiā mo te ʼu mokopuna fakalaumālie. Pea ʼe ʼau fiafia ʼi taku manatu ki te ʼu tēhina mo tuagaʼane foʼou ʼaē ʼe fakatahi ki totatou famili fakalaumālie ʼi te malamanei katoa mokā ʼau felāveʼi mo nātou, heʼe nātou maʼuhiga fuli. ʼE moʼoni te ʼu palalau ʼaenī: “Ko te tapuakina ʼa Sehova—koʼena te meʼa ʼaē ʼe ina fakakoloaʼia.”—Tāʼaga Lea 10:22.
[Kiʼi nota]
a Neʼe ʼau papitema ʼi te ʼaho 8 ʼo Malesio 1932. Kae neʼe ʼau papitema moʼoni ʼi toku ʼosi hinoʼi ke ʼau pionie.
[Paki ʼo te pasina 20]
Mai te faʼahi hema ki te faʼahi mataʼu: taku tāmai ʼe ina fakaheka toku tēhina ko John, mo Esther, mo ʼau pea mo taku faʼe
[Paki ʼo te pasina 23]
ʼE ʼau faiako ki te kalasi ʼo Kalaate ʼi te 1945
[Paki ʼo te pasina 23]
ʼI ʼoluga ʼi te faʼahi mataʼu: te kau faiako ʼo te Faleako ʼo Kalaate ko Eduardo Keller, Fred Franz, mo ʼau pea mo Albert Schroeder
[Paki ʼo te pasina 24]
ʼE ʼau fakakaukau ki toku maʼuli koloaʼia ʼi te tauhi kia Sehova