Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w97 1/3 p. 20-24
  • “Neʼe Mole ʼAu Maʼu Te Aulo, Ko Te ʼu Taimani”

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • “Neʼe Mole ʼAu Maʼu Te Aulo, Ko Te ʼu Taimani”
  • Te Tule Leʼo—1997
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Ko He Meʼa ʼe Maʼuhiga Age
  • Ko Te Minisitelio ʼi Te Temi Katoa ʼi Kelesi
  • Tamā Kātakiʼi Te ʼu Fakafeagai
  • Neʼe ʼAu Gāue ʼi Te Petele
  • ʼE Mātou Toe Kātaki Te ʼu Fakafeagai
  • ʼE Mātou Fakafiafia ʼi Te Tuputupu Hoholo
  • ʼE ʼAu Tauhi Kia Sehova ʼAki Tana Tokoni Manavaʼofa
    Te Tule Leʼo—1996
  • Neʼe ʼAu Tauhi Kia Sehova ʼAki Toku Nefesi Katoa
    Te Tule Leʼo—1999
  • Neʼe ʼAu ‘Fakalaka’ ʼi Te ʼu Fenua Ia Taʼu e 50 Tupu
    Te Tule Leʼo—1996
  • ʼE Au Fiafia ʼi Taku Kau Ki Te Akoʼi ʼo Te Tohi-Tapu ʼi Te Kele Kātoa
    Te Tule Leʼo—2005
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—1997
w97 1/3 p. 20-24

“Neʼe Mole ʼAu Maʼu Te Aulo, Ko Te ʼu Taimani”

KO TE FAKAMATALA ʼA MICHALIS KAMINARIS

Hili kiai taʼu e nima ʼi taku nofo ʼi Afelika Saute ʼaē neʼe ʼau ʼalu kiai moʼo kumi ʼo te aulo, neʼe ʼau liliu mai ki toku fenua mo te meʼa neʼe maʼuhiga ʼaupito age. Koutou tuku muʼa ke ʼau fakamatala atu te ʼu koloā ʼaē neʼe ʼau maʼu ʼi te temi ʼaia pea mo ʼau loto ke ʼau vaevae.

NEʼE ʼau tupu ʼi te 1904 ʼi te motu Keleka ʼo Céphalonie ʼi te Tai Ionienne. Neʼe mole faʼa fualoa pea neʼe mamate taku ʼu mātuʼa, koia neʼe ʼau tuputupu ake kae mole haku ʼu mātuʼa. Neʼe ʼau holi ʼaupito ke tokoni mai he tahi, pea neʼe ʼau tautau faikole ki te ʼAtua. Logope la neʼe ʼau kau tuʼumaʼu ki te ʼu misa ʼo te ’Ēkelesia Keleka Orthodoxe, kae neʼe mole ʼau ʼiloʼi he meʼa ʼo ʼuhiga mo te Tohi-Tapu. Neʼe mole ʼau maʼu he fīmālie.

ʼI te 1929, neʼe ʼau fakatuʼutuʼu ke ʼau ʼalu ki he tahi fenua moʼo kumi ai he maʼuli ʼe lelei age. Neʼe ʼau mavae ʼi toku motu ʼaē neʼe hage he toafa, ʼo ʼalu sitima ki Afelika Saute, ʼo mātou fakalaka ʼi Pilitania. Hili kiai ʼaho e 17 ʼi te tai, neʼe ʼau aʼu ki te Le Cap ʼi Afelika Saute, pea neʼe ʼau kamata atu aipe taku gāue maʼa te tagata Keleka. Kae neʼe mole ʼau maʼu he loto fīmālie ʼi te ʼu koloā fakasino.

Ko He Meʼa ʼe Maʼuhiga Age

Hili taʼu e lua ʼo taku nofo ʼi Afelika Saute, neʼe ʼaʼahi ʼau e te Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi taku matani gāue, pea neʼe ina tuku mai te ʼu tohi faka Tohi-Tapu ʼi te lea faka Keleka. Neʼe kau kiai te kaupepa Où sont les morts? (ʼE ʼIfea Te Kau Mate?) pea mo te kaupepa Ko Te Taʼomia, Ko ʼAfea ʼAē Ka Fakagata Ai? ʼE ʼau manatuʼi lelei taku fia lau te ʼu tohi ʼaia, mo taku ako fakamalotoloto te ʼu vaega faka Tohi-Tapu fuli ʼaē neʼe tuʼu ai. ʼI te tahi ʼaho, neʼe ʼau ʼui age ki te tagata ʼe ma kaugā gāue: “Kua ʼau maʼu te meʼa ʼaē neʼe ʼau kumi ʼi te ʼu taʼu fuli ʼaenī kua ʼosi. Neʼe ʼau haʼu ki Afelika ko te aulo, kae neʼe mole ʼau maʼu te aulo, ko te ʼu taimani.”

Neʼe ʼau fiafia ʼaupito ʼi taku ʼiloʼi ʼaē ʼe ʼi ai te huafa totonu ʼo te ʼAtua, ko Sehova, pea kua fakatuʼu ʼi te lagi tona Puleʼaga, pea kua tou maʼuʼuli ʼi te ʼu ʼaho fakamuli ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī. (Pesalemo 83:18; Taniela 2:​44; Mateo 6:​9, 10; 24:​3-​12; 2 Timoteo 3:​1-5; Fakahā 12:​7-​12) Neʼe ko he meʼa fakaofoofo kia ʼau taku mahino ʼaē ʼe foaki anai e te Puleʼaga ʼo Sehova te ʼu tapuakina ʼo heʼegata ki te ʼu lanu fuli ʼo te malamanei! Ko te tahi meʼa ʼaē neʼe ʼau punamaʼuli ai, ʼe ko te kua faka mafola ʼo te ʼu moʼoni maʼuhiga ʼaia ʼi te malamanei katoa.​—Isaia 9:​6, 7; 11:​6-9; Mateo 24:14; Fakahā 21:​3, 4.

Mole fualoa kiai, neʼe ʼau maʼu te tuʼasila ʼo te filiale ʼo te Sosiete Watch Tower ʼo te Le Cap, pea neʼe ʼau kole ai te tahi ʼu tohi faka Tohi-Tapu. Neʼe ʼau fiafia tāfito ʼi taku maʼu he Tohi-Tapu maʼaku totonu. Ko te meʼa ʼaē neʼe ʼau lau, neʼe ina uga ʼau ke ʼau fakahā te ʼu moʼoni ʼaia ki ʼihi. Neʼe ʼau kamata ʼave te ʼu tohi faka Tohi-Tapu ki toku ʼu kāiga, toku ʼu kaumeʼa pea mo te hahaʼi ʼaē neʼe ʼau feʼiloʼiʼaki mo nātou, ʼaē neʼe kei nonofo ʼi toku kolo ko Lixoúrion. ʼAki taku ako, neʼe ʼau mahino ʼaki te temi, kapau ʼe kita loto ke leleiʼia kita e Sehova, pea ʼe tonu ke kita foaki tokita maʼuli kia te ia. Koia neʼe ʼau foimo fai atu aipe te faʼahi ʼaia ʼi te faikole.

ʼI te tahi lakaga, neʼe ʼau kau ki te fono ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, kae neʼe mole ʼau mahino ki he meʼa he neʼe mole ʼau poto ʼi te Fakapilitānia. ʼI taku ʼiloʼi ʼaē ʼe tokolahi te kau Keleka ʼaē ʼe nonofo ʼi Port Elizabeth, neʼe ʼau ʼalu kiai, kae neʼe mole ʼau maʼu he Fakamoʼoni ʼe poto ʼi te lea faka Keleka. Koia, neʼe ʼau fakatuʼutuʼu ai ke ʼau liliu ki Kelesi ke feala ai haku liliu ko he tagata faka mafola evaselio ʼi te temi katoa. ʼE ʼau manatuʼi taku ʼui ʼi toku loto, ‘ ʼE ʼau liliu anai ki Kelesi tatau aipe peʼe tonu ke ʼau līaki ia meʼa fuli.’

Ko Te Minisitelio ʼi Te Temi Katoa ʼi Kelesi

ʼI te fasiga taʼu mātala ʼo te 1934, neʼe ʼau folau ʼi te sitima Italia ko Duilio. Neʼe ʼau ʼalu ki Marseille ʼi Falani, pea hili kiai ʼaho e 10, neʼe ʼau mavae ai ʼo ʼalu ki Kelesi ʼi te sitima ko Patris. Lolotoga tamatou ʼi te tai, neʼe mole haʼele lelei te sitima, pea ʼi te pōʼuli neʼe fakatotonu ke fakahifo ki te tai te ʼu vaka pā. ʼI te moʼi temi ʼaia neʼe ʼau manatuʼi ai taku ʼui ʼaē ʼe ʼau ʼalu ki Kelesi, tatau aipe peʼe tonu ke ʼau līaki ia meʼa fuli. Kae, ki muli age, ko te tahi sitima Italia neʼe haʼu moʼo toho tomatou sitima ki Naples ʼi Italia. Ki muli age, neʼe mātou tau ki te Piraiévs (Le Pirée) ʼi Kelesi.

Mai te potu ʼaia, neʼe ʼau ʼalu leva ki Ateni pea mo ʼaʼahi ai te filiale ʼo te Sosiete Watch Tower. ʼI taku fai palalau mo Athanassios Karanassios, te tagata taupau ʼo te filiale, neʼe ʼau kole age ke tuku mai he telituale ke feala ai haku fai faka mafola ʼi te temi katoa. ʼI te ʼapogipogi ake, neʼe ʼau folau ki Péloponnèse ʼi te potu toga ʼo Kelesi. Ko te tisitilike katoa ʼaia neʼe foaki mai kia ʼau totonu ko toku telituale.

ʼAki he fiafia ʼaupito, neʼe ʼau kamata fai faka mafola, ʼo feʼaluʼaki ʼi te ʼu kolo lalahi, mo te ʼu kolo liliki, mo te ʼu fale tauhi manu pea mo te ʼu ʼapi ʼaē neʼe tuʼu mamaʼo. ʼO mole fualoa kiai, neʼe fakatahi mo ʼau ia Michael Triantafilopoulos ʼaē neʼe ina papitemaʼi ʼau ʼi te fasiga taʼu māfana ʼo te 1935​—kua hili kiai te taʼu katoa tupu ʼi taku kamata ʼi te minisitelio katoa! Neʼe mole ʼi ai he ʼu kā, koia neʼe tonu ke ma haʼele lalo ʼi te potu fuli pe. Ko te fihifihia tāfito ʼaē neʼe tau mo māua, neʼe ko te fakafeagai ʼa te kau takitaki lotu ʼaē neʼe nātou faiga mālohi ke nātou fakagata tamā gāue. ʼUhi ko te faʼahi ʼaia, neʼe lahi te fakapalatahi ʼa te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo māua. Kae logope la te ʼu faigataʼaʼia ʼaia, neʼe ma fai faka mafola, pea mo fakahā te huafa ʼo Sehova ʼi te potu fuli pe.

Tamā Kātakiʼi Te ʼu Fakafeagai

ʼI te tahi uhu, lolotoga taku fai faka mafola ʼi te tisitilike moʼugaʼia ʼo Arcadie, neʼe ʼau tau ki te kiʼi kolo ko Magouliana. Hili te hola katoa ʼo taku fai faka mafola, neʼe ʼau logo ki te tā ʼo te ʼu pele ʼo te ʼēkelesia pea neʼe ʼau mahino ai, neʼe tā ʼuhi ko ʼau! Neʼe fakatahi te hahaʼi fakatupu maveuveu ʼo takitaki e te archimandrite Keleka orthodoxe (ko te tagata takitaki lotu ʼe mālalo age ʼi te ʼēpikopō). Neʼe ʼau fakamaʼu fakavilivili taku kato pea mo faikole kia Sehova ʼi toku loto. Neʼe haʼu fakahagatonu mai kia ʼau te archimandrite ʼo muliʼi mai e te tokolahi ʼo te tamaliki ʼo kamata kalaga fēnei, “Ko ia! Ko ia!”

Neʼe takatakai ʼau e te tamaliki, pea neʼe fakaōvi mai kia ʼau te tagata takitaki lotu pea mo kamata humuki ʼau ʼaki tona foʼi fatu, ʼo ina ʼui mai ʼe mole ina fia fāfā mai ʼaki ʼona nima ‘naʼa mahaki ai.’ Pea neʼe kalaga fēnei, “Tā ia ia! Tā ia ia!” Kae ʼi te temi pe ʼaia neʼe haʼu te tagata polisi, pea neʼe ina ʼave māua ki te fale polisi. Neʼe fakamāuʼi te tagata takitaki lotu ʼuhi ko tana fakaneke ia te tamaliki ke nātou fakatupu maveuveu, pea neʼe fakatūʼa ia ia ke ina totogi ia talame e 300 maʼa te fai fakamāu. Kae neʼe nātou tuku ʼau ke ʼau ʼalu.

ʼI tamā tau atu ki tamā telituale foʼou, neʼe ma fili te kolo lahi ke fakatuʼutuʼu ai tomā gāue, pea mai te potu ʼaia neʼe ma foli te telituale ʼaē neʼe feala ke ma ʼolo lalo kiai ʼi te ʼu hola e fā. ʼI tona fakahagatonu, neʼe ma ʼolo ʼi te uhu ʼi te mole heʼeki mafoa ʼo te ʼaho, pea neʼe ma liliu ki fale ʼi te pōʼuli. ʼI te agamāhani neʼe ma ʼaʼahi he kolo e tahi peʼe lua ʼi te ʼaho fuli. ʼI tamā ʼosi fai te ʼu telituale ʼaē ʼe ōvi mai, neʼe ma fai faka mafola ʼi te kolo ʼaē neʼe ma nonofo ai pea neʼe ma mavae mai ai. Neʼe tautau puke ia māua ʼuhi ko te kau takitaki lotu ʼaē neʼe nātou fakaneke te hahaʼi ke nātou fakafeagai kia māua. ʼI te potu fenua ʼo Parnasse ʼi te lotomalie ʼo Kelesi, neʼe kumi ʼau e te kau polisi lolotoga te ʼu māhina. Kae neʼe mole nātou lava maʼu ʼau.

ʼI te tahi ʼaho, ko ʼau pea mo te Tēhina ko Triantafilopoulos neʼe ma fai faka mafola ʼi te kiʼi kolo ko Mouríki ʼi te tisitilike ʼo Béotie. Neʼe ma vaeluaʼi te kiʼi kolo ʼaia, pea neʼe ʼau kamata fai faka mafola ʼi te ʼu koga ʼaē neʼe moʼugaʼia he neʼe kei ʼau tūpulaga. Fokifā pe, neʼe ʼau logo ki te ʼu kalaga ʼi lalo. ʼI taku lele ifo ki lalo, neʼe ʼau manatu ʼi toku loto, ‘ ʼE fokifā nei ʼe tā te Tēhina ko Triantafilopoulos.’ Neʼe fakatahi te hahaʼi ʼo te kiʼi kolo ʼaia ʼi te fale kafe, pea neʼe feʼaluʼaki te patele ohage ko he pipi ʼe ʼitaʼita. Neʼe kalaga fēnei: “Ko te hahaʼi ʼaenī ʼe nātou fakahigoa mātou ko ‘te hāko ʼo te Gata.’ ”

Neʼe kua tāʼi e te patele ʼaki te kauʼi ʼakau te ʼulu ʼo te Tēhina ko Triantafilopoulos, pea neʼe hali te toto ki tona fofoga. ʼI taku ʼosi holo te toto ʼaē neʼe ʼi tona fofoga, neʼe ma mavae ai. Neʼe ma haʼele lolotoga hola e tolu ʼo aʼu ki te kolo ko Thèbes. ʼI ai, ʼi te lopitali, neʼe gaohi ai tona lavea. Neʼe ma fakamatala ki te kau polisi te meʼa ʼaē neʼe hoko, pea neʼe toe ʼave te faʼahi ʼaia ki te telepinale. Kae neʼe feʼiloʼiʼaki te patele mo te ʼu hahaʼi maʼu tuʼulaga pea neʼe mole fai he fakatūʼa ki ai.

Lolotoga tamā gāue ʼi te kolo ko Leukas, ko te hahaʼi ʼa te tagata fai politike ʼo te potu fenua ʼaia, neʼe nātou “puke” ia māua ʼo ʼave ki te fale kafe ʼo te kolo ʼaia, pea neʼe fakamāuʼi māua ʼi te telepinale loi ʼaē neʼe faʼufaʼu e te hahaʼi ʼo te kolo. Ko te tagata takitaki politike pea mo tana ʼu hahaʼi neʼe nātou fefakahoahoaʼaki ʼo palalau kia māua​—ʼo nātou fai he ʼu akonaki faka fialahi—​pea mo nātou fakamatakuʼi māua ʼaki tonatou ʼu foʼi tuke. Ko nātou fuli ʼaia neʼe nātou konānā. Neʼe nātou laukoviʼi māua mai te fetapā ʼo aʼu ki te tō ʼo te laʼā, neʼe mole ma lotohoha, neʼe ma haga malimali pe ʼi tamā fakamahino age ʼaē neʼe mole ma fai he meʼa ʼe kovi, pea neʼe ma faikole fakalogologo kia Sehova ʼAtua ke tokoni mai.

ʼI te māfoatā neʼe hāofaki māua e te ʼu tagata polisi e lua. Neʼe nā ʼave māua ki te fale polisi pea nā gaohi fakaleleiʼi māua. Moʼo faka lākatonuʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fai, neʼe haʼu te tagata takitaki politike ʼi te ʼapogipogi ake, pea mo fakakoviʼi māua ʼo ina ʼui neʼe ma faka mafola he ʼu logo hala ʼe fakafeagai ki te Hau ʼo Kelesi. Koia neʼe ʼave ai ia māua ki te kolo ko Lamia ʼo leʼoleʼo māua e te ʼu tagata polisi e lua, ke fai muʼa he tahi ʼu kumi. Neʼe tāʼofi māua lolotoga ʼaho e fitu pea ʼave leva māua kae haʼihaʼi tomā ʼu nima, ki te kolo ko Larissa ke fakamāuʼi ai ia māua.

Neʼe fakatalitali kia māua tomatou ʼu tēhina Kilisitiano ʼi Larissa, he neʼe nātou ʼiloʼi fakatomuʼa ʼe ma ʼolo age anai ki tonatou kolo. Ko te ʼofa ʼaē neʼe nātou fakahā mai kia māua, neʼe ko he fakamoʼoni lelei ki te ʼu tagata leʼoleʼo. Ko tomā avoka neʼe ko he Fakamoʼoni ʼa Sehova pea neʼe ko he pule solia ʼi te temi muʼa, pea neʼe ʼiloa ʼi te kolo ʼaia. ʼI tana haʼu ki te telepinale pea mo palalau ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko kia māua, neʼe hā ʼaki ai neʼe hala te ʼu tukugakovi ʼaē neʼe fai kia māua, pea neʼe faka ʼāteaina ai ia māua.

ʼI te fua lelei ʼo te fai faka mafola ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, neʼe ʼāsili kovi ai te ʼu fakafeagai ʼaē neʼe fai kia mātou. ʼI te taʼu 1938 pea mo te 1939, neʼe fai te ʼu lao ʼe tapuʼi ai te fakamaliu ʼo te hahaʼi ki he tahi lotu, pea ko ʼau pea mo Michael neʼe ma kau ki te ʼatu ʼu fakamāu ʼaē neʼe fai ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. Ki muli age, ko te pilō ʼo te filiale neʼe ina tokoniʼi māua ke ma mavete ke ʼaua naʼa fakatokagaʼi tamā gāue. Neʼe faigataʼa kia ʼau te mole ʼi ai ʼo hoku kaugā gāue. Kae neʼe ʼau falala ki te ʼAtua pea neʼe ʼau fai katoa te ʼu tisitilike ko Attique, Béotie, Phthiotide, Eubée, Etolie, Acarnanie, Eurytania pea mo te tisitilike ko Péloponnèse.

Ko te meʼa ʼaē neʼe tokoni mai kia ʼau ʼi te temi ʼaia, neʼe ko te ʼu palalau matalelei ʼa te tagata fai pesalemo ʼo ʼuhiga mo tana falala kia Sehova: “ ʼAki ia koe ʼe feala ke ʼau tuli he kūtuga kaihaʼa; pea ʼaki toku ʼAtua ʼe feala ke ʼau kake ʼi he kaupā. Ko te ʼAtua moʼoni ʼe ko Ia ʼaē ʼe ina nonoʼo ʼau ʼaki te mālohi maʼuli, pea ʼe ina fakagafua anai ke haohaoa toku ala, ʼo ina fakaliliu toku ʼu vaʼe ke hage ko te ʼu vaʼe ʼo te ʼu tia fafine, pea ʼi te ʼu potu ʼaē ʼe māʼoluga kia ʼau, ʼe ina fakatuʼu ai ʼau.”​—Pesalemo 18:​29, 32, 33.

ʼI te taʼu 1940, neʼe laga tau ia Italia ki Kelesi, pea mole faʼa fualoa pea neʼe ʼohofiʼi e te kautau Siamani te fenua ʼaia. Neʼe fakatuʼu te lao faka solia, pea neʼe tapuʼi te ʼu tohi ʼa te Sosiete Watch Tower. Neʼe ko te ʼu temi faigataʼa ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Kelesi; neʼe fakaofoofo tanatou tuputupu​—ko te toko 178 ʼi te 1940 ʼo aʼu ki te toko 1 770 ʼi te fakaʼosi ʼo te Lua Tau Faka Malamanei ʼi te 1945!

Neʼe ʼAu Gāue ʼi Te Petele

ʼI te 1945, neʼe fakaafe ʼau ke ʼau gāue ʼi te pilō ʼo te filiale ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Ateni. Ko te Petele, ko tona faka ʼuhiga ko te “Fale ʼo te ʼAtua,” neʼe ko te fale neʼe lue ʼi te Ala Lombardou. Ko te ʼu pilō neʼe tuʼu ʼi te lalo laufata, pea ko te kogafale tā tohi neʼe tuʼu ʼi te lalo fale. Neʼe tuku ai te kiʼi masini tā tohi pea mo te masini tuʼusi tapa. ʼI te kamata neʼe ko te toko lua pe ʼaē neʼe gāue ʼi te tā tohi, kae mole tuai pea kamata ʼōmai te ʼu tēhina mai tuʼa ke nātou tokoni ki te gāue ʼaē ʼe fai ʼi te Petele.

Ko te felogoi mo te nofoʼaga tāfito ʼo te sosiete Watch Tower ʼi Brooklyn, New York, neʼe toe fakatuʼu ʼi te 1945, pea ʼi te taʼu ʼaia neʼe mātou toe kamata tā hoholo Te Tule Leʼo ʼi Kelesi. Pea ʼi te 1947, neʼe hiki te filiale ki te numelo 16 ʼi te Ala Tenedou, kae ko te fale tā tohi neʼe kei tuʼu ʼi te Ala Lombardou. Ki muli age, neʼe hiki te fale tā tohi mai te Ala Lombardou ki te fale gāue ʼa te Fakamoʼoni, neʼe tuʼu mamaʼo atu ia kilometa e 5. Koia lolotoga te temi ʼaia, neʼe mātou feʼoloʼaki ʼi te ʼu potu ʼaia e tolu.

ʼE ʼau manatuʼi taku mavae ʼi te kei uhuuhu ʼi tomatou nofoʼaga ʼi te Ala Tenedou ʼo ʼalu ki te fale tā tohi. Neʼe ʼau gāue ai ʼo aʼu ki te hola tahi hili hoʼatā, pea neʼe ʼau ʼalu ki te Ala Lombardou ʼaē neʼe fetuku kiai te ʼu lau pepa ʼaē neʼe mātou tā. ʼI ai neʼe pelu ai te ʼu lau pepa ʼaia, mo tui pea mo tuʼusi tonatou ʼu tapa ke liliu ko he ʼu nusipepa, pea ko te ʼu meʼa fuli ʼaia neʼe fai nima. Ki muli age neʼe mātou ʼave te ʼu nusipepa katoa ʼaia ki te meli, ʼo fetuku ki te lua laufata, pea neʼe mātou tokoni ki te hahaʼi gāue ki te vaevae kehe ʼo te ʼu nusipepa ʼaia, pea mo mātou ʼai te ʼu sitapa ki te ʼu sila ʼaē ka ʼave ki te meli.

ʼI te 1954 neʼe tuputupu te hahaʼi ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Kelesi ʼo aʼu ki te toko 4 000 tupu, koia neʼe ʼaoga leva ke ʼi ai he ʼu nofoʼaga ʼe lahi age. Koia la ʼaē, neʼe mātou ʼolo ai ki te Petele foʼou ko ʼona laufata e lua, ʼe tuʼu ʼi Ateni ʼi te Ala Kartali. ʼI te 1958, neʼe kole mai ke ʼau gāue ki te kuka pea neʼe ko toku maʼua ʼaia ʼo aʼu ki te taʼu 1983. Pea ʼi te 1959, neʼe ʼau ʼohoana mo Eleftheria ʼaē neʼe liliu ko te hoa agatonu ʼi te tauhi kia Sehova.

ʼE Mātou Toe Kātaki Te ʼu Fakafeagai

ʼI te 1967, ko te kau solia neʼe nātou faʼao te puleʼaga ʼo te fenua, pea neʼe toe faka tuʼakoi te fai faka mafola. Kae, mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe kua tapuʼi tamatou gāue ki muʼa atu, koia neʼe mātou foimo fai he ʼu fakatuʼutuʼu foʼou, pea neʼe haʼele lelei tamatou gāue fakaū.

Neʼe mātou fai te ʼu fono ʼi te ʼu ʼapi pea mo mātou fakaʼeteʼete ʼi te fai faka mafola ʼi te ʼu ʼapi. Kae neʼe tautau puke tamatou ʼu tēhina pea neʼe lahi te ʼu fakamāu ʼaē neʼe fai. Ko tamatou ʼu avoka neʼe nātou feʼoloʼaki tuʼumaʼu ʼi te ʼu potu fenua kehekehe ʼuhi ko te ʼu fai fakamāu. Logope la te ʼu fakafeagai, ko te tokolahi ʼo te kau Fakamoʼoni neʼe nātou kau tuʼumaʼu ki te faka mafola, tāfito ʼi te ʼu fakaʼosi vāhaʼa.

ʼI te Moeaki peʼe ko te ʼAhotapu, ʼi te ʼosi pe ʼo tamatou fai faka mafola, neʼe mātou vakaʼi tuʼumaʼu peʼe ko ai ʼaē neʼe puli ʼi tomatou ʼu kūtuga. ʼI te agamāhani ko nātou ʼaē neʼe pupuli, neʼe tāʼofi nātou ʼi te fale polisi ʼaē neʼe ōvi mai. Koia neʼe mātou ʼave kia nātou te ʼu meʼa kafu pea mo te meʼa kai, pea mo fakaloto mālohiʼi nātou. Tahi ʼaē meʼa, neʼe mātou fakahā te faʼahi ʼaia ki tomatou ʼu avoka ʼaē neʼe nātou palalau ʼi te Mōnite ʼi muʼa ʼo te tuʼi fai fakamāu, moʼo puipui ia nātou ʼaē neʼe nonofo ʼi te fale polisi. Neʼe mātou kātakiʼi te fihifihia ʼaia ʼaki he loto fiafia, he neʼe mātou mamahi ʼuhi ko te moʼoni!

Lolotoga te temi ʼaē neʼe tapuʼi ai te gāue, neʼe mole kei fai te tā ʼo te ʼu tohi ʼi te Petele. Koia neʼe liliu ai te ʼapi ʼaē neʼe ʼau nofo ai mo Eleftheria ʼi te ʼu tafaʼaki ʼo Ateni, ko he kiʼi fale tā tohi. Neʼe tā e Eleftheria te ʼu alatike ʼo Te Tule Leʼo ʼo ina fakaʼaogaʼi he masini tā ʼe mamafa. Neʼe ina ʼai te ʼu lau pepa e hogofulu ki te masini, pea neʼe tonu ke ina tā mālohi ke hā lelei te ʼu mataʼi tohi. Pea neʼe ʼau tānaki te ʼu pasina ʼaia ʼo tui fakatahi. Neʼe fai te faʼahi ʼaia ʼi te po fuli ʼo aʼu ki te māʼupō. Ko te tagata polisi neʼe nofo ʼi te laufata ʼo lalo, pea ʼo aʼu ki te temi nei ʼe kei ma feʼekeʼaki pe koʼe neʼe mole mahalohalo pe la ki te meʼa ʼaē neʼe ma fai.

ʼE Mātou Fakafiafia ʼi Te Tuputupu Hoholo

Ko te temokalasia neʼe toe fakatuʼu ʼi te 1974, pea neʼe toe hoko tamatou gāue ʼaki he faʼahiga faʼitaliha. Logope la neʼe faka tuʼakoi tamatou gāue lolotoga taʼu e fitu, neʼe hoko ai te tuputupu fakafiafia ʼe ko te ʼu Fakamoʼoni foʼou e toko 6 000 tupu, pea neʼe aʼu ki te toko 17 000 tupu te hahaʼi ʼo te ʼu kaugā fai faka mafola ʼo te Puleʼaga.

Neʼe mātou toe kamata fai hoholo te gāue tā tohi ʼi te ʼu fale ʼo te filiale. Koia neʼe mole tuai pea neʼe liliu ʼo veliveli fau te Petele ʼi te Ala Kartali. Koia neʼe mātou totogi te koga kele neʼe ko te eketa e tahi tona lahi, ʼi te kolo tafaʼaki ʼo Ateni ko tona higoa ko Marousi. Pea neʼe laga te Petele foʼou, ʼo kau kiai mo te ʼu kogafale e 27, mo te fale gāue e tahi, mo te ʼu pilō pea mo te tahi ʼu meʼa. Neʼe avahi te ʼu fale ʼaia ʼi ʼOketopeli 1979.

ʼAki te temi, neʼe mole kei feʼauga te ʼu fale ʼaia. Koia neʼe mātou totogi te kele neʼe ko te eketa e 22 tona lahi, pea neʼe tuʼu ia teitei kilometa e 60 ʼi te potu tokelau ʼo Ateni. ʼE tuʼu te kele ʼaia ʼi Eleona, ʼi te sia ʼe feala ke tou sio ai ki te ʼu moʼuga, pea mo te ʼu telea mālalo ʼe lelei tonatou fakapala. ʼI ʼApelili 1991, neʼe mātou avahi te ʼu nofoʼaga ʼe lahi age, ʼe kau kiai te ʼu ʼapi e 22 pea ʼi te ʼapi e tahi ʼe feala ke nofo ai te toko valu.

Kua hili kiai taʼu e 60 tupu ʼi taku kau ʼi te minisitelio katoa, kae ʼe kei ʼau lelei pe ʼi te faʼahi fakasino, pea ʼe ko he tapuakina. ʼE ʼau fakafiafia heʼe ʼau “maʼu te ʼu fua lelei ʼi toku temi matuʼa.” (Pesalemo 92:14) ʼE ʼau loto fakafetaʼi tāfito kia Sehova, he neʼe feala ke ʼau sio ʼi toku maʼuli ki te tuputupu lahi ʼo tana ʼu hahaʼi tauhi moʼoni. Neʼe fakakikite e te polofeta ko Isaia te tuputupu ʼaia: “Ko tou ʼu matapā ʼe ava tuʼumaʼu anai; ʼe mole māpunuʼi anai peʼe ʼi te ʼaho peʼe ʼi te po, ke feala ke ʼaumai kia te koe te ʼu koloā ʼo te ʼu puleʼaga.”​—Isaia 60:⁠11.

ʼE ko he meʼa matalelei te sio ki te toko lauʼi miliona hahaʼi mai te ʼu puleʼaga fuli, ʼe nātou ʼōmai fakatahi ki te kautahi ʼa Sehova pea mo nātou ako peʼe lava feafeaʼi hanatou hāo ʼi te mamahi lahi, ke nātou hū ki te malamanei foʼou ʼo te ʼAtua! (2 Petelo 3:​13) ʼE feala ke ʼau ʼui moʼoni, ko te minisitelio katoa neʼe ina fakahā mai kia ʼau ʼe maʼuhiga age te faʼahi ʼaia ʼi te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe feala ke foaki mai e te malamanei. ʼIo, neʼe mole ʼau maʼu he ʼu koloā aulo, kae ko he ʼu taimani fakalaumālie ʼaē neʼe nātou fakakoloaʼia toku maʼuli ʼo lahi ʼaupito.

[Paki ʼo te pasina 23]

Ko Michalis pea mo Eleftheria Kaminaris

(Faʼahi mataʼu) Ko te fale tā tohi ʼi te Ala Lombardou

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae