ʼE Lelei Koa Takotou Kai ʼi Te Faʼahi Fakalaumālie?
“Ko te meʼa ʼaē ʼe ʼaoga tāfito ki te tagata, ʼe ko he meʼa kai lelei. . . . Kapau ʼe mole feʼauga tatatou meʼa kai, pea ʼe tou mamate anai.”—Food and Nutrition.
KO TE moʼoni tāfito ʼaia ʼe hā lelei mokā tou sio ki te ʼu paki ʼo te ʼu tagata, mo te ʼu fafine pea mo te ʼu tamaliki ʼaē ʼe sino kovi ʼuhi ko te mole foaki age ʼaē kia nātou “te meʼa ʼaē ʼe ʼaoga tāfito ki te tagata.” Ko ʼihi ʼe feala ke nātou maʼu hanatou meʼa kai, kae logope la te faʼahi ʼaia, ʼe kei nātou fia kakai. Kae ko te meʼa ʼaē ʼe tau hoko, ko te tokolahi ʼaē ʼe feala ke lelei tanatou kai, ʼe nātou kai te ʼu meʼa kai ʼaē ʼe fakatupu kovi ki tonatou sino, heʼe mole maʼu ai te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga moʼoni ki te sino. ʼE ʼui fēnei e te nusipepa Healthy Eating, “ ʼe ko te meʼa kai ʼaē ʼe tou fakaʼaogaʼi kovi tāfito.”
ʼO toe feiā pe mo te meʼa kai fakalaumālie—te ʼu moʼoni ʼaē ʼe tou maʼu ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua, te Tohi-Tapu. ʼE ʼi ai te ʼu hahaʼi, ʼe mole nātou maʼu maʼa nātou te meʼa kai fakalaumālie ʼaē ʼe ʼaoga tāfito ki tonatou maʼuli. Ko ʼihi ʼe mole nātou fakaʼaogaʼi te meʼa kai fakalaumālie ʼaē ʼe nātou maʼu. Kaeā ia koutou? ʼE lelei koa takotou kai ʼi te faʼahi fakalaumālie? Peʼe koutou fakafisi koa koutou ki te meʼa kai fakalaumālie? ʼE maʼuhiga ʼaupito ke tou vakaʼi fakalelei peʼe tou feafeaʼi ʼi te faʼahi ʼaia, koteʼuhi ʼe maʼuhiga age kia tatou te meʼa kai fakalaumālie ʼi te meʼa kai fakasino.—Mateo 4:4.
Ko He Meʼa Kai ʼe ʼAoga Ki Te Tuputupu ʼi Te Faʼahi Fakalaumālie
Ko te tohi Food and Nutrition, ʼaē ʼe talanoa ki te maʼuhiga ʼaē ke lelei tatatou kai, ʼe ina fakahā mai kia tatou te ʼu tupuʼaga e tolu ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. Ko te ʼuluaki tupuʼaga, ʼe ʼaoga kia tatou te meʼa kai “ke feala hatatou lahilahi ake, pea mo hoko atu te fetogi ʼo te ʼu eveeve ʼo te sino.” ʼE koutou ʼiloʼi koa la, ʼi te ʼaho fuli ʼo tokotou maʼuli, ko te ʼu lauʼi afe miliale eveeve ʼo tokotou sino ʼe nātou mamate pea ʼe tonu ke fetogi? ʼE tonu ke lelei tatatou kai ke feala ai ke tuputupu lelei totatou sino pea ke mālohi.
Ko te faʼahi ʼaia ʼe toe moʼoni foki ʼi te faʼahi fakalaumālie. Ohage la, ʼi te temi ʼaē neʼe faitohi ai te ʼapositolo ko Paulo ki te kokelekasio ʼo Efesi, neʼe ina faka maʼuhigaʼi te ʼaoga ʼaē ki te Kilisitiano takitokotahi ia he meʼa kai ʼe lelei ʼi te faʼahi fakalaumālie, ke liliu ko he “tagata lahi.” (Efesi 4:11-13) Kapau ʼe lelei tatatou kai ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼe mole kei tou hage anai ko ni ʼu kiʼi toe vaivavai, ʼe mole feala tanatou tokakaga kia nātou totonu, ʼo nātou tūkia ʼi te ʼu tuʼutāmaki kehekehe. (Efesi 4:14) Kae ʼe tou tuputupu ʼo tou liliu ko he ʼu hahaʼi lalahi ʼe mālolohi, ʼe feala hatatou kātakiʼi te tau ʼo te tui koteʼuhi ʼe “fafaga [tatou] ʼaki te ʼu folafola ʼo te tui.”—1 Timoteo 4:6.
ʼE koutou feiā koa? Kua koutou lalahi koa ʼi te faʼahi fakalaumālie? Peʼe kei koutou hage koa ko he kiʼi tamasiʼi ʼi te faʼahi fakalaumālie—ʼe vaivai, ʼo mole feala hana fai tokotahi tona maʼuli, pea mole feala tana fakahoko katoa tona ʼu maʼua faka Kilisitiano? ʼE mahino ia, ʼe mole tou ʼui anai ʼe tou hage ko he ʼu kiʼi toe ʼi te faʼahi fakalaumālie, kae ʼe ko he meʼa lelei hatatou sivi ia tatou takitokotahi. Ko ʼihi Kilisitiano fakanofo ʼo te ʼuluaki sēkulō neʼe nātou feiā ʼi te faʼahi fakalaumālie. Logope la neʼe kua tonu ke nātou “faiako,” mo popoto pea mo lotolelei ke nātou akoʼi ki te hahaʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼui e te Folafola ʼa te ʼAtua, neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “Kua toe ʼaoga kia koutou ke akoʼi koutou e he tahi talu mai te kamataʼaga ʼo te ʼu meʼa tāfito ʼo te ʼu folafola taputapu ʼa te ʼAtua; pea kua toe ʼaoga kia koutou te huʼa pipi, ka mole ko he meʼa kai mālohi.” Kapau ʼe koutou fia tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie, koutou ʼuakai ki te meʼa kai fakalaumālie ʼaē ʼe lelei pea mo mālohi. ʼAua naʼa koutou fakafeauga pe ki te meʼa kai ʼo he kiʼi toe ʼi te faʼahi fakalaumālie!—Hepeleo 5:12.
Ko te meʼa kai fakalaumālie mālohi ʼaia ʼe toe ʼaoga kia tatou moʼo fakatokatoka ʼo te ʼu fihifihia ʼaē ʼe fakatupu e te ʼu ʼahiʼahi ʼaē ʼe tau mo tatou ʼi te ʼaho fuli ʼi te mālama agakovi ʼaenī. Ko te ʼu ʼahiʼahi ʼaia ʼe feala ke nātou maumauʼi totatou mālohi ʼi te faʼahi fakalaumālie. Kae ko Sehova ʼe feala ke ina fakafoʼou te mālohi ʼaia. Neʼe ʼui fēnei e Paulo: “ ʼE mole māua fakafisi ai, kae tatau aipe peʼe popo tomā ʼuhiga tagata ʼaē ʼo tuʼa, ʼe mahino papau ia ko tomā ʼuhiga tagata ʼaē ʼi loto ʼe fakafoʼou ia ʼi te ʼaho mo te ʼaho.” (2 Kolonito 4:16) E feafeaʼi tatatou “fakafoʼou ʼi te ʼaho mo te ʼaho?” ʼI te tahi faʼahi, ʼe hoko te faʼahi ʼaia mo kapau ʼe tou kai tuʼumaʼu ki te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼaki tatatou ako takitokotahi pea mo te ako fakatahi mo niʼihi ia te Tohi-Tapu pea mo te ʼu tohi ʼaē ʼe fakatafito kiai.
Ko He Meʼa Kai ʼe ʼAoga Ki Te Mālohi ʼi Te Faʼahi Fakalaumālie
Ko te meʼa kai ʼe toe ʼaoga foki moʼo “fakatupu te māfana pea mo te mālohi.” Ko te meʼa kai ʼe ina foaki mai kia tatou te meʼa ʼaē ʼe ʼaoga moʼo fakahaʼele lelei ʼo totatou sino. Kapau ʼe mole feʼauga tatatou kai, pea ʼe mole feʼauga anai totatou mālohi. Kapau ʼe mole feʼauga te ukamea ʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou kai, pea ʼe tou vaivai anai. ʼE koutou feiā koa la ʼi ʼihi temi ʼo ʼuhiga mo takotou gāue ʼi te faʼahi fakalaumālie? ʼE faigataʼa koa takotou fakahoko te ʼu maʼua ʼaē ʼe pipiki ki tokotou ʼuhiga Kilisitiano? Ko te hahaʼi ʼaē ʼe nātou ʼui ʼe nātou mulimuli kia Sesu Kilisito, kua nātou fiu ʼi te fai ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe lelei, pea ʼe mole feʼauga tanatou faʼa kātaki moʼo fakahoko ʼo te ʼu gāue faka Kilisitiano. (Sake 2:17, 26) Kapau neʼe hoko te meʼa ʼaia kia koutou, ko te faitoʼo ʼaē ka ʼaoga anai kiai, ʼi hona ʼaluʼaga lahi, ʼe ko he hikihiki ʼo takotou meʼa kai fakalaumālie, peʼe ke lahi age te meʼa kai fakalaumālie ʼaē ʼe koutou fakaʼaogaʼi.—Isaia 40:29-31; Kalate 6:9.
ʼAua naʼa koutou agavale ʼo mole koutou kai lelei ʼi te faʼahi fakalaumālie. Ko te kākā lahi ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi e Satana talu mai ni ʼu sēkulō, neʼe ko tana fakalotoʼi te hahaʼi ke nātou manatu, ʼe mole ʼaoga kia nātou ke nātou lau te Tohi-Tapu, pea mo maʼu he ʼatamai mālama totonu ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. ʼE ina fakaʼaogaʼi te puleʼaki tau ʼāfea ʼaē ʼe fai e te ʼu kautau moʼo puleʼi ʼo te ʼu kolo ʼo tonatou ʼu fili—ʼe nātou fakapakupakuʼi te hahaʼi ʼo aʼu ki tanatou fakalogo kia nātou. Kae kua kovi age tana kākā. ʼE ina kākāʼi ia nātou ʼaē ʼe ina “puleʼi” ʼo ina fakapakupakuʼi ia nātou, logope la ʼe nātou maʼu te tuʼuga meʼa kai fakalaumālie ʼe lelei. ʼE mole ko he meʼa fakapunamaʼuli tatatou sio ʼaē ki te tokolahi, ʼe nātou tō ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ina fakaʼaogaʼi moʼo tauʼi ʼo nātou!—Efesi 6:10-18.
Ko He Meʼa Kai ʼe ʼAoga Ki Te Lelei ʼo Totatou Maʼuli ʼi Te Faʼahi Fakalaumālie
ʼO mulimuli ki te nusipepa Food and Nutrition, ko te tolu tupuʼaga ʼo te ʼaoga ʼaē ke tou kakai, ʼe “ko tana fakaʼaluʼalu ia te haʼele lelei ʼo te sino . . . pea mo tauʼi te ʼu mahaki.” ʼE mole hā atu aipe te ʼu fua lelei ʼo he meʼa kai ʼe lelei. Kapau ʼe lelei tatatou kai, pea ʼe tahitahiga tatatou manatu fēnei, ‘ko te meʼa kai ʼaenī neʼe lelei ki toku mafu (peʼe ki toku ʼu ifiifi peʼe ki toku ʼu ivi).’ Kae kapau ʼe mole koutou kakai lolotoga ni ʼu ʼaho, ʼe fua kovi anai ki tokotou sino. Koteā te ʼu fua kovi ʼaia? ʼE ʼui fēnei e te tohi ʼo te ʼu mahaki, “ko te ʼu fua kovi ʼaē ʼe hoko māhani: ko te mole feala ʼaē ki kita tuputupu, ʼe kita mahamahaki, pea ʼe mole kita mālohi, pea ʼe mole feala hakita fai he meʼa.” Ko te faʼahiga mahaki fakalaumālie ʼaia, neʼe tau mo te hahaʼi ʼo te Iselaele ʼāfea lolotoga he temi. Neʼe ʼui fēnei e te polofeta ko Isaia ʼo ʼuhiga mo nātou: “Ko te ʼulu katoa ʼe mahaki, pea ko te loto katoa ʼe vaivai. Mai te ʼalofi vaʼe ʼo aʼu ki te ʼulu, ʼe mole he meʼa ʼe hāo.”—Isaia 1:5, 6.
Ko he meʼa kai fakalaumālie ʼe lelei, ʼe ina foaki mai kia tatou te mālohi ke tou tauʼi te vaivai ʼi te faʼahi fakalaumālie, pea mo te ʼu fua kovi ʼo te mahaki fakalaumālie. Ko te ʼatamai mālama ʼaē ʼe foaki mai e te ʼAtua, ʼe tokoni kia tatou ke lelei totatou maʼuli fakalaumālie—mo kapau ʼe tou fakaʼaogaʼi te ʼatamai mālama ʼaia! Neʼe talanoa ia Sesu ki te tokolahi ʼo te hahaʼi ʼo tona temi, ʼo ina ʼui neʼe mole nātou ako he meʼa ʼi te meʼa ʼaē neʼe hoko ki tanatou ʼu kui ʼuhi ko tanatou mole kai lelei ʼi te faʼahi fakalaumālie. Neʼe nātou fakafisi foki mo nātou ki te ʼu moʼoni ʼaē neʼe ina akoʼi age kia nātou. Neʼe koteā tona ʼu fua? Neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Heʼe ko te loto ʼo te hahaʼi nei kua liliu ʼo feku, pea ʼaki ʼonatou taliga neʼe nātou logo ka mole nātou tokagaʼi, pea neʼe nātou moeʼi ʼonatou mata; ke ʼaua naʼa nātou sisio ʼaki ʼonatou mata, pea mo logo ʼaki ʼonatou taliga, pea mo mahino ki tona ʼuhiga ʼaki tonatou loto, pea mo nātou toe liliu mai ai, ke ʼaua naʼa ʼau fakamaʼuli ai ia nātou.” (Mateo 13:15) Ko te tokolahi ʼo te hahaʼi neʼe mole nātou maʼu te ʼu fua lelei ʼo te mālohi ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua. Neʼe nātou nonofo mo tanatou mahaki ʼaē ʼi te faʼahi fakalaumālie. Māʼiape la mo ʼihi Kilisitiano fakanofo neʼe nātou liliu ʼo “vaivavai pea mo mahaki.” (1 Kolonito 11:30) ʼOfa pe ke ʼaua naʼa tou meʼa noaʼi te meʼa kai fakalaumālie ʼaē ʼe foaki mai e te ʼAtua.—Pesalemo 107:20.
Ko Te Meʼa Kai Fakalaumālie ʼe Mole Lelei
ʼO hilifaki ki te ʼu fua kovi ʼaē ʼe fakatupu e te pakupaku ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼe ʼi ai te tahi tuʼutāmaki ʼe tonu ke tou tokakaga kiai—ko te faʼahiga meʼa kai ʼaē ʼe tou kai kae kua kovi ia. Kapau ʼe tou tali he ʼu akonaki ʼe pipiki kiai he ʼu meʼa fakatemonio, pea ʼe feala ke tou tuʼutāmaki ai, ohage pe ko te feala ʼaē ke tou tuʼutāmaki mo kapau ʼe tou kai he meʼa kai ʼe kua pala. (Kolose 2:8) ʼE mole faigafua tuʼumaʼu hatatou ʼiloʼi he meʼa kai neʼe kākāʼi. ʼE ʼui fēnei e te tagata poto, “ ʼi ʼihi temi, ʼe hage ʼe lelei te meʼa kai, kae ʼe kua lahi ai te ʼu mikolope.” Koia, ʼe ko he meʼa lelei hatatou vakaʼi peʼe haʼu maifea tatatou meʼa kai fakatātā, pea ʼe tonu ke tou manatuʼi ko ʼihi tohi ʼe lagi kua kākāʼi ʼaki te ʼu manatu ʼe mole ko he ʼu manatu faka Tohi-Tapu, ohage ko te ʼu tohi faka ʼaposita, pea mo te ʼu filosofia. Ko ʼihi tagata fakatau meʼa kai ʼe nātou tohi te ʼu meʼa loi ʼi te ʼu pepa ʼo te meʼa kai ʼaē ʼe fakatau, moʼo kākāʼi te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te meʼa kai ʼaia. ʼE tou tui papau ko Satana, te tagata aga kākā lahi, ʼe fai feiā. Koia koutou vakavakaʼi lelei peʼe koutou toʼo takotou meʼa kai ʼi he tahi ʼe feala ke koutou falala ki ai, ke feala ai hakotou nonofo “mālohi ʼi te tui.”—Tito 1:9, 13.
Ko Thomas Adams, ko te tagata lotu ʼo te 17 sēkulō, neʼe ina ʼui fēnei ʼo ʼuhiga mo te hahaʼi ʼo tona temi: “Neʼe nātou keli tonatou faitoka ʼaki tonatou ʼu nifo.” Ko tona faka ʼuhiga ʼaē neʼe nātou mamate ʼuhi ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou kai. Koutou vakavakaʼi fakalelei naʼa koutou mamate ʼuhi ko te meʼa kai fakalaumālie ʼaē ʼe koutou kai. Koutou kumi te ʼu meʼa kai fakalaumālie ʼaē ʼe lelei. “He koʼe ʼe koutou haga fakaʼaogaʼi takotou paʼaga ki te meʼa ʼaē ʼe mole ko he pane?” ko te fehuʼi ʼaia ʼaē neʼe fai e Sehova ʼAtua, ʼi te temi ʼaē neʼe maliu ai ia nātou ʼaē neʼe nātou ʼui ko nātou ko tana hahaʼi, ki te kau faiako loi pea mo te kau polofeta loi. “Koutou fagono lelei mai kia te ʼau, pea ke koutou kai te meʼa ʼaē ʼe lelei, pea ke fiafia tokotou nefesi ʼi te gako. Koutou fakafalele tokotou taliga pea mo ʼōmai kia te ʼau. Koutou fakalogo, pea ʼe maʼuli anai tokotou nefesi.”—Isaia 55:2, 3; vakaʼi ia Selemia 2:8, 13.
ʼE Mahu Te ʼu Meʼa Kai Fakalaumālie
ʼE mahino ia, ʼe mole ʼi ai he hoge ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa kai fakalaumālie ʼaē ʼe lelei. Ohage ko tona fakakikite e Sesu, ʼi te temi nei ʼe ʼi ai te kaugana agatonu mo poto ʼe maʼumaʼua ʼi te tufa ʼo te “meʼa kai ʼi tona temi totonu” kia nātou fuli ʼaē ʼe nātou loto kiai. (Mateo 24:45) ʼAki te polofeta ko Isaia, neʼe fakapapau fēnei e Sehova: “Koʼeni ko ʼaku kaugana ʼe kakai anai, kae ko koutou ʼe koutou fia kakai anai . . . ko ʼaku kaugana ʼe nātou kalaga fakafiafia anai, ʼuhi ko te lelei ʼo te loto.” ʼI tona fakahagatonu, ʼe ina fakapapau he kātoaga lahi kia nātou ʼaē ʼe nātou fia kai kiai. “ ʼE mahino ia, ʼe fai anai e Sehova ʼo te ʼatu kautau maʼa te hahaʼi fuli . . . he kātoaga mo te meʼa kai kua lelei tona loloʼi, he kātoaga ʼo he ʼu vino kua tuku ke toka tona veveli, he ʼu meʼa kai kua lelei tona loloʼi ʼe fonu ʼi te gako ʼo te hui.”—Isaia 25:6; 65:13, 14.
Kae koutou fakakaukauʼi te meʼa ʼaenī: ʼE feala ke tou pakupaku ʼi he kātoaga! Māʼiape la peʼe ʼi ai he meʼa kai ʼi ʼotatou tafa, ʼe feala ke tou pakupaku mo kapau ʼe mole tou tutuʼu ʼo kai te meʼa kai ʼaia. ʼE fakamatala lelei te faʼahi ʼaia ia Tāʼaga Lea 26:15: “Ko ia ʼaē ʼe piko neʼe ina fufū tona nima ʼi te foʼi ipu ʼo te kātoaga; kua liliu ia ʼo gaʼegaʼe fau moʼo toe hiki ake ki tona gutu.” ʼI meʼa fakaʼofaʼofa foki! ʼE toe feala foki mo tatou ke tou fakapiko fau ʼi tatatou ako takitokotahi ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua, pea mo te ʼu tohi faka Tohi-Tapu ʼaē neʼe gaohi moʼo tokoni kia tatou ke tou kai te ʼu meʼa kai fakalaumālie. Peʼe feala ʼaki te temi, ko tou fiu ʼi te teuteuʼi ʼo te ʼu fono, pea mo fai ni ʼu tali ʼi te ʼu fono ʼaia.
Ko Te ʼu Agamāhani ʼAē ʼe Lelei ʼi Te Kai
Koia, ʼe tonu ke tou fakamāmāhani lelei ʼi te kai ʼo te ʼu meʼa kai fakalaumālie. Kae ʼi tona ʼaluʼaga moʼoni, ʼe lahi te ʼu hahaʼi ʼe mole lahi tanatou kai ki te meʼa kai fakalaumālie, pea ko ʼihi ʼe nātou fakapakupaku. ʼE nātou hage ko te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe mole nātou mahino ki te maʼuhiga ʼaē ke nātou fakamāmāhani ʼi te kai lelei, ʼo aʼu ki tanatou mahamahaki ki muli age. Ko te tohi Healthy Eating ʼe ina fakahā mai te tupuʼaga ʼaē ke tou tokakaga ki tatatou faʼahiga kai heʼe tou ʼiloʼi ʼe maʼuhiga ʼi totatou maʼuli ke lelei tatatou kai, ʼo ina ʼui fēnei: “Ko te fihifihia ʼaē [ʼe hoko ʼuhi ko te mole lelei ʼo takita kai], ʼe mole ko he popo fakavilivili ʼo tokita sino, peʼe ko he tuʼutāmaki ʼe foimo hoko atu aipe, ohage ko he tahi ʼe mole tokaga mokā fakalaka ʼi te ala. Kae ʼe feala ke popo māmālie tokita sino, pea ʼe kita pikisia ʼi te ʼu mahaki kehekehe, mo fasi gafua tokita ʼu hui, pea ʼe mole vave anai te lelei ʼo tokita ʼu lavea, pea mo tokita mahaki.”
ʼI ʼihi ʼaluʼaga faigataʼa ʼaupito, ʼe lagi liliu he tahi ohage ko he finemui ʼe kau ʼi te mahaki ʼaē ko te anorexie mentale. ʼI tona loto ʼe ina ʼui ʼe mole tonu ke kai lahi, pea ʼe lelei tona sino, logope la ʼe fakaʼaluʼalu ʼo kovi tona maʼuli fakasino. Ki muli age, ʼe mole kei fia kai ki he meʼa. ʼE ʼui fēnei e te tohi ʼo ʼuhiga mo te ʼu mahaki, “ ʼE feala ke tuʼutāmaki ai.” Koteā tona tupuʼaga? “Logope la ʼe tahitahiga te mate ʼo he tahi ʼuhi ko tana pakupaku, kae kapau ʼe mole lelei tana kai, pea ʼe feala ke mahamahaki ai pea mo mate ai ʼuhi ko he mahaki māhani.”
Neʼe fakamoʼoni fēnei e te fafine Kilisitiano: “Lolotoga ni ʼu taʼu, neʼe ʼau ʼiloʼi lelei neʼe ʼaoga ke ʼau teuteuʼi tuʼumaʼu te ʼu fono pea mo ʼau ako te Tohi-Tapu, kae neʼe mole ʼau lava fai te faʼahi ʼaia.” Ki muli age, neʼe ina fai te ʼu fetogi ke ina ako fakalelei te Folafola ʼa te ʼAtua, kae neʼe hoki ina fai te faʼahi ʼaia ʼi tana mahino lelei ki te maʼuhiga ʼaē ke ina foimo fai te faʼahi ʼaia.
Koia koutou mulimuli lelei ki te tokoni ʼaē neʼe foaki mai e te ʼapositolo ko Petelo. Koutou liliu ohage “ko he ʼu kiʼi toe neʼe hoki fānauʼi,” pea ke “koutou holi mālohi ki te huʼa pipi ʼaē ʼe mole fio ʼa te folafola, koteʼuhi ʼaki ia ia, ʼe koutou tuputupu ai ki te maʼuli.” (1 Petelo 2:2) ʼIo, “koutou holi mālohi” ke koutou fakafonu takotou fakakaukau pea mo takotou loto ʼaki te ʼatamai mālama ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua. Ko nātou ʼaē kua popoto ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼe toe ʼaoga foki ke nātou taupau mo nātou te holi mālohi ʼaia. ʼAua naʼa koutou tuku ke liliu te meʼa kai fakalaumālie ‘ko he meʼa ʼe koutou fakaʼaogaʼi kovi.’ Koutou kakai fakalelei ʼi te faʼahi fakalaumālie, pea ke koutou maʼu katoa te ʼu fua lelei ʼo “te ʼu folafola ʼo te maʼuli” ʼaē ʼe maʼu ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua, te Tohi-Tapu.—2 Timoteo 1:13, 14.
[Paki ʼo te pasina 28]
ʼE ʼaoga koa ke koutou hikihiki ke lelei takotou faʼahiga kai?