Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w98 1/4 p. 6-8
  • Te Famili—ʼE Ko He Meʼa ʼe ʼAoga Ki Te Tagata!

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Te Famili—ʼE Ko He Meʼa ʼe ʼAoga Ki Te Tagata!
  • Te Tule Leʼo—1998
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Te Loto Fale ʼe Ko He Holaʼaga
  • Koutou Hāofaki Tokotou Famili
  • Ko Te Manatu Fakapotopoto ʼo ʼUhiga Mo Te Paʼaga
  • Te Maʼuhiga ʼo Te Akonaki Faka Tohi-Tapu
  • ʼE ʼi Ai Koa He Kalavi ʼo Te Manuʼia Faka Famili?
    Te Kalavi ʼo Te Manuʼia Faka Famili
  • Ko Te Famili Faka Kilisitiano ʼe Kau Fakatahi ʼo Fai Te ʼu Gāue
    Te Tule Leʼo—1993
  • Te Kalavi ʼo Te Manuʼia Faka Famili
    Te Fakatuʼu Ke Maʼu ʼo He Maʼuli Faka Famili Fīmālie
  • Koutou Teuteuʼi Faka Famili Tokotou Ka Haʼu Heʼegata
    Te Fakatuʼu Ke Maʼu ʼo He Maʼuli Faka Famili Fīmālie
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—1998
w98 1/4 p. 6-8

Te Famili—ʼE Ko He Meʼa ʼe ʼAoga Ki Te Tagata!

ʼE ʼUI ʼe lelei te sosiete fakatagata mo kapau ʼe lelei te ʼu famili ʼo te sosiete ʼaia. ʼE fakahā mai e te hisitolia, ka vaivai te fakatuʼutuʼu faka famili, pea ʼe toe vaivai mo te hahaʼi katoa ʼo te ʼu kolo pea mo te ʼu puleʼaga. ʼI te temi ʼaē neʼe tuʼutāmaki ai te ʼu famili ʼo te Heleni ʼāfea ʼuhi ko te aga heʼeʼaoga, neʼe maumau ai te sivilisasio ʼaia, ʼo faigafua ai tona ʼohofiʼi e te kau Loma. Neʼe nofo mālohi te Puleʼaga Loma ʼi te nofo mālohi ʼo tona ʼu famili. Kae ʼaki te temi, neʼe vaivai ai te maʼuli faka famili, pea neʼe puli māmālie te mālohi ʼo te puleʼaga ʼaia. Neʼe fakamatala fēnei e Charles W. Eliot, ʼaē neʼe pelesita ʼi te Univelesitē ʼo Harvard: “Ko te ʼu ʼuluaki fakatuʼutuʼu ʼo he sivilisasio pea mo te ʼu faiga fuli ʼa te hahaʼi, ʼe ko te fīmālie pea mo te hikihiki ʼo te maʼuli faka famili.”

ʼIo, ʼe ʼaoga te famili ki te tagata. ʼE lave fakahagatonu ki te tuʼu mālohi ʼo te sosiete pea mo te lelei ʼo te fānau pea mo te ʼu taʼiake ʼaē ka hoa mai. ʼE mahino papau ia, ʼe tokolahi ʼaupito te ʼu faʼe ʼe nātou gāue kinakina moʼo taupau tanatou ʼu fānau, pea ʼe tonu ke vikiʼi nātou ki tanatou ʼu faiga fakamalotoloto. Kae ʼe fakahā ʼi te ʼu sivisivi ʼaē neʼe fai, ʼi te agamāhani ʼe lelei age ki te ʼu fānau ke nātou nonofo ʼi he famili ʼe ʼi ai he faʼe pea mo he tāmai.

Neʼe fakahā ʼi te sivi ʼaē neʼe fai ʼi Ositalalia ʼi te ʼu tūpulaga e toko 2 100, “ko te ʼu tūpulaga ʼaē ʼe mavete tanatou ʼu mātuʼa, ʼe lahi age tanatou mahamahaki, pea ʼe lahi age tanatou ʼu fihifihia ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou logoʼi ʼi tonatou loto, pea ʼe lahi age tanatou fai ʼo te ʼu felāveʼi fakasino ʼi te kau tūpulaga ʼaē ʼe lelei tonatou famili.” Ko te tahi sivi neʼe fai e te U.S. National Institutes of Health Statistics, ʼe ina ʼui fēnei ʼo ʼuhiga mo te kau tamaliki ʼo te ʼu famili ʼaē kua mavetevete, “ko te toko 20 ʼo aʼu ki te toko 30 ʼi te teau ia nātou ʼaia, ʼe feala ke hoko kia nātou he tuʼutāmaki, ko te toko 40 ʼo aʼu ki te toko 75 ʼi te teau ʼe mole lagi nātou fetogi kalasi ʼi te faleako, pea ko te toko 70 ʼi te teau ʼe lagi fakamavae nātou ʼi te faleako.” Pea ʼe fakamatala fēnei e te tahi tagata sivisivi, “ ʼe lahi age te maumauʼi ʼo te lao e te kau tūpulaga ʼo te ʼu famili ʼaē ʼe hala tāmai peʼe hala mo faʼe ʼi te kau tūpulaga ʼaē ʼe nātou lalahi ake ʼi te ʼu famili ʼaē ʼe ʼi ai he tāmai mo he faʼe.”

Te Loto Fale ʼe Ko He Holaʼaga

Ko te fakatuʼutuʼu faka famili ʼe ina foaki mai kia tatou fuli, he loto fale ʼe maʼuli fiafia, mo fakaloto mālohi pea mo maʼuli tokalelei. ʼE ʼui fēnei e te tagata Suédois: “Ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito ki te fiafia pea mo te fīmālie, ʼe mole ko te gāue, peʼe ko te ʼu meʼa fakasino, peʼe ko te ʼu fakafiafia, peʼe ko te ʼu kaumeʼa, kae ko te famili.”

ʼE fakahā mai e te Tohi-Tapu, ko te ʼu higoa ʼo te ʼu famili fuli ʼaē ʼi te kele, ʼe haʼu mai te Tupuʼaga Lahi ʼo te ʼu famili, ia Sehova ʼAtua, heʼe ko ia ʼaē neʼe ina fakatuʼutuʼu te famili. (Senesi 1:​27, 28; 2:​23, 24; Efesi 3:​14, 15) Kae ʼi te Tohi-Tapu, neʼe fakakikite e te ʼapositolo ko Paulo ʼe hoko anai ki te famili te fakafeagai mālohi, ʼo tupu ʼaki ai te tahi ʼalu ʼo te sosiete fakatagata pea mo te meʼa noaʼi ʼo te aga ʼaē ʼe tonu ke fai, ʼi tuʼa ʼo te kokelekasio faka Kilisitiano. Neʼe ina ʼui ko “te ʼu ʼaho fakamuli” ʼe fakaʼiloga anai ʼaki te heʼe agatonu, mo te “heʼeʼofa” pea mo te talagataʼa ki te ʼu mātuʼa, māʼiape la ʼi te hahaʼi ʼaē “ ʼe hage ʼe nātou pipiki ki te ʼAtua.” Neʼe uga e Paulo te kau Kilisitiano ke nātou maliu kehe mai te hahaʼi ʼaia. Neʼe fakakikite e Sesu ʼe mavetevete anai te famili ʼuhi ko te fakafeagai ʼa ʼihi ki te moʼoni fakaʼatua.​—2 Timoteo 3:​1-5; Mateo 10:32-37.

Kae ʼe mole tuku feiāʼi tatou e te ʼAtua, ka mole ina foaki mai he tokoni. ʼI tana Folafola ʼe lahi ai te ʼu akonaki ʼo ʼuhiga mo te ʼu felogoi faka famili. ʼE ina fakahā mai peʼe lava feafeaʼi ke maui mālie totatou maʼuli faka famili pea ke fiafia ai te hahaʼi takitokotahi ʼo te famili, pea ke nātou fakahoko tonatou ʼu maʼua.a​—Efesi 5:​33; 6:​1-4.

ʼE feala koa ʼi te ʼu ʼaho ʼaenī ke kita maʼu he ʼu felogoi faka famili fiafia, logope la te lahi ʼaupito ʼo te ʼu tuʼutāmaki ʼaē ʼe hoko ki te famili? Ei! ʼE feala ke koutou fakaliliu tokotou famili ko he potu fīmālie pea mo fiafia ʼi te malamanei ʼaenī ʼaē ʼe aga fefeka pea ʼe hage ko he toafa. Kae ʼe fakamaʼua ki te famili katoa ke nātou fetokoniʼaki. Koʼeni te ʼu tokoni.

Koutou Hāofaki Tokotou Famili

Ko te meʼa ʼaē ʼe lelei tokotahi ki te logo tahi ʼo te famili, ko te fakaʼaogaʼi fakatahi ʼo tonatou temi. Ko nātou fuli ʼo te famili ʼe tonu ke nātou fia fakatahi ʼi te ʼu temi ʼaē ʼe nātou ava ai. ʼE lagi tonu anai ke koutou fai he ʼu sakilifisio. Ohage la ko koutou kau tūpulaga, ʼe lagi tonu anai ke koutou tuku te sioʼi ʼo te ʼata ʼaē ʼe koutou leleiʼia, peʼe ko te faigaoʼi, peʼe ko te temi ʼaē ʼe koutou fakafiafia ai mo takotou ʼu kaumeʼa. Kae ko koutou ʼu tāmai, ʼaē ʼi te agamāhani ʼe koutou gāue moʼo maʼu te falā ʼaē ʼe ʼaoga ki takotou famili, ʼaua naʼa koutou fakaʼaogaʼi tokotou temi ki te fakafiafia peʼe ko te tahi meʼa ʼaē ʼa koutou tokotahi pe. Koutou fakatuʼutuʼu ke koutou fai fakatahi he ʼu meʼa mo tokotou famili, ohage ko te ʼolo ʼo haʼele ʼi te fakaʼosi vāhaʼa, peʼe ko hakotou ʼolo ʼo mālōlō. ʼE mahino papau ia, ʼe tonu ke koutou fakatuʼutuʼu he meʼa ʼe fakaʼamuʼamu kiai te famili katoa pea mo nātou leleiʼia.

ʼE mole ʼaoga pe kia nātou te temi ʼaē ʼe fakahigoaʼi ko te “temi makehe,” ko tona faka ʼuhiga ko te kiʼi temi kua fakatuʼutuʼu ke fakatahi tuʼumaʼu ai te fānau pea mo te ʼu mātuʼa. Pea ʼe toe ʼaoga kia nātou ke fakalahi te temi ʼaia. ʼE tohi fēnei e te tagata fai sulunale ʼi te nusipepa Suédois: “Lolotoga te ʼu taʼu e 15 ʼaē neʼe ʼau fai talalogo ai, neʼe ʼau felāveʼi mo te tokolahi ʼo te kau tūpulaga ʼaē ʼe māmio kovi . . . Neʼe fakatokagaʼi ia nātou fuli ʼaia te meʼa ʼaenī, neʼe akoʼi nātou ʼo mulimuli ki te manatu ʼaia ʼo te ‘temi makehe’: ‘Neʼe mole he temi ʼo taku ʼu mātuʼa.’ ‘Neʼe mole nā fakalogo mai kia ʼau.’ ‘[Ko taku tāmai] neʼe folau tuʼumaʼu.’ . . . ʼI tokotou ʼuhiga tāmai peʼe faʼe, ʼe ʼa koutou te filifili te temi ʼaē ka koutou fakaʼaogaʼi ki takotou fānau. Kae ʼe fakafuafua anai te meʼa ʼaia ʼaē neʼe koutou filifili, ia taʼu e 15 ki muli age e he tūpulaga ʼe taʼu 15, pea ʼe ina fai anai ʼaki he aga fefeka.”

Ko Te Manatu Fakapotopoto ʼo ʼUhiga Mo Te Paʼaga

Tahi ʼaē meʼa, ʼe tonu ki te famili katoa ke manatu fakapotopoto ʼo ʼuhiga mo te paʼaga. ʼE nātou fia foaki anai te falā ʼaē ʼe feala ke nātou foaki moʼo totogi ʼaki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki te famili. Tokolahi te hahaʼi fafine ʼe tonu ke nātou gāue heʼe mole feʼauga te falā, kae ko koutou ʼu fafine ʼohoana ʼe tonu ke mahino kia koutou ʼe lagi koutou felāveʼi anai mo te ʼu tuʼutāmaki pea mo te ʼu fakahala. ʼE uga koutou e te mālama ʼaenī ke “koutou fai te meʼa ʼaē ʼe koutou loto kiai.” ʼE feala ke tuputupu ʼaki ai tokotou loto faʼitaliha pea mo takotou mole leleiʼia te tuʼulaga ʼaē neʼe foaki atu kia koutou e te ʼAtua ʼi tokotou ʼuhiga faʼe ʼaē ʼe gāue ʼi te loto fale.​—Tito 2:​4, 5.

Kapau ko koutou ʼu faʼe, ʼe feala ke koutou nonofo ʼi fale ʼo takitaki pea mo fakakaumeʼa mo takotou fānau, ʼe mahino ia, ʼaki te faʼahi ʼaia ʼe mālohi anai tokotou famili pea ʼe nonofo fakatahi anai takotou famili katoa tatau aipe pe koteā te ʼu faigataʼaʼia ʼaē ʼe feala ke hoko. ʼE lahi ʼaupito te ʼu meʼa ʼaē ʼe feala ke fai e te fafine moʼo taupau te famili ke maʼuli fiafia, mo fīmālie pea ke nātou maʼu ʼi tonatou loto fale te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe ʼaoga kia nātou. Neʼe ʼui e te tagata fai politike ʼo te 19 sēkulō: “ ʼE ʼaoga ke ʼi ai he ʼu tagata e toko teau moʼo faʼu he nofoʼaga tau, kae ko he fafine e tahi ʼe feala ke ina faʼufaʼu he loto fale.”

Kapau ʼe fetokoniʼaki te famili katoa ke nātou fakaʼaogaʼi lelei te falā ʼo te famili, pea ʼe hāo anai te famili ʼi te ʼu tuʼuga faigataʼaʼia. ʼE tonu ke felogoi te taumatuʼa ke faigafua te maʼuli ʼo te famili pea ke nā fakamuʼamuʼa te ʼu meʼa fakalaumālie. ʼE tonu ke akoʼi ki te ʼu fānau ke nātou fakafeauga ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou maʼu, ʼo mole nātou fakamaʼua ke foaki age kia nātou te ʼu meʼa ʼaē ʼe mole feala ke totogi e te ʼu mātuʼa. Koutou tokaga ki te holi ʼo te ʼu mata! ʼE lahi te ʼu famili ʼe mavetevete, ʼuhi ko tanatou holi ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe totogi kovi, ʼo lahi ai te ʼu maʼua ʼaē ʼe tonu ke nātou huʼi. ʼE lelei ke tānaki e te famili tanatou falā moʼo fai fakatahi ʼaki he meʼa​—ohage la ko he ʼaho ʼe nātou ʼolo ai ʼo mālōlō, peʼe ko he totogi ʼo he masini ʼe ʼaoga ki te loto fale, peʼe ko he meʼa ʼofa moʼo lagolago ki te kokelekasio faka Kilisitiano.

Ko te tahi meʼa ʼaē ʼe feala ke fiafia ai te famili pea mo tonu ke nātou fai fuli, ʼe ko te fakamaʼa pea mo te gaohi lelei ʼo tonatou ʼapi, mo tanatou ʼōloto, mo tanatou motokā pea mo ʼihi meʼa. Ko te famili katoa, māʼiape la mo nātou liliki, ʼe feala ke tuku age kia nātou he kiʼi gāue. ʼU tamaliki, koutou faiga ke mole maumau noa tokotou temi. Kae koutou taupau he loto fia tokoni pea mo koutou gāue fakatahi mo tokotou famili; ʼe tupu ʼaki ai te felogoi lelei pea mo te fakakaumeʼa, ʼaē ʼe fakatafito kiai te logo tahi ʼo te famili.

Te Maʼuhiga ʼo Te Akonaki Faka Tohi-Tapu

ʼI te famili faka Kilisitiano, ʼe toe faka maʼuhigaʼi foki te fai tuʼumaʼu ʼo he ako faka Tohi-Tapu. Ko te fai palalau ʼo ʼuhiga mo te ʼu vaega faka Tohi-Tapu ʼi te ʼaho fuli pea mo te ako faka famili ʼaē ʼe fai ʼi te vāhaʼa fuli, ʼe tokoni anai ki te famili ke nātou logo tahi. Ko te ʼu fai palalau ʼaia ʼo ʼuhiga mo te ʼu moʼoni faka Tohi-Tapu tāfito pea mo tona ʼu pelesepeto, ʼe tonu ke malave ki te loto ʼo nātou takitokotahi ʼo te famili.

Ko te ʼu temi ʼaia ʼaē ʼe fakatahitahi ai te famili ʼe tonu ke nātou ako ai he meʼa, kae ʼe toe tonu foki ke fakafiafia pea mo fakaloto mālohi. Ko te famili ʼe nofo ʼi te potu tokelau ʼo Suède, neʼe ko he agamāhani ki te ʼu fānau ke nātou tohi te ʼu fehuʼi ʼaē neʼe lagaʼi ʼi te lolotoga ʼo te vāhaʼa. ʼOsi ʼaia pea neʼe nātou fai palalau ʼo ʼuhiga mo te ʼu fehuʼi ʼaia ʼi te ako faka Tohi-Tapu ʼo te vāhaʼa. Neʼe hā ʼi te ʼu fehuʼi fakapotopoto ʼaia te fakakaukau fakamalotoloto ʼa te ʼu fānau pea mo tanatou leleiʼia te ʼu akonaki faka Tohi-Tapu. Koʼeni te ʼu fehuʼi: “ ʼE fakatuputupu tuʼumaʼu koa e te ʼAtua ia meʼa fuli, pe neʼe ina fai tuʼa tahi pe?” “He koʼe ʼe ʼui e te Tohi-Tapu neʼe faʼu e te ʼAtua te tagata ‘ki tona paki,’ kae ʼe tou ʼiloʼi ko te ʼAtua ʼe mole ko he tagata?” “Neʼe mole ʼaisi koa ia Atama mo Eva ʼi te Palatiso lolotoga te temi nive, he neʼe mole ʼi ai honā ʼu mutuʼi meʼa pea mo honā ʼu sūlie?” “He koʼe ʼe ʼaoga kia tatou te māhina ʼi te pōʼuli, mo kapau ʼe tonu ke fakapōʼuli?” ʼI te temi ʼaenī, kua lalahi ake te ʼu tamaliki ʼaia pea ʼe nātou tauhi ki te ʼAtua ʼi te temi katoa.

Ka koutou fakatokatoka te ʼu fihifihia faka famili, ʼe tonu kia koutou ʼu mātuʼa ke koutou fakaloto mālohi pea mo loto fiafia. Koutou lototokaga, ke ʼaua naʼa koutou aga fefeka, kae ke ʼalutahi takotou aga mo te ʼu pelesepeto maʼuhiga. ʼE tonu ke sio takotou fānau ʼe ko takotou ʼofa ki te ʼAtua pea mo tana ʼu pelesepeto faitotonu ʼaē ʼe fakatafito tuʼumaʼu kiai te ʼu tonu ʼaē ʼe koutou fai. ʼE ʼaoga ki te fānau he fakaloto mālohi moʼo tauʼi te lotohoha pea mo te lotomamahi ʼaē ʼe hoko kia nātou ʼi te faleako.

Ko koutou ʼu mātuʼa, ʼaua naʼa koutou manatu ʼe tonu ke hage ʼe koutou haohaoa. Koutou fakamoʼoni ki takotou ʼu hala pea mo koutou faifakalelei ki takotou fānau mo kapau neʼe koutou faihala. Ko koutou ʼu tūpulaga, koutou ʼofa ki takotou faʼe pea mo takotou tāmai mokā ʼe nā fakamoʼoni ki tanā ʼu hala.​—Tagata Tānaki 7:​16.

Ei, ʼe tokalelei mo fīmālie pea mo fiafia anai te loto fale, mo kapau ʼe logo tahi te famili. Neʼe ʼui fēnei e te tagata fai tuketuke ko Goethe: “Peʼe hau peʼe tagata gāue kele, kae ʼe fiafia tokotahi ia ia ʼaē, ʼe ina maʼu tana fiafia ʼi tona loto fale.” Ki te ʼu mātuʼa pea mo te ʼu fānau ʼaē ʼe nātou leleiʼia te fakatuʼutuʼu ʼaia, ʼe tonu ke liliu tonatou loto fale ko he holaʼaga makehe maʼa nātou.

ʼE moʼoni ia ʼaho nei ʼe hoko te ʼu tuʼutāmaki ki te famili ʼi te malamanei ʼaē ʼe tou maʼuʼuli ai. Kae mai tona ʼuhiga ʼaē ko te famili ʼe ko te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua, koia ʼe hāo anai ʼi te ʼu faigataʼaʼia ʼaia. ʼE hāo anai tokotou famili, pea mo koutou foki, mo kapau ʼe koutou mulimuli ki te takitaki faitotonu ʼa te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te maʼuli faka famili fiafia.

[Nota ʼi te lalo pasina]

a Kapau ʼe koutou fia maʼu he tahi ʼu fakamahino ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, koutou vakaʼi te tohi Le secret du bonheur familial ʼaē ʼe pasina 192, neʼe tā e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae