Tonatou Maʼuli
Neʼe ʼAu Maʼuli Faigafua Moʼo Tauhi Kia Sehova
NEʼE FAKAMATALA E CLARA GERBER MOYER
Ko toku taʼu 92 pea kua faigataʼa taku haʼele, kae ʼe kei mālama lelei taku fakakaukau. ʼE ʼau loto fakafetaʼi lahi he neʼe ʼau maʼu te pilivilesio ʼaē ke ʼau tauhi kia Sehova talu mai taku kei veliveli! Neʼe ʼau lavaʼi tāfito te faʼahi maʼuhiga ʼaia he neʼe ʼau faka faigafua toku maʼuli.
NEʼE ʼau tupu ʼi te ʼaho 18 ʼo ʼAukusito 1907, ʼi te kolo ʼo Alliance, ʼi Ohio, ʼi Amelika, pea ko ʼau te muʼa ʼo te fānau e toko nima. ʼI toku taʼu valu, ko te tagata fai faka mafola temi katoa ʼo te kau Ako ʼo te Tohi-Tapu, te higoa ʼaia ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, neʼe haʼu ʼi tana lelue ki tomatou fale tauhi manu. Neʼe fai palalau mo taku faʼe ko Laura Gerber ʼi te vaʼe matapā, pea neʼe ina fehuʼi age peʼe ina ʼiloʼi pe koʼe ʼe hoko feiā te agakovi. Neʼe ko te fehuʼi ʼaia ʼaē neʼe fai tuʼumaʼu e taku faʼe.
ʼI tana ʼosi kole age ki taku tāmai, ʼaē neʼe gāue ʼi te fale ʼaē ʼe tānaki ai te meʼa kai ʼo te ʼu manu, neʼe toʼo ai e taku faʼe te ʼu tohi e ono ʼo te ʼu Études des Écritures. Neʼe ina lau fuli te ʼu tohi ʼaia pea neʼe malave ʼaupito kia ia te ʼu moʼoni ʼo te Tohi-Tapu ʼaē neʼe ina lau ai. Neʼe ina ako te Tohi 6, ko tona kupu tāfito La nouvelle création, pea neʼe mahino lelei kia ia te maʼua ʼaē ke papitema te kau Kilisitiano ʼi te vai. Neʼe mole ina ʼiloʼi peʼe feafeaʼi hana maʼu te kau Ako ʼo te Tohi-Tapu, pea neʼe ina kole ai ki taku tāmai ke ina papitemaʼi ia ia ʼi te kiʼi vaitafe ʼo tomatou fale tauhi manu, logola neʼe ko te māhina momoko ʼaia ʼo Malesio 1916.
Mole fualoa kiai, pea neʼe sio taku faʼe ki te fakahāhā ʼi te nusipepa, ʼe fai anai ʼi te kolo ʼo Alliance, te akonaki ʼi te Fale ʼo te ʼu ʼOfafine ʼo te kau Solia Matuʼa. Neʼe fēnei te kupu tāfito ʼo te akonaki: “Le divin plan des âges.” Neʼe fia ʼalu kiai taku faʼe he neʼe tatau mo te kupu tāfito ʼo te Tohi 1 ʼo te Études des Écritures. Neʼe teuteuʼi tamatou saliote ʼe toho e te ʼu hōsi, pea neʼe ʼolo ai te famili katoa ki tamatou ʼuluaki fono, pea ko ʼihi neʼe heheka hōsi ka ko ʼihi neʼe heka saliote. ʼO kamata ʼi te ʼaho ʼaia, neʼe mātou ʼolo ai ki te ʼu fono ʼaē neʼe fai ʼi te ʼAhotapu pea mo te Feliafā afiafi ʼi te ʼu loto fale ʼo te ʼu tēhina. Mole fualoa, pea neʼe toe papitemaʼi taku faʼe e te tēhina ʼo te kokelekasio. Ko taku tāmai, ʼaē neʼe maʼumaʼua tuʼumaʼu ʼi te ʼu gāue ʼo te fale tauhi manu, neʼe ina fia ako te Tohi-Tapu, pea neʼe papitema ʼi ni ʼu taʼu ki muli age.
ʼE ʼAu Felāveʼi Mo Te Kau Takitaki
ʼI te ʼaho 10 ʼo Sūnio 1917, ko J. F. Rutherford, te pelesita ʼo te Sosiete Watch Tower ʼi te temi ʼaia, neʼe ina ʼaʼahi tomatou kolo ko Alliance, ʼo ina fai te akonaki ko tona kupu tāfito “He koʼe ʼe Tau Te ʼu Puleʼaga?” Neʼe ʼau taʼu hiva pea neʼe ʼau ʼalu ki te akonaki ʼaia mo taku ʼu mātuʼa pea mo toku ʼu kiʼi tokolua veliveli e lua ko Willie pea mo Charles. Neʼe ko te toko lauʼi teau tupu hahaʼi ʼaē neʼe ʼōmai ki te akonaki ʼaia. Hili te faiakonaki ʼa te tēhina ko Rutherford, tokolahi ia nātou ʼaē neʼe kau kiai neʼe nātou toho paki ʼi tuʼa ʼi te Fale ʼo Columbia, ʼaē neʼe ina fai ai tana akonaki. ʼI te vāhaʼa ʼaē neʼe hoa kiai, ʼi te fale pe ʼaia, neʼe fai e te tēhina ko A. H. Macmillan tana akonaki ko tona kupu tāfito ʼaenī: “ ʼE Hoko Mai Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua.” Neʼe ko he pilivilesio ki tomatou kiʼi kolo veliveli te ʼaʼahi ʼo te ʼu tēhina ʼaia.
Te ʼu ʼUluaki Fakatahi Maʼuhiga
Ko te ʼuluaki fakatahi ʼaē neʼe ʼau ʼalu kiai, neʼe fai ʼi te taʼu 1918 ʼi Atwater, ʼi Ohio, ʼe vaha mamaʼo ʼi ni ʼu kilometa mo Alliance. Neʼe kole e taku faʼe ki te tēhina ʼo te Sosiete peʼe feʼauga toku taʼu ke ʼau papitema. Neʼe ʼau manatu ai neʼe kua ʼau foaki toku maʼuli ki te ʼAtua ke ʼau fai tona finegalo, pea neʼe fakagafua mai ke ʼau papitema ʼi te ʼaho ʼaia, ʼi te vaitafe neʼe tuʼu ōvi ki te gāueʼaga ʼapo. Neʼe ʼau fetogi toku ʼu mutuʼi meʼa ʼi te falelā ʼaē neʼe fakatuʼu e te ʼu tēhina ki te kau papitema, pea neʼe ʼau papitema mo toku kofu moe ʼāfea pea mo mātolu.
ʼI Sepetepeli 1919, ko ʼau mo taku ʼu mātuʼa neʼe mātou ʼolo ʼi te saliote afi ki Sandusky, ʼi Ohio, ʼi te Lac Érié. ʼI te kolo ʼaia, neʼe mātou ʼolo vaka ai ki Cedar Point he neʼe fai ai tamatou fakatahi maʼuhiga. ʼI tamatou hifo ʼi te vaka, neʼe ʼi ai te kiʼi meʼa kai neʼe teuteuʼi ʼi te ʼuafu. Neʼe ʼau kai taku hamburger, pea neʼe ko he meʼa kai lelei ʼaia maʼaku ʼi te temi ʼaia. Neʼe kano lelei! Neʼe ko te toko 7 000 hahaʼi ʼaē neʼe kau ki te fakatahi ʼaia ʼaē neʼe fai ia ʼaho e valu. Neʼe tonu ke ʼau fakalogo lelei he neʼe mole ʼi ai he mikolo.
ʼI te fakatahi ʼaia, neʼe hoki fakahā ai te kaupepa ʼaē ʼe ʼalutahi mo Te Tule Leʼo, ko te L’Âge dʼOr (ʼi te temi nei ko te Réveillez-vous !) Neʼe mole ʼau ako ʼi te ʼuluaki vāhaʼa, he neʼe maʼuhiga ʼaupito kia ʼau taku kau ki te fakatahi ʼaia. Ko Cedar Point neʼe ko he koga meʼa neʼe ʼolo kiai te hahaʼi ʼo mālōlō, pea neʼe ʼi ai te ʼu hahaʼi fai kuka ʼi te fale kai neʼe nātou teuteuʼi te meʼa kai ʼo te kau telekē. Kae ʼi te tahi leva temi, neʼe mole kei gāue ai te kau fai kuka pea mo te kau fai selevisi ʼo te fale kai, pea ko te ʼu tuagaʼane ʼaē neʼe popoto ʼi te fai kuka, neʼe nātou gāue ai moʼo teuteuʼi te meʼa kai maʼa te kau telekē. Ko te ʼu taʼu ki muli age, neʼe teuteuʼi e te hahaʼi ʼa Sehova tanatou ʼu meʼa kai ʼi te ʼu fakatahi.
Neʼe mātou toe maʼu te pilivilesio ʼaē ke mātou toe liliu ki Cedar Point ʼi Sepetepeli 1922, ki te fakatahi ʼaho hiva, pea neʼe kau ai te toko 18 000. Neʼe ko te fakatahi ʼaia ʼaē neʼe fakaloto mālohiʼi ai mātou e te Tēhina ko Rutherford, ke mātou “kalagaʼi, kalagaʼi, kalagaʼi te Hau pea mo tona Puleʼaga.” Kae neʼe kua ʼau kamata kau ki te fai faka mafola ʼi ni ʼu taʼu ki muʼa atu, ʼaki te tufa ʼo te ʼu kiʼi pepa lotu pea mo te nusipepa L’Âge dʼOr.
ʼE ʼAu Leleiʼia Te Minisitelio
ʼI te kamata ʼo te taʼu 1918, neʼe ʼau kau ki te tufa ʼo te kiʼi pepa lotu La chute de Babylone, ki te ʼu fale tauhi manu ʼi ʼomātou tafa. ʼUhi ko te momoko, neʼe mātou hili te ʼu maka momole ʼi te fuga afi ʼi fale, pea neʼe mātou ʼai ki te saliote ke māfana ai tomatou ʼu vaʼe. Neʼe mātou ʼai te ʼu foʼi kote mātolu pea mo te ʼu puloga, he neʼe punupunu te saliote ʼi ʼoluga pea mo te ʼu tafa kae neʼe mole he meʼa fakamāfana. Kae neʼe ko te ʼu temi fakafiafia.
ʼI te taʼu 1920, neʼe teuteuʼi te tohi makehe Le mystère accompli, neʼe fakahigoa ko te ZG, pea neʼe tatau tona agaaga mo he nusipepa.a Ko ʼau mo taku ʼu mātuʼa neʼe mātou tufa te tohi ʼaia ʼi Alliance. ʼI te temi ʼaia, neʼe mātou ʼolo takitokotahi ki te ʼu ʼapi, pea ʼi te tahi ʼaho neʼe ʼau mataku ʼi taku ʼalu ki te ʼapi neʼe heheka ai te ʼu hahaʼi ʼi te fakaheketālaʼa. ʼI taku ʼosi fai taku ʼu ʼuluaki palalau, neʼe ʼui fēnei e te fafine: “ ʼE lelei te ʼu palalau ʼaē neʼe ina fai,” pea neʼe ina tali te nusipepa. Neʼe ʼau tufa te ʼu nusipepa e 13 ʼi te ʼaho ʼaia, pea neʼe ko taku hoki kau fualoa ʼaia ki te faka mafola ʼi te ʼu ʼapi.
ʼI toku taʼu 15, neʼe mahaki taku faʼe, neʼe ko tona ʼu ʼatefēfē, pea neʼe tonu ke takoto ʼi he māhina katoa. Ko toku kiʼi tēhina, ko Hazel, neʼe kei veliveli, pea neʼe ʼau mavae ʼi te fale ako moʼo tokoni ki te ʼu gāue ʼo te fale tauhi manu pea mo ʼau taupau te ʼu tamaliki. Kae neʼe maʼuhiga ki toku famili te moʼoni ʼo te Tohi-Tapu, pea neʼe mātou kau tuʼumaʼu ʼi te ʼu fono fuli ʼo te kokelekasio.
ʼI te taʼu 1928, ʼi te Fakamanatu ʼo te mate ʼa Kilisito, neʼe tufa kia nātou fuli ʼaē neʼe kau kiai, te kiʼi pepa lotu ko tona kupu tāfito “Kofea Koa Te Toko Hiva?” Neʼe talanoa te kiʼi pepa ʼaia kia Luka 17:11-19, ʼaē ʼe ʼui ai e te Tohi-Tapu ko te tokotahi pe ʼi te toko hogofulu kau kilia ʼaē neʼe fakamālōlō, neʼe agavaivai pea neʼe haʼu ʼo fakamālo kia Sesu ʼi tana fai te milakulo ʼaia. Neʼe malave te faʼahi ʼaia ki toku loto. Neʼe ʼau feʼekeʼaki ai: ‘ ʼE lahi feafeaʼi koa toku loto fakafetaʼi?’
Neʼe kua tokalelei te loto fale pea neʼe kei ʼau mālohi, pea neʼe mole ʼi ai hoku ʼu maʼua, koia neʼe ʼau fakatotonu ai ke ʼau mavae ʼi tomatou loto fale ke feala haku kau ki te selevisi pionie, ko te fakahigoa ʼaia ʼo nātou ʼaē ʼe gāue temi katoa ʼi te minisitelio. Neʼe fakaloto mālohiʼi ʼau e taku ʼu mātuʼa ke ʼau fai te faʼahi ʼaia. Pea neʼe tuku mai tamā telituale mo Agnes Aleta ʼaē neʼe ma kaugā gāue, pea ʼi te ʼaho 28 ʼo ʼAukusito 1928, neʼe ma heka ai ʼi te saliote afi ʼi te hola hiva pōʼuli. Neʼe ma takitahi pe te pasikete pea mo te kato moʼo fafaʼo kiai tamā ʼu tohi faka Tohi-Tapu. ʼI te taulaga saliote afi, neʼe fetāgihi ai taku ʼu mātuʼa pea mo toku ʼu kiʼi tēhina veliveli, ʼo feiā mo māua. Neʼe ʼau manatu ʼe mole ʼau toe sio anai kia nātou, he neʼe mātou tui kua vave hoko mai pe ia Halamaketone. ʼI te ʼaho ake, neʼe ma tau ki te kolo ko Brooksville, ʼi Kentucky, te telituale ʼaē neʼe tuku mai ke ma ʼolo ʼo gāue ai.
Neʼe ma lue tomā kiʼi kogafale pea neʼe ma totogi te ʼu tini spaghettis pea ma fai tamā ʼu kasikutu. ʼI te ʼaho fuli, neʼe ma ʼolo ki te ʼu koga meʼa kehekehe, ʼo ma ʼolo takitokotahi pea mo tufa ki te hahaʼi ia tohi e nima ki tona fakatau ko tola e 1,98. ʼAki te temi, neʼe ma fai te kolo katoa, ʼo ma felāveʼi mo ni ʼu hahaʼi tokolahi neʼe nātou fia ʼiloʼi te Tohi-Tapu.
Ia teitei māhina e tolu, neʼe ma felāveʼi mo te ʼu hahaʼi fuli ʼo Brooksville pea mo tona ʼu kolo tafaʼaki, ʼo feiā mo te kolo ʼo Augusta. Koia, neʼe ma ʼolo ai ʼo gāue ʼi te ʼu kolo ʼo Maysville, mo Paris, pea mo Richmond. ʼI te ʼu taʼu e tolu ʼaē neʼe hoa kiai, neʼe ma ʼolo ai ki te ʼu telituale fuli ʼo Kentucky ʼaē neʼe mole ʼi ai he ʼu kokelekasio. Neʼe tautau tokoni mai tomā ʼu kaumeʼa pea mo tomā famili ʼaē neʼe ʼōmai mai Ohio, he neʼe nātou kau mo māua ki te minisitelio lolotoga he vāhaʼa katoa peʼe laka atu.
Ko Te Tahi ʼu Fakatahi Maʼuhiga
Neʼe maʼuhiga ʼaupito te fakatahi ʼaē neʼe fai ʼi Columbus, ʼi Ohio ʼi te ʼaho 24 ki te 30 ʼo Sūlio 1931. Neʼe tala ai totatou higoa foʼou faka Tohi-Tapu, ʼaē ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. (Isaia 43:12) ʼI muʼa atu, ka kole mai e te hahaʼi pe koteā tamatou lotu, pea neʼe mātou tali fēnei: “Ko mātou ko te kau Ako ʼo te Tohi-Tapu ʼi te malamanei katoa.” Kae neʼe mole fakakeheʼi lelei tatou ʼaki te higoa ʼaia, koteʼuhi neʼe ʼi ai te tahi ʼu lotu neʼe nātou ako mo nātou te Tohi-Tapu.
Ko te tēhina ʼaē neʼe ma kaugā gāue, ia Agnes, neʼe ʼohoana pea neʼe ʼau nofo tokotahi leva; koia neʼe ʼau fiafia ʼi te tala ʼaē ko nātou ʼaē ʼe nātou kumi he tahi pionie ke nātou kaugā gāue fakatahi mo nātou, ʼe tonu ke nātou ʼolo ki te pilō ʼaē neʼe ina fakatuʼutuʼu te faʼahi ʼaia. Neʼe ʼau felāveʼi ai mo Bertha pea mo Elsie Garty pea mo Bessie Ensminger. Neʼe ʼi ai tanatou ʼu motokā e lua, pea neʼe nātou kumi he tahi tēhina pionie ke nātou gāue fakatahi. Neʼe mātou mavae fakatahi ʼi te ʼosi ʼo te fakatahi, logola neʼe mole mātou feʼiloʼiʼaki ki muʼa atu.
ʼI te temi vela, neʼe mātou gāue ʼi te telituale katoa ʼo Pennsylvanie. Pea ʼi te ōvi mai ʼo te temi momoko, neʼe mātou kole ke mātou gāue ʼi te ʼu telituale ʼo te potu saute, ʼi Caroline ʼo te Potu Noleto, mo Virginie, pea mo Maryland, ʼaē neʼe māfana ai. ʼI te fasiga taʼu mātala, neʼe mātou toe liliu ki te potu noleto. Neʼe ko te ʼu meʼa ʼaia neʼe fai māhani e te kau pionie ʼi te temi ʼaia. ʼI te taʼu 1934, ko John Booth pea mo Rudolph Abbhul, ʼaē neʼe nā fai mo nāua te ʼu folau ʼaia, neʼe nā toʼo ia Ralph Moyer pea mo tona tēhina veliveli ko Willard, ke nātou ʼolo ki Hazard, ʼi Kentucky.
Neʼe tuʼa lahi taku fetaulaki mo Ralph, pea neʼe ma feʼiloʼiʼaki lelei ʼi te fakatahi ʼaē neʼe fai ʼi Washington, ʼi te ʼaho 30 ʼo Maio ki te ʼaho 3 ʼo Sūnio 1935. Neʼe ʼau heka fakatahi mo Ralph ʼi te fakaheketālaʼa, pea neʼe talanoa te akonaki ki te “hahai kaugamalie,” peʼe ko te “toe hahaʼi tokolahi.” (Apokalipesi 7:9-14) ʼI muʼa atu, neʼe mātou tui ko nātou ʼaē ʼe kau ki te hahaʼi kaugamālie neʼe ko te kalasi ʼe ʼalu ki selo, kae ʼe mole lahi tanatou agatonu ohage ko te toko 144 000. (Apokalipesi 14:1-3) Ko te tupuʼaga la ʼaia ʼo taku mole fia kau ia nātou ʼaia!
Neʼe punamaʼuli te tokolahi ʼi te temi ʼaē neʼe fakamahino ai e te Tēhina ko Rutherford, ko te hahaʼi kaugamālie ʼe ko he kalasi ʼe maʼuli anai ʼi te kele, pea ʼe ko nātou te kau agatonu ʼaē ka hāo anai ʼi Halamaketone. Pea neʼe ina fakaafe ia nātou fuli ʼaē ʼe kau ki te hahaʼi kaugamālie ke nātou tutuʼu. Neʼe mole ʼau tuʼu, kae neʼe tuʼu ia Ralph. Ki muli age, neʼe ʼau mahino lelei leva ki te ʼu faʼahi ʼaia, pea ʼi te taʼu 1935, neʼe ko taku toʼo fakamuli ʼaia ʼo te pane pea mo te vino ʼi te Fakamanatu ʼo te mate ʼa Kilisito. Kae neʼe hoko atu e taku faʼe tana kau kiai ʼo aʼu ki tana mate ʼi Novepeli 1957.
Ko Toku Kaugā Gāue ʼo Talu Ai
Neʼe ma fefaitohiʼaki mo Ralph. Neʼe ʼau gāue ʼi te kolo ʼo Lake Placid, ʼi New York, pea neʼe gāue ia ʼi Pennsylvanie. ʼI te taʼu 1936, neʼe ina faʼu te kiʼi caravane neʼe toho e tana motokā. Neʼe haʼu ai mai Pottstown, ʼi Pennsylvanie ki Newark, ʼi New Jersey, ki te fakatahi neʼe fai ai ʼi te ʼaho 16 ki te 18 ʼo ʼOketopeli. ʼI te tahi po, ʼi te hili ʼo te fakatahi, tokolahi ia mātou kau pionie neʼe mātou ʼolo ʼo vakaʼi te caravane foʼou ʼa Ralph. ʼI te loto caravane neʼe ma tutuʼu ōvi ki te meʼa fulu pa, pea neʼe ina fehuʼi mai, “ ʼE ke leleiʼia te caravane?”
ʼI taku ʼio kiai, neʼe ina kole mai, “ ʼE ke fia nofo ai?”
Neʼe ʼau tali age “Ei,” pea neʼe fepa mai kia ʼau pea ʼe mole toe galo anai kia ʼau te faʼahi ʼaia. Hili kiai ʼaho e lua, neʼe ma maʼu te pepa neʼe ina fakagafua mai ke ma ʼohoana. ʼI te ʼaho 19 ʼo ʼOketopeli, ʼi te ʼaho ʼaē neʼe hili ai te fakatahi, neʼe ma ʼolo ki Brooklyn pea mo mamata ki te fale tā tohi ʼa te Sosiete Watch Tower. Pea neʼe ma kole he telituale ke ma gāue ai. Neʼe ko Grant Suiter ʼaē neʼe gāue ki te ʼu telituale, pea neʼe ina kole mai pe ko ai ʼaē ʼe fia gāue ai. Neʼe ʼui fēnei e Ralph: “ ʼE ma loto kiai, mo kapau ʼe feala hamā ʼohoana.”
Neʼe tali fēnei e te Tēhina ko Suiter: “Kapau ʼe koulua toe ʼōmai ʼi te hola 5, pea ʼe feala ke mātou fai te faʼahi ʼaia.” Pea ʼi te po pe ʼaia, neʼe ma ʼohoana ai ʼi te ʼapi ʼo te tēhina neʼe tuʼu ōvi ʼi Brooklyn Heights. Neʼe mātou ʼolo mo tomā ʼu kaumeʼa ʼo kakai ʼi te fale kai, pea neʼe ma toe liliu ki Newark, ʼi New Jersey, ki te caravane ʼa Ralph.
Mole fualoa kiai, pea ma ʼolo ai ki Heathsville, ʼi Virginie, tamā ʼuluaki telituale ʼaia ʼaē neʼe ma gāue fakatahi ai. Neʼe ma gāue ʼi Northumberland County, pea ma ʼolo leva ki te ʼu kolo ʼo Fulton pea mo Franklin, ʼi Pennsylvanie. ʼI te taʼu 1939, neʼe fakaafe ia Ralph ke kau ki te gāue taupau faka kolo, pea neʼe tonu ke ma ʼaʼahi te ʼu kokelekasio ʼo te silikosipisio. Neʼe ma ʼaʼahi te ʼu kokelekasio ʼo Tennessee. ʼI te taʼu ʼaē neʼe hoa kiai, neʼe tupu tamā tama ko Allen, pea ʼi te taʼu 1941, neʼe fakagata ai te gāue taupau faka kolo. Neʼe hinoʼi ai māua ke ma pionie makehe ʼi te kolo ʼo Marion, ʼi Virginie. ʼI te temi ʼaia, neʼe tonu ke ma fai faka mafola ia hola e 200 ʼi te māhina.
Neʼe Ma Fai Te ʼu Fetogi
ʼI te taʼu 1943, neʼe ʼau manatu ʼe tonu ke ʼau tuku taku selevisi pionie makehe. ʼI tamatou maʼuli ʼi te kiʼi caravane, ko te ʼu meʼa pe ʼaē neʼe feala ke ʼau fai, neʼe ko te taupau ʼo tamā toe, mo te gaohi ʼo te meʼa kai, mo te fakamaʼa ʼo tomatou ʼu mutuʼi meʼa pea mo te fai faka mafola ia hola e 60 ʼi te māhina fuli. Kae neʼe hoko atu e Ralph tana pionie makehe.
Neʼe mātou toe liliu ki Alliance, ʼi Ohio, ʼi te taʼu 1945, neʼe ma fakatau te caravane ʼaē neʼe mātou maʼuʼuli ai ia taʼu e hiva, pea mātou nonofo leva ʼi te fale tauhi manu mo ʼaku ʼu mātuʼa. Neʼe tupu ai tamā taʼahine ko Rebekah, ʼi te fakaheketālaʼa. Neʼe gāue koga ʼaho ia Ralph pea neʼe ina toʼo te selevisi pionie katoa. Neʼe ʼau gāue ʼi te fale tauhi manu pea neʼe ʼau fai ia meʼa fuli moʼo tokoni ki ai ke hoko atu tana pionie. Neʼe foaki noa mai kia māua e toku famili te moʼi kele pea mo tomā ʼapi, kae neʼe fakafisi Ralph kiai. Neʼe mole loto ia ki he tuʼuga meʼa, he neʼe fia tokaga tāfito ki te ʼu gāue ʼo te Puleʼaga.
ʼI te taʼu 1950, neʼe mātou ʼolo ki Pottstown, pea mātou lue te ʼapi kia tola e 25 ʼi te māhina. Hili kiai taʼu e 30, neʼe hiki te totogi ʼo te lue kia tola pe e 75. Neʼe mātou ʼiloʼi ai neʼe tokoni mai Sehova ke feala hamatou faka faigafua tomatou maʼuli. (Mateo 6:31-33) Neʼe gāue Ralph ia ʼaho e tolu ʼi te vāhaʼa, ko te kosi ʼulu pea mo te tele kava. ʼI te vāhaʼa fuli, neʼe mātou ako te Tohi-Tapu mo tamā ʼu toe e lua, neʼe mātou ʼolo ki te ʼu fono, pea mo faka mafola faka famili ia te logo lelei ʼo te Puleʼaga. Neʼe ko Ralph ʼaē neʼe taupau pelesita ʼi tomatou kokelekasio. ʼI tamatou faka faigafua tomatou maʼuli, neʼe lahi ai te ʼu gāue ʼaē neʼe mātou fai ʼi te tauhi kia Sehova.
Te Mate ʼo Toku ʼOhoana
ʼI te ʼaho 17 ʼo Maio 1981, neʼe mātou heheka ʼi te Fale ʼo te Puleʼaga ʼo fakalogo te faiakonaki. Neʼe logologo mahaki ia Ralph, pea neʼe ʼalu ki muli, pea neʼe ina kole ki te tahi ʼo te fono ke ina ʼaumai te kiʼi pepa neʼe ina tohi ai ʼe ʼalu ki fale. Neʼe mole ko te agamāhani ʼaia ʼa Ralph, koia neʼe ʼau kole ai ki he tahi ke ina ʼave ʼau ki fale. Neʼe mole hola katoa, pea neʼe mate ia Ralph ʼi tona mahaki ʼuto. ʼI te ʼosi ʼo te ako ʼo Te Tule Leʼo ʼi te uhu ʼaia, neʼe tala ki te kokelekasio kua mate ia Ralph.
ʼI te māhina ʼaia, neʼe kua fai e Ralph tona ʼu hola e 50 tupu ʼi te minisitelio. Neʼe fai faka mafola temi katoa lolotoga taʼu e 46 tupu. Neʼe ina fai te ʼu ako Tohi-Tapu ʼa te lauʼi teau tupu hahaʼi ʼaē neʼe liliu ki muli age ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Neʼe ʼaoga ʼaupito te ʼu sakilifisio ʼaē neʼe ma fai lolotoga te ʼu taʼu, he neʼe ma maʼu ai te ʼu tapuakina fakalaumālie.
ʼE ʼAu Loto Fakafetaʼi Ki Taku ʼu Pilivilesio
ʼI te ʼu taʼu fakamuli ʼaenī e 18, neʼe ʼau maʼuli tokotahi, mo ʼau kau ki te ʼu fono, mo faka mafola ki te hahaʼi mokā neʼe feala, pea mo ako te Folafola ʼa te ʼAtua. ʼI te temi nei, ʼe ʼau nofo ʼi te kogafale maʼa te hahaʼi matutuʼa ʼaē kua letelete. ʼE mole lahi haku ʼu meʼa pea ʼe mole ʼau loto ki he televisio. Kae neʼe koloaʼia toku maʼuli ʼi te faʼahi fakalaumālie. Neʼe nofo agatonu taku ʼu mātuʼa pea mo toku ʼu tokolua ʼo aʼu ki tonatou mate, pea kei nofo agatonu pe toku ʼu tēhina e lua ʼi te ala ʼo te moʼoni.
ʼE ʼau fiafia heʼe kua tagata ʼāfea taku tama ko Allen. Lolotoga ni ʼu taʼu neʼe tokaga ki te fakatagi pea mo te ʼu mikolo ʼo te Fale ʼo te Puleʼaga pea mo te Fale ʼo te Fakatahi, pea neʼe kau ki te teuteuʼi ʼo te ʼu meʼa ʼaia ʼi te ʼu fakatahi ʼaē neʼe fai ʼi te temi vela. Ko tona ʼohoana ʼe ko te kaugana agatonu ʼa te ʼAtua, pea ʼe tagata ʼāfea tanā ʼu tama e lua. Ko taku taʼahine, ia Rebekah Karres, neʼe kau ʼi te minisitelio temi katoa ia taʼu e 35 tupu, ʼo kau kiai te ʼu taʼu e fā ʼaē neʼe gāue ai ʼi te ʼu pilō tāfito ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Brooklyn. ʼI te ʼu taʼu e 25 ʼaenī kua hili, ko ia mo tona ʼohoana neʼe nā kau ki te gāue feʼaluʼaki, ʼi te ʼu potu kehekehe ʼo Amelika.
Neʼe ʼui e Sesu, ʼe tatau te Puleʼaga mo he koloā neʼe fufū pea ʼe feala ke tou maʼu. (Mateo 13:44) ʼE ʼau loto fakafetaʼi he neʼe maʼu e toku famili te koloā ʼaia ʼi te ʼu taʼu ki muʼa atu. ʼE ko he pilivilesio lahi te ʼu taʼu e 80 tupu ʼaē neʼe ʼau fakaʼaogaʼi ki te tauhi ki te ʼAtua pea ʼe mole ʼau fakahemala ki te faʼahi ʼaia! Kapau ʼe tonu ke ʼau toe kamata toku maʼuli, pea ʼe ʼau toe fai feiā pe anai, koteʼuhi ‘ko te lotoʼofa ʼa te ʼAtua ʼe lelei age ia ʼi te maʼuli.’—Pesalemo 63:3.
[Nota ʼi te lalo pasina]
a Ko te tohi Le mystère accompli neʼe ko te fitu tohi ʼaia ʼo te ʼu tohi Études des Écritures, pea ko te ʼu ʼuluaki tohi e ono neʼe tohi e Charles Taze Russell. Neʼe tā te tohi Le mystère accompli ʼi te ʼosi mate ʼo Russell.
[Paki ʼo te pasina 23]
Neʼe mātou fakalogo ki te akonaki ʼa te Tēhina ko Rutherford ʼi te taʼu 1917 ʼi Alliance, ʼi Ohio
[Paki ʼo te pasina 23]
Ko ʼau mo Ralph ʼi muʼa ʼo te “caravane” ʼaē neʼe ina faʼu
[Paki ʼo te pasina 24]
Ko ʼau mo taku ʼu toe e toko lua ia ʼaho nei