Ke Fua Lelei Kia Koutou Takotou ʼu Agamāhani
ʼI TE kolo ʼo Ateni neʼe nofo ai te tagata ia taʼu e 12. ʼI te ʼaho fuli neʼe haʼu mai tana gāue ʼi te ala māhani. Pea neʼe hiki leva ki te tahi kolo ʼo Ateni. Pea ʼi te tahi ʼaho, ʼi tana ʼosi gāue, neʼe ʼalu ki tona ʼapi, kae neʼe ʼalu ia ki tona ʼapi ʼāfea he neʼe mole ina toʼo te ala ʼaē ʼe ʼalu ki tona ʼapi foʼou. Ei, neʼe kua māhani ʼi te ʼalu ʼi te ala ʼaē ʼe ʼalu ki tona ʼapi ʼāfea!
ʼE mole tou punamaʼuli ki te fakahigoaʼi ʼo te agamāhani, ʼe ko he tahi ʼaia agaaga ʼo totatou maʼuli ʼe ina takitaki tatou. ʼO mulimuli ki tona faka ʼuhiga ʼaia, ʼe lava fakatatau te ʼu agamāhani ki he afi. ʼE tou leleiʼia mokā ʼi ai he afi ʼe ina fakamālama te fakapōʼuli, pea ʼe ina lava fakamāfana totatou sino pea mo tatatou meʼa kai. Kae ʼe toe feala ki te afi ke ina fai he ʼu meʼa fakamataku, ke ina matehi he ʼu hahaʼi pea mo maumauʼi totatou ʼu koloā. ʼE toe moʼoni te faʼahi ʼaia ʼo ʼuhiga mo te ʼu agamāhani. ʼE feala ke fua lelei ʼaupito he ʼu agamāhani ʼe fakaʼaogaʼi lelei. Kae ʼe toe feala pe ke nātou fakatupu tuʼutāmaki.
Ko te tagata ʼaē neʼe tou talanoa ki ai ʼi te kamata, neʼe pulinoa tona temi heʼe ʼi te ala ʼaē neʼe ʼalu māhani ai, neʼe faigataʼa te holo lelei ʼo te ʼu fua motokā. Kae ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito, ʼe feala ʼaki te ʼu agamāhani ke fua lelei kia kita peʼe fua kovi. Koʼeni te ʼu kiʼi faʼifaʼitaki faka Tohi-Tapu, ʼe nātou fakahā mai peʼe lava feafeaʼi ki he ʼu agamāhani ke nātou tokoni, peʼe ke nātou tāʼofi tatatou tauhi pea mo tatatou felogoi mo te ʼAtua.
Te ʼu Faʼifaʼitaki Faka Tohi-Tapu ʼo Te ʼu Agamāhani Lelei Pea Mo Kovi
Ko Noe, mo Sopo, pea mo Taniela neʼe tapuakina fuli nātou ʼuhi ko tanatou felogoi lelei mo te ʼAtua. ʼE vikiʼi nātou e te Tohi-Tapu “ ʼuhi ko tanatou faitotonu.” (Esekiele 14:14) ʼE hā lelei mai, neʼe lelei te ʼu agamāhani ʼa te ʼu tagata ʼaia e toko tolu.
Neʼe ʼui age kia Noe ke ina faʼu te aleka, ko te vaka ʼe loa age ʼi te malaʼe aka fiti polo pea mo māʼoluga age ʼi te fale ʼe laufata nima. ʼI te ʼu temi ʼāfea, neʼe ko he toe gāue fakamataku ʼaia mo kapau neʼe tuku age ki he tagata ʼe faʼu vaka. Pea neʼe faʼu te aleka e Noe pea mo te toko fitu ʼo tona famili, logola tanatou mole maʼu te ʼu meʼa gāue ʼo te temi nei. Tahi ʼaē meʼa, neʼe tonu ke faka mafola ia Noe ki te hahaʼi ʼo tona temi. ʼE mahino ia neʼe toe tokaga ia Noe ki te maʼuli fakalaumālie pea mo te maʼuli fakasino ʼo tona famili. (2 Petelo 2:5) Moʼo fakahoko te ʼu meʼa fuli ʼaia, neʼe lagi lelei te ʼu agamāhani ʼa Noe ʼo ʼuhiga mo te gāue. Tahi ʼaē meʼa, ʼe ʼui e te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo Noe “neʼe haʼele mo te ʼAtua moʼoni. . . . Neʼe fai e Noe ia meʼa fuli, ʼo mulimuli pe ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakatotonuʼi age e Sehova.” (Senesi 6:9, 22; 7:5) Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe ʼui ʼo ʼuhiga mo ia ʼi te Tohi-Tapu ʼe “heʼe mele,” ʼe mahino mai neʼe haga haʼele ia Noe mo te ʼAtua ʼi te ʼosi ʼo te Tulivio, pea ʼi te hili ʼo te talagataʼa ʼaē neʼe fai kia Sehova ʼi Papele. ʼIo, neʼe haga haʼele ia Noe mo te ʼAtua ʼo aʼu ki tona mate ʼi tona taʼu 950.—Senesi 9:29.
Neʼe tokoni te ʼu agamāhani lelei ʼa Sopo kia ia totonu ke liliu ʼo “haohaoa pea mo totonu.” (Sopo 1:1, 8; 2:3) ʼI tona ʼuhiga pelepitelo ʼo te famili, neʼe ko he agamāhani ʼa Sopo te fai ʼo he ʼu sakilifisio maʼa tana fānau mokā ʼosi hanatou fakafiafia, naʼa meʼa hala age pe neʼe nātou “ ‘agahala . . . ki te ʼAtua pea mo . . . leakovi kia te ia ʼi tonatou loto.’ Pea neʼe fai feiā tuʼumaʼu e Sopo.” (Sopo 1:5) ʼI te famili ʼo Sopo, neʼe lagi maʼuhiga te ʼu agamāhani ʼaē ʼo ʼuhiga mo te tauhi kia Sehova.
ʼI tona maʼuli katoa neʼe tauhi “tuʼumaʼu” ia Taniela kia Sehova. (Taniela 6:16, 20) ʼI te faʼahi fakalaumālie, neʼe koteā te ʼu agamāhani lelei ʼa Taniela? ʼUluaki, neʼe faikole tuʼumaʼu kia Sehova. Logola te fakatotonu ʼa te hau ke tuku te ʼu faikole ʼaia, kae “tuʼa tolu ʼi te ʼaho, neʼe tuʼutuli [Taniela], ʼo faikole pea mo fakavikiviki ia muʼa ʼo tona ʼAtua, ohage ko tana fai māhani.” (Taniela 6:10) Neʼe mole ina lava tuku tana agamāhani ʼaia ʼaē ko te faikole ki te ʼAtua, tatau aipe pe neʼe feala ke mate ai. ʼE mahino ia ko te agamāhani ʼaia neʼe ina fakaloto mālohiʼi ia Taniela ʼi tona maʼuli agatonu ki te ʼAtua. Neʼe lagi toe maʼu e Taniela te agamāhani ʼaē ko te ako pea mo te metitasioʼi ʼo te ʼu fakapapau taulekaleka ʼa te ʼAtua. (Selemia 25:11, 12; Taniela 9:2) ʼE lagi neʼe tokoni te ʼu agamāhani lelei ʼaia kia Taniela ke faʼa kātaki ʼo aʼu ki te fakaʼosi, ʼo nofo agatonu ʼi te lele ʼaē ʼo te maʼuli.
Kae kia Tina neʼe tau mo te malaʼia he neʼe kovi tana agamāhani. Neʼe ko hana “agamāhani . . . [tana] ʼalu ki te ʼu taʼahine ʼo te fenua,” ʼaē neʼe mole nātou atolasio kia Sehova. (Senesi 34:1) ʼE hage neʼe mole kovi te agamāhani ʼaia kae neʼe tuʼutāmaki ai. ʼUluaki, neʼe fakaʼalikiʼi Tina e Sikemi, ko te tūpulaga neʼe ʼui ʼe “ko ia ʼaē ʼe lelei ʼaupito ʼi te ʼapi katoa ʼo tana tāmai.” Pea lua neʼe lagavaka tona ʼu tokolua e lua, ʼo nā tāmateʼi te ʼu tagata fuli ʼo te kolo katoa. ʼI ikuʼaga fakamataku!—Senesi 34:19, 25-29.
ʼE tou lava ʼiloʼi feafeaʼi ʼe fua lelei anai tatatou ʼu agamāhani kia tatou pea mole tou lotomamahi ai anai?
Koutou Fakaʼaogaʼi He ʼu Agamāhani
Neʼe tohi fēnei e te tagata filosofia: “Ko te ʼu agamāhani ʼe ko he ʼu meʼa neʼe kua fakatuʼutuʼu fakatomuʼa.” Kae ʼe mole tonu ke feiā. ʼE fakahā lelei e te Tohi-Tapu, ʼe tou lava fili ke tou fetogi tatatou ʼu agamāhani kovi pea mo tou fakatuputupu he ʼu agamāhani lelei.
ʼE lelei age pea mo faigafua age te taupau ʼo he maʼuli faka Kilisitiano mo kapau ʼe ʼi ai he ʼu agamāhani lelei. Ko te Kilisitiano ʼi Keleka ko Alex, ʼe ina ʼui fēnei: “Kua ʼau māhani ʼi te mulimuli ki he polokalama, moʼo fakahoko he ʼu gāue kehekehe, pea ʼe ina faka fealagia ke ʼau fakaʼaogaʼi lelei toku temi.” ʼE fakahā e te tagata ʼāfea ko Theophilus, ko tana māhani ʼi te muliʼi ʼo tana polokalama, ʼe tokoni kia ia ke ina fakahoko fakalelei tona ʼu maʼua. ʼE ina ʼui fēnei: “ ʼE ʼau ʼiloʼi papau, kapau ʼe mole ʼi ai haku polokalama, pea ʼe mole ʼau lava fakahoko lelei anai toku ʼu maʼua faka Kilisitiano fuli.”
ʼI totatou ʼuhiga Kilisitiano, ʼe fakaloto mālohiʼi tatou ke tou “haʼele fakalelei ʼi te fai pe ʼaia.” (Filipe 3:16, MN ) ʼE fakamaʼua ki te faʼahi ʼaia he “agamāhani . . . ko te fai ʼo he fakatuʼutuʼu lelei.” ʼE fua lelei kia tatou te ʼu agamāhani lelei ʼaia, koteʼuhi ʼe tou fakaʼaogaʼi lelei totatou temi, heʼe mole tou fakakaukauʼi ʼi te temi fuli te meʼa ʼaē ʼe tonu ke kita fai—heʼe kua tou fai fakatomuʼa te fakatuʼutuʼu lelei ke tou muliʼi pea kua tou māhani ʼi tona fai tuʼumaʼu. Kua hage pe kua tou fai faka ʼatamai te ʼu agamāhani mālohi ʼaia. Ohage pe ko he tahi kua māhani ʼi te faʼahiga ʼuli motokā lelei, ʼe feala kia ia ʼaia ke ina fai fakavilivili he puleʼaki mokā felāveʼi mo he tuʼutāmaki ʼi te ala. ʼO feiā mo te ʼu agamāhani lelei, ʼe lava tokoni mai ke tou fai fakavilivili he ʼu tonu ʼe lelei ʼi totatou maʼuli faka Kilisitiano.
ʼE ʼui e te tagata faitohi Pilitania ko Jeremy Taylor: “ ʼE fakatupu e te ʼu gāue te ʼu agamāhani.” Kapau ʼe lelei tatatou ʼu agamāhani, pea ʼe mole faigataʼa anai te fai ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe lelei. Ohage la, ʼi totatou ʼuhiga minisi Kilisitiano, kapau ʼe tou kau tuʼumaʼu ki te gāue fai faka mafola, pea ʼe faigafua age pea mo fakafiafia age tatatou ʼolo ki te fai faka mafola. ʼO ʼuhiga mo te kau ʼapositolo, ʼe tou lau “ ʼi te ʼaho fuli pe, ʼi te fale lotu pea mo te ʼu ʼapi, tuʼumaʼu pe, ʼe nātou haga akoʼi pea mo tala te logo lelei ʼo ʼuhiga mo Kilisito, Sesu.” (Gaue 5:42; 17:2, MN ) Tahi ʼaē meʼa, kapau ʼe tahitahiga takita kau ki te minisitelio, pea ʼe tou tuʼania anai, pea ʼe ʼaoga ai kia tatou he temi loaloaga ke kita toe fakamāmāhani ki te gāue faka Kilisitiano maʼuhiga ʼaia, ʼi muʼa ʼo hatatou loto falala ʼi te gāue ʼaia.
ʼE toe moʼoni te meʼa ʼaia ʼi te tahi ʼu faʼahi ʼo totatou maʼuli faka Kilisitiano. ʼE lava tokoni mai te ʼu agamāhani lelei ke tou ‘lau tuʼumaʼu te Folafola ʼa te ʼAtua ʼi te ʼaho mo te po.’ (Sosue 1:8; Pesalemo 1:2) Neʼe ko te agamāhani ʼa te Kilisitiano ia te lau ʼo te Tohi-Tapu ia minuta e 20 peʼe 30 ʼi muʼa ʼo tana moe ʼi te pōʼuli. Tatau aipe peʼe gaʼegaʼe, kae ʼe ina ʼui kapau ʼe ʼalu ʼo moe kae mole heʼeki ina lau te Tohi-Tapu, pea ʼe mole moe lelei. Pea ʼe tuʼu atu aipe ʼo fai tona maʼua fakalaumālie ʼaia. Ko tana agamāhani lelei ʼaia neʼe toe tokoni kia ia lolotoga ni ʼu taʼu, ke ina lau te Tohi-Tapu katoa ʼi te taʼu fuli.
Ko totatou faʼifaʼitakiʼaga ko Sesu Kilisito, neʼe ʼalu māhani ki te ʼu fono ʼaē neʼe lau ai te Tohi-Tapu. “O hagepe ko tana aga mahani, nee hu ia ki te sinakoka i te sapato; pea nee tuuʼake ia o lautohi.” (Luka 4:16) Ko Joe, ko te tagata ʼāfea ʼe gāue lolotoga ni ʼu hola pea ʼe kaugamālie tona famili, ko tana agamāhani ko te kau tuʼumaʼu ki te ʼu fono, pea neʼe tokoni kia ia ke holi tuʼumaʼu ki te faʼahi ʼaia. ʼE ina ʼui fēnei: “ ʼE ʼau haʼele ki muʼa heʼe ʼau fai māhani te faʼahi ʼaia, pea ʼe ina foaki mai te mālohi fakalaumālie ʼaē ʼe ʼaoga kia te ʼau moʼo tauʼi fakalelei toku ʼu fihifihia faigataʼa.”—Hepeleo 10:24, 25.
ʼI te lele faka Kilisitiano ʼe maʼuhiga te ʼu agamāhani ʼaia ki te maʼuli. ʼE ʼui e te sivi neʼe fai ʼi te fenua neʼe fakatagaʼi ai te hahaʼi ʼa Sehova: “Ko nātou ʼaē neʼe ʼi ai tanatou ʼu agamāhani fakalaumālie lelei pea mo nātou loto fakafetaʼi lahi ki te moʼoni, neʼe faigafua tanatou nofo agatonu ʼi te hoko mai ʼo te ʼu ʼahiʼahi, kae kia nātou ʼaē neʼe mole kau tuʼumaʼu ki te ʼu fono ʼi te ʼu ‘temi faigamālie’, ʼo feiā ki te gāue fai faka mafola, pea mo nātou lotovaivai ʼi te ʼu kiʼi fihifihia, ko nātou ʼaia ʼi te agamāhani ʼe nātou tau mo te ʼahiʼahi ‘mālohi.’ ”—2 Timoteo 4:2.
Koutou Tekeʼi Te ʼu Agamāhani Kovi, Koutou Fakaʼaogaʼi Te ʼu Agamāhani Lelei
Neʼe ʼui ‘ko te tagata ʼe tonu ke ina gāueʼi te ʼu agamāhani ʼaia mo kapau ʼe ina loto ke puleʼi ia ia e te ʼu agamāhani ʼaia.’ ʼIo ko te ʼu agamāhani kovi ʼe ko he pule mālohi. Kae ʼe lava līaki te ʼu agamāhani kovi ʼaia.
ʼI te tahi temi ko Stella neʼe lahi ʼaupito tana sio televisio. ʼE ina ʼui fēnei: “ ʼI te ʼu agamāhani kovi fuli ʼaē neʼe mole ʼau lava tekeʼi neʼe mole ʼi ai he meʼa ʼe kovi.” Ohage la ko tana sio fakavale ki te televisio. ʼI tana manatu ʼe ina faka ʼuhiga tana sio ohage pe “ko hona kiʼi temi mālōlō” peʼe “ko he temi moʼo fetogi tana ʼu gāue māhani.” Kae neʼe mole kei ina lava lolomi tana agamāhani ʼaia, pea neʼe nofo lolotoga ni ʼu hola ʼi muʼa ʼo te televisio. ʼE ina ʼui fēnei: “Pea ko te agamāhani kovi ʼaia neʼe ina fakavaivaiʼi taku tuputupu fakalaumālie.” ʼAki he faiga mālohi, neʼe ina lava fakasiʼisiʼi ai tana sio televisio pea mo filifili lelei te ʼu ʼata ʼaē ʼe tonu ke ina sioʼi. ʼE ʼui fēnei e Stella: “ ʼE ʼau faiga tuʼumaʼu ke ʼau manatuʼi te tupuʼaga ʼo taku tekeʼi te agamāhani ʼaia, pea ʼe ʼau falala kia Sehova ke ʼau taupau maʼu taku fakatuʼutuʼu ʼaia.”
ʼE ʼui e te Kilisitiano ʼe higoa ko Charalambos, neʼe mole tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie, he neʼe ʼi ai tana agamāhani, ko te tuku ʼi he tahi temi te ʼu meʼa ʼaē neʼe feala ke ina foimo fai. “ ʼI taku mahino ʼaē ʼe mole lelei ke ʼau tuku ki he tahi temi te ʼu meʼa ʼaē neʼe tonu ke ʼau foimo fakahoko, neʼe ʼau kamata fai ai te ʼu fetogi ʼi toku maʼuli. Ka ʼau fai haku ʼu fakatuʼutuʼu, neʼe ʼau tohi fakalelei peʼe ko ʼāfea pea ʼe feafeaʼi te kamata fakahoko ʼo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaia. Ko te fai tuʼumaʼu ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe kua ʼau fakatuʼutuʼu kiai, neʼe ko te fakatuʼutuʼu pe ʼaia ke fai, pea ko te agamāhani lelei pe ʼaia ʼo aʼu mai ki te temi nei.” ʼIo, ko te meʼa ʼaē ʼe lelei tokotahi moʼo fetogi te ʼu agamāhani kovi ʼe ko te ʼu agamāhani lelei.
Ko nātou ʼaē ʼe fakakaugā mo tatou, ʼe nātou toe lava fakatuputupu ia tatou he ʼu agamāhani ʼe lelei peʼe kovi. ʼE fua lelei te ʼu agamāhani lelei ohage pe ko te fua kovi ʼo te ʼu agamāhani kovi. Ohage pe “ko te u fakakauga ae e kovi, e ina maumauʼi te u aga e lelei,” ko te ʼu fakakaugā lelei ʼe nātou tuku mai he ʼu faʼifaʼitaki ʼo he ʼu agamāhani ʼe ʼaoga ke tou muliʼi. (1 Kolonito 15:33) Ko te meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito, heʼe feala ki tatatou ʼu agamāhani ke nātou fakaloto mālohiʼi peʼe fakaloto vaivaiʼi totatou vāhaʼa mo te ʼAtua. ʼE ʼui fēnei e Stella: “Kapau ʼe lelei tatatou ʼu agamāhani, pea ʼe faigafua age anai tatatou tauhi ʼaē kia Sehova. Kapau ʼe mole lelei, pea ʼe mole lelei anai tatatou ʼu faiga.”
Koutou fai hakotou ʼu agamāhani ʼe lelei, pea koutou mulimuli kiai. ʼE tonu anai ko he ʼu agamāhani ʼe mālohi pea mo lelei ki tokotou maʼuli.
[Paki ʼo te pasina 19]
Ohage ko te afi, ʼe lava ke fua lelei peʼe fakatupu kovi te ʼu agamāhani
[Paki ʼo te pasina 21]
Neʼe ko he agamāhani ʼa Sesu tana nofo ʼi te sinakoka ʼi te Sapato ʼo lau te Folafola ʼa te ʼAtua
[Paki ʼo te pasina 22]
ʼE fakamālohiʼi tatatou ʼu felogoi mo te ʼAtua ʼaki he ʼu agamāhani fakalaumālie ʼe lelei