Kei Koutou Manatuʼi Koa?
Neʼe koutou leleiʼia koa te ʼu Tule Leʼo fakamuli? Pea koutou vakaʼi peʼe koutou lava tali ki te ʼu fehuʼi ʼaenī:
• ʼE tou ʼiloʼi feafeaʼi neʼe ʼi ai te ʼu tēhina pea mo te ʼu tuagaʼane ʼo Sesu?
Heʼe fakahā te faʼahi ʼaia ʼi te Tohi-Tapu ia Mateo 13:55, 56 pea mo Maleko 6:3. Ko te kupuʼi palalau faka Keleka (adelphos) ʼaē ʼe maʼu ʼi te ʼu vaega ʼaia ʼe fakaʼaogaʼi moʼo talanoa pe “ki he ʼu tēhina totonu kae mole faka ʼuhiga ki he tahi meʼa.” (The Catholic Biblical Quarterly, Sanualio 1992)—15/12, pasina 3.
• Ko te fetogi fea ʼaē kua ʼiloga lelei ʼo ʼuhiga mo te tau, pea koteā te ʼu tupuʼaga tāfito ʼo te tau?
ʼI te ʼu taʼu ʼaenī, ko te ʼu tau ʼaē neʼe hoko ʼi te malamanei neʼe ko te ʼu fetauʼaki tāfito ʼa te ʼu kūtuga kehekehe ʼo te fenua e tahi. ʼE hoko te ʼu fetauʼaki ʼaia ʼuhi ko he fehiʼa ʼa he lanu ki he tahi lanu, mo te kehekehe ʼo te ʼu lotu, mo te heʼe faitotonu, pea mo te ʼu maveuveu faka politike. Ko te tahi tupuʼaga ʼo te ʼu fetauʼaki ʼe ko te holi fakavale ʼaē ki te pule pea mo te paʼaga.—1/1, pasina 3 ki te 4.
• Koteā ʼaē ʼe tou ʼiloʼi ai neʼe mole loto ia Sesu ke tou lau liuliuga feiā te faikole ʼo Te Tāmai ʼaē ʼi Selo, ʼaē neʼe ina akoʼi mai?
Neʼe akoʼi mai e Sesu ia te faikole ʼaia ʼi tana Akonaki ʼi te Moʼuga. Lagi hili kiai ni ʼu māhina e 18, neʼe toe fakahā e Sesu te ʼu puani maʼuhiga ʼo te faikole ʼaia. (Mateo 6:9-13; Luka 11:1-4) ʼE lelei ke tou tokagaʼi, neʼe mole ina toe lau age te faikole ʼaki te ʼu kupu totonu ʼo te ʼuluaki faikole, ʼo hā ʼaki mai neʼe mole ina foaki he faikole ke tou lau liuliuga kae mole kita mahino kiai.—1/2, pasina 8.
• ʼI te hili ʼo te Tulivio, neʼe maʼu ʼifea e te lupe te lauʼi oliveto ʼaē neʼe ina ʼaumai ki te aleka?
ʼE mole tou ʼiloʼi pe neʼe kona, pe neʼe vela pe neʼe momoko te vai ʼo te Tulivio. Kae ʼe tou ʼiloʼi ko te ʼu fuʼu oliveto ʼaē kua taʼaga, ʼe toe homo ake. Koia neʼe lagi ʼi ai ʼihi fuʼu oliveto neʼe mole mamate ʼi te vai pea neʼe toe homo ake ʼona lau ki muli age.—15/2, pasina 31.
• Lolotoga te tau sivile ʼi Niselia, ʼaki te tāʼofi ʼaē neʼe hoko ʼi Biafra, neʼe maʼu feafeaʼi e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ia te meʼa kai fakalaumālie?
Neʼe fekauʼi te tagata sivile ke ʼalu ʼo gāue ʼi te Eulopa, pea ko te tahi neʼe fekauʼi ke gāue ʼi te malaʼe vakalele ʼo Biafra. Ko nāua toko lua neʼe ko te ʼu Fakamoʼoni. Logola neʼe feala hanā tuʼutāmaki ai, kae neʼe nā tali ke nā ʼaumai te meʼa kai fakalaumālie ki Biafra, ʼo fua lelei ai ki te ʼu tēhina tokolahi ʼo aʼu ki te fakaʼosi ʼo te tau ʼi te taʼu 1970.—1/3, pasina 27.
• Koteā ʼaē neʼe hoko ʼaki te Tokalelei ʼo Westphalie, pea koteā te pikipikiga ʼo te lotu kiai?
Neʼe vaevae te Puleʼaga Taputapu ʼo Loma ʼo vae tolu—te Lotu Katolika, te Lotu ʼa Lutelo pea mo te Lotu ʼa Kalevino. Neʼe fakatuʼu te Fakatahi Polotesita pea mo te Kautahi Katolika ʼi te kamata ʼo te 17 sēkulō. Pea neʼe hoko te fihi faka lotu ʼi Bohême pea neʼe liliu ia ko he fetauʼaki ʼo te ʼu puleʼaga mālohi. Ko te kau pule Katolika pea mo Polotesita neʼe nātou tahi faiga ke nātou maʼu he tuʼulaga ʼi te faʼahi faka politike pea mo maʼu koloā. ʼI te fakaʼosi, neʼe ʼi ai te ʼu palalau ki te tokalelei ʼi Westphalie. Hili kiai teitei taʼu e nima, ko te sinie ʼo te Fuakava ʼo Westphalie ʼi te taʼu 1648 neʼe ina fakagata ai te Tau ʼaē neʼe hoko ia Taʼu e Tolugofulu, pea mo kamata ai te puleʼaga foʼou ʼo Eulopa.—15/3, pasina 20 ki te 23.
• Koteā te faka ʼuhiga ʼo te numelo 666 ʼo “te manu fekai”?
ʼE tuʼu te fakaʼiloga ʼaia ia Apokalipesi 13:16-18. ʼE faka ʼuhiga te manu ki te takitaki fakatagata, pea ko tona fakatā ʼaē ki “te numelo fakatagata” ko tona faka ʼuhiga ko te ʼu puleʼaga ʼe nātou heʼe haohaoa ohage ko te tagata. ʼE fakahā e te numelo 6 mo te numelo 60 pea mo te 600 ʼe ko he numelo ʼe kovi ʼaupito kia mata ʼo te ʼAtua. Ko nātou ʼaē ʼe nātou maʼu te fakaʼiloga ʼaia ʼe nātou tauhi ʼaki he aga fakaʼapaʼapa ki te ʼu Puleʼaga faka politike peʼe nātou falala ʼe lava hāofaki nātou e te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaia.—1/4, pasina 4 ki te 7.