Te Gāue ʼe Ko He Tapuakina Peʼe Ko He Tautea?
“ ʼE mole he meʼa ʼe lelei age ki te tagata . . . [ke sio] ki . . . te meʼa ʼaē ʼe lelei ʼuhi ko tana gāue kinakina.”—Tagata Tānaki 2:24.
“KA ʼOSI taku gāue kua au gaʼegaʼe ʼosi.” Mole heʼeki faʼa fualoa, neʼe hā ʼi te sivi, ko te tokolahi ʼo te hahaʼi gāue ʼe nātou manatu feiā. ʼE mole ko he faʼahi ʼe foʼou, heʼe ko te hahaʼi gāue ʼaia ʼe nātou lotohoha; ʼe nātou gāue fualoa pea ʼe nātou fakaʼosi tanatou ʼu gāue ki ʼonatou ʼapi—pea ko tonatou ʼu patolo ʼe tahitahiga tanatou fakamālo age ki te ʼu gāue ʼaē ʼe nātou fai.
ʼI te lahi fau ʼo te gāue, kua hage maʼa te tokolahi ʼo te hahaʼi gāue ko nātou ko ni ʼu masini, ohage ʼe mole maʼuhiga te gāue ʼaē ʼe nātou fai. ʼI te agamāhani, ʼe mole tokagaʼi te ʼu manatu foʼou pea mo te ʼu fakatuʼutuʼu lelei ʼaē ʼe fai ʼo ʼuhiga mo te gāue. Koia ʼaē ʼe mole kei tatau ai te aga ʼa te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te gāue, heʼe mole kei nātou tōkakaga ʼo fai fakalelei tanatou gāue, pea ʼe mole kei nātou faiga ke toe lelei age. ʼE feala ʼaki te ʼu ʼaluʼaga ʼaia ke fehiʼa ʼaupito ai he tahi ki tana gāue.
Koteā Tatatou Manatu ʼo ʼUhiga Mo Te Gāue?
ʼIo, ʼi te agamāhani ʼe mole feala ke tou fetogi te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko ʼi totatou maʼuli. Kae ko te meʼa ʼaē ʼe tou lava fetogi ʼe ko tatatou manatu. Kapau ʼe lahi takotou ʼu manatu ʼe mole lelei ʼo ʼuhiga mo te gāue, ʼe lelei anai ke koutou fakatokagaʼi ia te manatu ʼa te ʼAtua pea mo tana ʼu pelesepeto ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. (Tagata Tānaki 5:18) Tokolahi neʼe nātou fiafia pea mo leleiʼia tanatou gāue ʼi tanatou fakaʼaogaʼi te manatu ʼa te ʼAtua pea mo tana ʼu pelesepeto.
Ko te ʼAtua ʼaē ʼe Lahi Tokotahi Tana ʼu Gāue. Ko te ʼAtua ʼe faʼa gāue ʼaupito. Lagi ʼi tatatou manatu neʼe mole lahi ni ʼu gāue neʼe fai e te ʼAtua, kae ʼi te kamataʼaga ʼo te Tohi-Tapu ʼe talanoa ʼo ʼuhiga mo te ʼu tuʼuga gāue ʼaē neʼe fai e te ʼAtua. ʼI te tohi ʼo Senesi ʼe fakahā ai ko Sehova neʼe ina fakatupu te lagi pea mo te kele. (Senesi 1:1) Koutou fakakaukauʼi age muʼa, neʼe fakahoko e te ʼAtua ia te ʼu gāue kehekehe ʼi tana kamata fakatupu—ʼe feala pe ke ʼui ʼe ko te tagata ʼe ina teuteuʼi he ʼu meʼa ke matalelei, ʼe ko he tagata fai fakatuʼutuʼu, tagata takitaki gāue, tagata fai pāki, tagata tufuga fai fale, ko he tōketā, pea mo he tagata faiako lea.—Tāʼaga Lea 8:12, 22-31.
Neʼe feafeaʼi te ʼu gāue ʼa te ʼAtua? ʼE ʼui ʼi te Tohi-Tapu neʼe “lelei ʼaupito.” (Senesi 1:4, 31) ʼIo, ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakatupu ʼe nātou ‘kalagaʼi te kolōlia ʼo te ʼAtua’ pea ʼe tonu foki mo tatou ke tou fakavikiviki kiā te ia!—Pesalemo 19:1; 148:1.
Kae neʼe mole ʼosi te ʼu gāue ʼa te ʼAtua ʼaki pe tana fakatupu ʼo te lagi pea mo te kele pea mo te ʼuluaki taumātuʼa. Neʼe ʼui fēnei e te ʼAlo ʼo Sehova ko Sesu Kilisito: “O kaku mai ki te aho-nei e gaue taku tamai.” (Soane 5:17) Ei, ʼe kei gāue pe ia Sehova moʼo foaki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki tana ʼu fakatupu, mo puipui nātou, pea mo hāofaki tana kau atolasio agatonu. (Nehemia 9:6; Pesalemo 36:6; 145:15, 16) ʼE ina fakaʼaogaʼi mo te hahaʼi, ko “te u kauga gaue a te Atua,” moʼo tokoni ki te fakahoko ʼo te tahi ʼu gāue.—1 Kolonito 3:9.
Ko te gāue ʼe ko he tapuakina. ʼE mole ʼui koa la ʼi te Tohi-Tapu ko te gāue ʼe ko he tautea? Iā Senesi 3:17-19, ʼe ʼui ko te ʼAtua neʼe ina tuku age kiā Atama mo Eva tanā gāue kinakina moʼo fakatūʼā nāua ʼuhi ko tanā talagataʼa. ʼI te temi ʼaē neʼe tauteaʼi ai te ʼuluaki taumātuʼa ʼaia, neʼe ʼui e te ʼAtua kiā Atama: “ ʼI te kakava ʼo tou fofoga ʼe ke kai anai te pane, ʼo aʼu ki tau toe liliu ki te kele.” Neʼe ko he tauteaʼi koa ʼo te ʼu gāue fuli ʼaē ka nā fakahoko?
Kailoa, neʼe tauteaʼi te heʼe agatonu ʼa Atama mo Eva, ʼo mole hoko ai te fakalahi ʼo te Palatiso ʼo Eteni. Neʼe tauteaʼi e te ʼAtua ia te kele. Pea ko te hahaʼi neʼe tonu ke nātou kakava pea mo kinakina moʼo gāueʼi te kele ke maʼu ai honatou taupau maʼuli.—Loma 8:20, 21.
ʼE mole ʼui ʼi te Tohi-Tapu ko te gāue ʼe ko he tautea, kae ʼe ko he tapuakina ʼe tonu ke tou leleiʼia. Ohage ko tona ʼui ʼi te tahi palakalafe ki muʼa atu, ko te ʼAtua ʼe gāue kinakina. Neʼe ina faʼu te tagata ʼo mulimuli ki tona pāki, pea neʼe ina foaki kiā ia te fealagia pea mo te mālohi moʼo taupau te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fakatupu. (Senesi 1:26, 28; 2:15) Ko te gāue ʼaia neʼe tuku age e te ʼAtua ʼi muʼa ʼo tana fai ia te ʼu palalau ʼaē iā Senesi 3:19. Kanapaula ko te gāue neʼe ko he tautea pea mo kovi, neʼe mole uga anai e Sehova ia te hahaʼi ke nātou gāue. Ko Noe pea mo tona famili neʼe lahi tanatou gāue ʼi muʼa ʼo te Tulivio pea ʼi te hili ʼo te Tulivio. ʼI te temi ʼo te kau Kilisitiano, neʼe toe fakaloto mālohiʼi mo te ʼu tisipulo ʼa Sesu ke nātou gāue.—1 Tesalonika 4:11.
Kae ʼe tou ʼiloʼi fuli ʼi totatou temi ko te gāue ʼe feala ke liliu ko he ʼāmoga. ʼI te temi nei, kua hilifaki kiai te lotohoha, te lotomamahi, te piko, te ʼita, te fakataupiepie, pea mo te heʼe faitotonu, ʼaē ʼe nātou hage ko ni ʼu ‘malualoi mo he ʼakau talatala.’ Kae ko te gāue ʼe mole ko he tautea. ʼE ʼui ʼi te Tohi-Tapu iā Tagata Tānaki 3:13, ko te gāue pea mo tona ʼu lelei ʼe ko he meʼa ʼofa mai te ʼAtua.—Vakaʼi te fakamatala ʼaē ʼe ʼātakai “Tou Tauʼi Te ʼu Hoha ʼo Te Gāue.”
ʼE koutou lava faka kolōliaʼi te ʼAtua ʼaki takotou gāue. ʼE vikiʼi tuʼumaʼu pe te lelei ʼo he gāue. ʼI te Tohi-Tapu, ʼe faka maʼuhigaʼi ʼaupito he gāue ʼe lelei. Ko te ʼAtua ʼe ina fai fakalelei tana ʼu gāue. Neʼe ina fakatupu tatou ʼaki te ʼu fealagia pea mo te ʼu faiva, pea ʼe ina loto ke tou fakaʼaogaʼi te ʼu fealagia ʼaia moʼo fakahoko he ʼu gāue lelei. Ohage la ʼi te Iselaele ʼāfea, ʼi te lolotoga faʼu ʼo te tapenakulo, neʼe foaki e Sehova kiā Pesalele mo Oholiape ia te poto, te ʼatamai pea mo te mahino, ke feala hanā fakahoko te ʼu gāue matalelei pea mo ʼaoga. (Ekesote 31:1-11) ʼE hā ʼaki mai ko te ʼAtua neʼe ina tokagaʼi tanatou ʼu fakatuʼutuʼu gāue, tanatou faiva gāue, mo te faʼahiga laga ʼo tanatou gāue, pea mo te tahi ʼu agaaga ʼo te gāue ʼaia.
Koia, ko he ʼu tupuʼaga tāfito ʼaia ke tou fakaʼaogaʼi lelei totatou ʼu fealagia pea mo totatou ʼu faiva ʼo ʼuhiga mo te gāue. Ko he ʼu meʼa ʼofa ʼaia ʼa te ʼAtua kiā tatou, pea ʼe mole tonu ke tou meʼa noaʼi. Koia, ʼe fakaloto mālohiʼi ai te kau Kilisitiano ke nātou fai tanatou ʼu gāue ohage pe ko te ʼAtua totonu ʼaē ʼe ina sivi tanatou ʼu gāue: “Ko he mea’pe e koutou fai, koutou fai mo te lotolelei, o hage e koutou gaue [“kiā Sehova,” MN ], kae e mole koutou gaue ki te tagata.” (Kolose 3:23) ʼE fakatotonu ki te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua ke nātou fai fakalelei tanatou ʼu gāue, ke tupu ai te fia logo ʼa tonatou ʼu kaugā gāue pea mo te hahaʼi ki te logo lelei.—Vakaʼi te fakamatala ʼaē ʼe ʼātakai “Tou Maʼuliʼi Te ʼu Pelesepeto Faka Tohi-Tapu ʼi Te Gāue.”
ʼI tatatou mahino ki te ʼu faʼahi ʼaia, ʼe tonu ke tou vakavakaʼi ia tatou totonu peʼe ko te kalitātē fea pea mo te faʼa gāue fea ʼaē ʼe ina uga tatou ke tou fai tatatou ʼu gāue. ʼE fiafia anai koa te ʼAtua ʼi te ʼu gāue ʼaē ʼe tou fai? ʼE tou fiafia koa ʼi tatatou faʼahiga fai ia te ʼu gāue ʼaē neʼe hinoʼi mai ke tou fai? Kapau ʼe mole koia, pea ʼe tonu ke tou fai ni ʼu fetogi ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia.—Tāʼaga Lea 10:4; 22:29.
ʼE tonu ke fakafuafua lelei tatatou gāue pea mo totatou maʼuli fakalaumālie. Logola ʼe ko he meʼa lelei ke tou gāue kinakina, kae ʼe ʼi ai te tahi meʼa lelei ke tou fiafia ai ʼi tatatou gāue pea mo totatou maʼuli. ʼE ko tatatou felogoi mo te ʼAtua. Ko te Hau ko Salomone, ʼaē neʼe gāue kinakina mo koloāʼia pea mo ina maʼu ia te ʼu lelei ʼo te maʼuli, neʼe ina ʼui fēnei: “Manavasiʼi ki te ʼAtua moʼoni pea mo taupau tana ʼu fakatotonu. Heʼe koʼena te maʼua kātoa ʼo te tagata.”—Tagata Tānaki 12:13.
ʼE mahino ia, ia meʼa fuli ʼaē ʼe tou fai ʼe tonu ke tou tokagaʼi te finegalo ʼo te ʼAtua. ʼE tou gāue koa ʼo mulimuli ki tona finegalo, peʼe tou fakafeagai koa kiai? ʼE tou fia fakafiafia koa ia te ʼAtua, peʼe tou faiga pe koa ke tou fakafiafia ia tatou totonu? Kapau ʼe mole tou fai te finegalo ʼo te ʼAtua, ʼe tou maʼuli mamahi anai, heʼe mole ʼi ai hatatou ʼamanaki, ʼe tou nofo tokotahi, pea ʼe mole he ʼuhiga ʼo tota maʼuli.
Neʼe ʼui e Steven Berglas, ko nātou ʼaē ʼe kinakina ʼi tanatou gāue, ʼe nātou ‘tokaga tāfito ki tanatou gāue pea kua liliu ko he koga ʼo tonatou maʼuli.’ Kae ko te gāue ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito, ko tatatou tauhi kiā Ia ʼaē neʼe ina fakatupu tatou ʼaki te ʼu fealagia pea mo te ʼu faiva moʼo fai ʼo he gāue ʼaoga. ʼE tou fiafia anai mo kapau ʼe tou fai ia te gāue ʼaē ʼe leleiʼia e totatou Tupuʼaga. Maʼa Sesu, neʼe hage te gāue ʼaē neʼe tuku age e Sehova ko hana meʼa kai kano lelei, pea mo fakaloto mālohi. (Soane 4:34; 5:36) Pea tou manatuʼi ko te ʼAtua ʼaē ʼe lahi tāfito tana ʼu gāue, ʼe ina fakaafe tatou ke tou “kauga gaue” mo ia.—1 Kolonito 3:9.
Ko te atolasio ki te ʼAtua pea mo te tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼe ina teuteuʼi tatou ki he gāue ʼe tapuakinaʼi anai. ʼI te agamāhani, ko te koga meʼa ʼe kita gāue ai ʼe fakatupu lotohoha, mo fakatupu ai he ʼu fihi pea mo fakakinakina, kae kapau ʼe mālohi tatatou tui pea mo totatou maʼuli fakalaumālie, pea ʼe feala anai ke tou maʼu he mālohi feʼauga ke tou liliu ko he kau gāue peʼe ko he ʼu patolo ʼe lelei age. Tahi ʼaē meʼa, ʼe tonu ke tou fakamālohiʼi tatatou tui ʼuhi ko te ʼu fihifihia ʼo te maʼuli ʼo te mālama agakovi ʼaenī.—1 Kolonito 16:13, 14.
Te Temi ʼAē Ka Liliu Ai Anai Te Gāue Ko He Tapuakina
ʼE feala kiā nātou ʼaē ʼe nātou gāue kinakina ki te ʼAtua ke nātou fakaʼamu ki te temi ʼaē ka ina toe fakatuʼu anai te Palatiso pea mo maʼu anai e te hahaʼi he ʼu gāue ʼe nātou leleiʼia. Ko Isaia, te polofeta ʼa Sehova, neʼe ina fakakikite fēnei te maʼuli ʼo te temi ʼaia: “ ʼE nātou laga anai ni ʼu fale pea ʼe nātou nofoʼi anai; pea ʼe mahino papau ia ʼe nātou to anai he ʼu fuʼu vite pea mo nātou kai anai tonatou ʼu fua. ʼE mole nātou laga anai ke nofoʼi e he tahi kehe; pea ʼe mole nātou to anai ke kai e he tahi kehe. . . . Ko taku hahaʼi ʼaē neʼe au fili, ʼe nātou fakaʼaogaʼi kātoa anai te gāue ʼo tonatou ʼu nima.”—Isaia 65:21-23.
ʼI te temi ʼaia, ko te gāue ʼe ko he meʼa fakafiafia anai! ʼI takotou ako te finegalo ʼo te ʼAtua pea mo mulimuli kiai, ʼofa pe ke koutou kau ia nātou ʼaē ka tapuakinaʼi e Sehova, pea mo koutou ‘sisio ki te lelei ʼo takotou gāue kinakina.’—Tagata Tānaki 3:13.
[Fakamatala ʼo te pasina 8]
Ko te ʼAtua ʼaē ʼe Lahi Tokotahi Tana ʼu Gāue: Senesi 1:1, 4, 31; Soane 5:17
[Fakamatala ʼo te pasina 8]
Ko te gāue ʼe ko he tapuakina: Senesi 1:28; 2:15; 1 Tesalonika 4:11
[Fakamatala ʼo te pasina 8]
ʼE koutou lava faka kolōliaʼi te ʼAtua ʼaki takotou gāue: Ekesote 31:1-11; Kolose 3:23
[Fakamatala ʼo te pasina 8]
ʼE tonu ke fakafuafua lelei tatatou gāue pea mo totatou maʼuli fakalaumālie: Tagata Tānaki 12:13; 1 Kolonito 3:9
[Talanoa/Paki ʼo te pasina 6]
TOU TAUʼI TE ʼU HOHA ʼO TE GĀUE
Neʼe ʼui e te kau tōketā, ʼe fakatupu mahaki te lotohoha ʼo ʼuhiga mo te gāue. Ohage la ko te lavea ʼo te ʼu gākau (ulcères), te lotovaivai pea mo te fia fakamate. ʼE fakaʼaogaʼi e te kau Saponia ki te faʼahi ʼaia ia te kupu—karoshi, “ko te mate ʼi te lahi fau ʼo te gāue.”
ʼE lahi te ʼu meʼa ʼe feala ke lotohoha he tahi ʼi tana gāue. ʼE lagi ko tona ʼu hola gāue peʼe ko te fetogi ʼo te faʼahiga fai ʼo te gāue, peʼe ko hana fihifihia mo hana takitaki gāue, peʼe ko he fetogi tuʼulaga, peʼe ko tona lētelete, peʼe ko he fakamavae ʼi te gāue. Ko ʼihi ka nātou hoha, pea ʼe nātou fetogi gāue peʼe nātou mavae ʼi te koga meʼa ʼaē ʼe nātou nonofo ai. Kae ko ʼihi logola tanatou lolomi te taʼi hoha ʼaia, kae ʼe hā ʼi te tahi ʼu faʼahi ʼo tonatou maʼuli, ʼi te agamāhani ʼe hā ʼi tonatou maʼuli faka famili. Ko ʼihi ʼe nātou lotovaivai ʼi te lahi fau ʼo tonatou lotomamahi.
Ko te kau Kilisitiano ʼe nātou maʼu te ʼu tokoni moʼo tauʼi te lotohoha ʼo te gāue. ʼE foaki ʼi te Tohi-Tapu ia te ʼu tuʼuga pelesepeto maʼuhiga ʼe ʼaoga kiā tatou ʼi te ʼu temi fihifihia ke feala hatatou maʼu he fīmālie fakalaumālie pea mo he tokalelei. Ohage la, neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Aua tautou hoha o uhiga mo apogipogi, he hoha anai te apogipogi kia te ia totonu; e feauga’pe te aho takitahi mo ona kinakina.” ʼE tou maʼu ʼi henī ia te fakaloto mālohi moʼo fakatokatoka te ʼu fihifihia ʼo te ʼaho nei, kae ʼe mole ko te ʼu fihifihia ʼo te apogipogi. Koia ʼe mole tou fakalalahi anai totatou ʼu fihifihia, heʼe ina fakaʼāsili anai totatou lotohoha.—Mateo 6:25-34.
ʼE maʼuhiga ki te kau Kilisitiano ke nātou falala ki te mālohi ʼo te ʼAtua, kae ke ʼaua naʼa nātou falala kiā nātou totonu. Kapau ʼe tou logoʼi kua tou ʼogosia ʼi totatou ʼu fihifihia, ʼe feala ki te ʼAtua ke ina foaki mai te tokalelei, ke fiafia ʼotatou loto, pea mo ina foaki mai te poto ʼaē ʼe ʼaoga moʼo fakatokatoka te faigataʼaʼia. Neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “Koutou fakamalohiʼi koutou i te Aliki pea mo te malohi o tona mafimafi.”—Efeso 6:10; Filipe 4:7.
Tahi ʼaē meʼa, ʼe feala ki te ʼu ʼaluʼaga faigataʼa ke ʼi ai hona ʼu fua lelei kiā tatou. ʼAki te ʼu ʼahiʼahi, ʼe tou falala ai kiā Sehova, ʼo tou kumi tana tokoni pea mo tou falala kātoa kiā te ia. ʼE toe feala foki ke tou haga fakatuputupu te ʼulugaaga faka Kilisitiano pea mo te fealagia ʼaē ke tou ʼutakiʼi te ʼu fihifihia. ʼE fakaloto mālohiʼi fēnei tatou e Paulo: “Tou fiameamea i otatou mamahi, he tou iloi e fakatupu mai e te mamahi te kataki, pea mai te kataki te agatonu kua fakamooni, pea mai te agatonu kua fakamooni te falala.”—Loma 5:3, 4.
Koia, māʼiape la mo te hoha ʼe lava ʼaoga kiā tatou ke tou tuputupu ai ʼi te faʼahi fakalaumālie, kae ke ʼaua naʼa tou tō ki te heʼe ʼamanaki pea mo te lotomamahi.
[Talanoa/Paki ʼo te pasina 7]
TOU MAʼULIʼI TE ʼU PELESEPETO FAKA TOHI-TAPU ʼI TE GĀUE
ʼE feala ki te hahaʼi ʼaē ʼe gāue mo tatou pea mo ʼihi ke fia logo ki te Tohi-Tapu ʼuhi ko tatatou aga faka Kilisitiano pea mo tatatou aga ʼi te gāue. ʼI tana tohi kiā Tito, neʼe tokoniʼi e te ʼapositolo ko Paulo ia nātou ʼaē ʼe nātou gāue ki he pātolo ke nātou “fakalogo . . . ki onatou pule i te meafuape ke leleiʼia natou, aua tanatou fakatutuʼu, aua naa natou aga kaka, kae natou fakaha te katoa o te lelei o tonatou agatonu, e natou fakaʼalialikiʼi ai, i te meafuape, te akonaki a te Atua totatou Fakamauli.”—Tito 2:9, 10.
Ohage la, koutou fakatokagaʼi te tohi neʼe fai e te tagata takitaki gāue ki te pilo ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova: “ ʼE au faitohi atu heʼe au fia kole atu peʼe feala la ke gāue he kau Fakamoʼoni ʼa Sehova maʼa ʼaku. ʼE au loto ke nātou gāue maʼa ʼaku heʼe au ʼiloʼi papau ʼe nātou agatonu, mo faʼafai, pea ʼe au falala ʼe mole nātou kaihaʼa anai au. ʼE au falala pe au ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Koia ʼe au kole atu ke koutou tokoni mai.”
Ko Kyle ʼe ko te tuaʼagane ʼe tali fagona ʼi te faleako mokā ʼōmai te ʼu mātuʼa ʼa te kau ako. ʼI te tahi ʼaho neʼe nā femahinohalaʼaki mo te fafine ʼe nā gāue tahi, pea neʼe tauveleʼi ia ia e te fafine iā muʼa ʼo te kau ako. ʼE ʼui fēnei e Kyle: “Neʼe au tokaga ʼi te temi ʼaia naʼa au fai he meʼa ʼe ina ʼulihi anai te huafa ʼo Sehova.” Lolotoga ʼaho e nima, neʼe fakakaukauʼi e Kyle peʼe feafeaʼi hana maʼuliʼi te ʼu pelesepeto faka Tohi-Tapu. Ko te pelesepeto iā Loma 12:18: “Kapau e feala, i te temi e kei fakalogo ai kia koutou, koutou nofo tokalelei mo te hahai fuape.” Neʼe faitohi ʼi te olotinatea ki te fafine pea neʼe faifakalelei ʼo ʼuhiga mo tanā mole felogoi lelei. Neʼe ina kole age peʼe feala la ʼi tanā ʼosi gāue ke nā fakatokatoka tonā fihifihia. ʼI tanā kua femahinoʼaki leva, neʼe malū ifo te ʼita ʼa te fafine pea neʼe sio ki te puleʼaki fakapotopoto ʼaē neʼe fai e Kyle. Neʼe ina ʼui kiā Kyle, “ ʼE mahino ko te aga ʼaenī ʼaē ʼe akoʼi atu ʼi tau lotu,” pea ʼi tanā tauʼine neʼe fāʼufua mo Kyle. Koteā te ʼui ʼa Kyle ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia? “ ʼE lelei tuʼumaʼu ke tou maʼuliʼi te ʼu pelesepeto ʼo te Tohi-Tapu.”
[Paki ʼo te pasina 4, 5]
Kua hage maʼa te tokolahi ʼo te hahaʼi gāue ko nātou ko ni ʼu masini, ohage ʼe mole maʼuhiga te gāue ʼaē ʼe nātou fai
[Paki]
Japan Information Center, Consulate General of Japan in NY
[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 8]
Globe: NASA photo