Te ʼu Kalitātē ʼAē ʼe Tonu Ke Tou Faiga Kiai
“[Ke] ke tuli koe ia te faitotonu, mo te pipiki ki te ʼAtua, mo te tui, mo te ʼofa, mo te faʼa kātaki, [pea] mo te agamalū.”—1 TIM. 6:11.
1. Kotou fakamahino te fakaʼuhiga ʼo te kupu “tuli.”
KOTEĀ ʼaē ʼe kotou manatu kiai mokā kotou logo ki te kupu “tuli”? ʼE lagi kotou manatu anai ki te temi ʼo Moisese ʼaē neʼe “tuli” ai te kau Iselaele e te kautau Esipito, ʼo mamate te kau Esipito ʼi te Tai Kula. (Eke. 14:23) Peʼe lagi kotou manatu ki te tuʼutāmaki ʼaē neʼe felāveʼi mo he tahi mokā neʼe ina fai he fakapō kae neʼe mole ina ʼamanaki kiai ʼi te temi ʼo te kau Iselaele ʼo te temi muʼa. Neʼe tonu ke foimo hola kiā kolo e ono kua fakatuʼutuʼu ke puipui ai ia ia. Heʼe ‘feala anai ki te tagata totogi toto ʼi tona ʼita lahi ke ina tuli te tagata fai fakapō, ʼo feala ke ina maʼu ia ia pea mo ina matehi ia ia.’—Teu. 19:6.
2. (a) Ko te totogi fea ʼaē neʼe fakaafe ai e te ʼAtua ʼihi Kilisitiano ke natou faiga kiai? (b) Ko te pilivilēsio fea ʼaē ʼe foaki e Sehova iā ʼaho nei ki te kau Kilisitiano e tokolahi?
2 ʼO kehekehe ia mo te ʼu faʼifaʼitaki Fakatohi-tapu ʼaē neʼe hoki tou talanoa kiai ʼi te ʼuluaki palakalafe, kotou fakatokagaʼi te manatu lelei ʼaē neʼe maʼu e te ʼapositolo ko Paulo: “ ʼE hoko atu taku lele ki te fakatuʼutuʼu ʼo te totogi ʼo te pāui ʼa te ʼAtua, pāui ki ʼoluga, ʼaki ia Kilisito Sesu.” (Filp. 3:14) ʼE fakahā ʼi te Tohi-Tapu ko te kau Kilisitiano fakanofo ʼaē ko tona kātoa ko te toko 144 000, ʼo kau ai mo Paulo, ʼe natou maʼu ia te totogi ʼaia ʼo te maʼuli ʼi selō. ʼE natou kaugā pule anai mo Sesu Kilisito ʼi tona ʼAfio Iā Taʼu e Afe ki te kele. ʼE ko he fakatuʼutuʼu taulekaleka kiā nātou ʼaia neʼe fakaafe e te ʼAtua ke natou faiga kiai! Kae tokolahi ʼi te kau Kilisitiano moʼoni iā ʼaho nei ʼe mole natou maʼu ia te ʼamanaki ʼaia peʼe ko te fakatuʼutuʼu ʼaia. Ko Sehova ʼaki tona ʼofa ʼe ina foaki kiā nātou te pilivilēsio ʼaē neʼe pulihi e Atama mo Eva, ia te ʼamanaki ʼaē ke natou māʼuʼuli ʼo heʼegata ʼi he palatiso ʼi te kele.—Fakh. 7:4, 9; 21:1-4.
3. ʼE feafeaʼi hatatou fakafetaʼi ki te ʼofa makehe ʼo te ʼAtua kiā tātou?
3 Ko te hahaʼi heʼe haohaoa ʼe mole feala ke natou maʼu te maʼuli heʼegata ʼaki pē tanatou ʼu faiga fakatagata ki te fai ʼo te meʼa ʼaē ʼe totonu. (Isa. 64:6) ʼE hoki feala pē ke tou maʼu ia te maʼuli heʼegata mo kapau ʼe tou tui ki te fakatuʼutuʼu ʼofa ʼa te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te maʼuli ʼaki ia Sesu Kilisito. Koteā ʼaē ʼe tou lava fai moʼo fakahā ia totatou loto fakafetaʼi ʼo ʼuhiga mo te ʼofa makehe ʼo te ʼAtua kiā tātou? ʼE tou lava fakalogo ki te fakatotonu ʼaenī: “[Ke] ke tuli . . . ia te faitotonu, mo te pipiki ki te ʼAtua, mo te tui, mo te ʼofa, mo te faʼa kātaki, [pea] mo te agamalū.” (1 Tim. 6:11) Ko tatatou vakaʼi te ʼu kalitātē ʼaia, ʼe feala ke tokoni mai kiā tātou takitokotahi ke “laka age” tatatou faiga ki te ʼu kalitātē ʼaia.—1 Tes. 4:1.
‘Haga Kumi Ia Te Faitotonu’
4. He koʼē ʼe feala ke tou tui papau ko te faiga ʼaē ke maʼu ia te “faitotonu” ʼe maʼuhiga, pea koteā te ʼu gāue ʼaē ke ʼuluaki fai e he tahi?
4 ʼI tana tohi kiā Timoteo, neʼe talanoa ia te ʼapositolo ko Paulo ki te ʼu kalitātē ke faiga kiai, pea ʼi tana faitohi ʼaia neʼe ina kamata ʼaki te “faitotonu.” (1 Tim. 6:11; 2 Tim. 2:22) Tahi ʼaē, ʼi te tahi age ʼu vaega ʼo te Tohi-Tapu, ʼe liuliuga ai totatou fakalotomālohiʼi ke tou faiga ke tou maʼu ia te faitotonu. (Taag. 15:9; 21:21; Isa. 51:1) Ko he faʼahiga fai ke tou kamata maʼu ia te faitotonu, ke tou ‘ako ke tou ʼiloʼi ia te ʼAtua moʼoni e tahi, pea mo ia ʼaē neʼe ina fekauʼi mai, ia Sesu Kilisito.’ (Soa. 17:3) Ko te faiga ke tou maʼu ia te faitotonu, ʼe ina uga anai he tahi ke ina fai he gāue—ke fakahemala mai tana ʼu agahala ʼāfea pea ke “mafuli” mai ai, ʼo fai te finegalo ʼo te ʼAtua.—Gāue 3:19.
5. Koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fai moʼo maʼu pea mo taupau he felōgoi faitotonu mo te ʼAtua?
5 Ko te ʼu toko lauʼi miliona ʼaē ʼe natou faiga ke natou maʼu ia te faitotonu, kua natou foaki ia tonatou maʼuli kiā Sehova pea mo fakahā ia te faʼahi ʼaia ʼaki tanatou papitema. Kapau kua kotou papitema, ʼi takotou manatu ʼe kotou fakahā koa ʼi tokotou maʼuli ʼe kotou faigaʼi ke kotou maʼu ia te faitotonu? Ko he faʼahi ʼe hā ai takotou faiga ʼaē ke kotou maʼu ia te faitotonu, ʼe ko te mahino ʼaē ʼe kotou maʼu mai te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te meʼa ʼaē “ ʼe totonu pea mo ʼaē ʼe kovi” mokā ʼe kotou fai he ʼu tonu ʼi tokotou maʼuli. (Lau ia Hepeleo 5:14.) Ohagē lā, kapau ko koe ko he selipatea pea kua feala hau ʼohoana, kua ke fakatotonu koa ʼi tou loto ʼe mole ke fakatahi anai mo he tahi ʼe mole heʼeki papitema? ʼE kotou fai anai ia te faʼahi ʼaia, mo kapau ʼe kotou faigaʼi ke kotou maʼu ia te faitotonu.—1 Ko. 7:39.
6. Kā tou faiga moʼoni ke tou maʼu ia te faitotonu, koteā ʼaē ʼe fakamaʼua kiai?
6 ʼE kehekehe ia te faitotonu pea mo te fia faitotonu fau peʼe “fia agatonu fau.” (Tnk. 7:16) Neʼe fakatokaga e Sesu ke ʼaua naʼa tou fia fakahā ia te faitotonu ʼaia ke hagē ʼe tou laka age tātou ʼi niʼihi ake. (Mat. 6:1) Ko te faigaʼi moʼoni ʼaē ke tou maʼu ia te faitotonu, ʼe fakamaʼua kiai totatou loto, ia te fakatonutonuʼi ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe kovi ʼi tatatou ʼu manatu, ʼo fēia mo te ʼu aga, mo te ʼu tupuʼaga ʼo takita fai he meʼa pea mo te ʼu holi. Kapau ʼe tou haga gāue ki te faʼahi ʼaia, pea ʼe mahino ia ʼe mole tou fai anai he ʼu agahala mamafa. (Lau ia Tāʼaga Lea 4:23; vakaʼi ia Sake 1:14, 15.) Tahi ʼaē meʼa, ʼe tapuakina anai tātou e Sehova pea mo tokoni mai ke tou haga maʼu ʼihi kalitātē Fakakilisitiano maʼuhiga.
‘Ke Ke Faiga Ki Te Pipiki Ki Te ʼAtua’
7. Koteā te fakaʼuhiga ʼo “te pipiki ki te ʼAtua”?
7 Ko te pipiki ki te ʼAtua, ʼe fakamaʼua ke tou tauhi fakamālotoloto pea mo agatonu. ʼE ʼui ʼi te tikisionalio ko te kupu Fakakeleka ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “pipiki ki te ʼAtua” ko tona fakaʼuhiga ko “te tokaga fakalelei naʼa vaivai tatatou manavasiʼi ʼaē ki te ʼAtua.” ʼI te temi fuli pē, neʼe mole fakahā e te kau Iselaele ia te taʼi pipiki ʼaia ki te ʼAtua, ʼaē neʼe hā ʼi tanatou talagataʼa logolā tonatou kua ʼosi haofaki e te ʼAtua mai Esipito.
8. (a) Ko te fehuʼi fea ʼaē neʼe malaga ake ʼaki te agahala ʼa Atama? (b) Neʼe fakahā feafeaʼi ia te tali ki te “meʼa fakalilo taputapu” ʼaia?
8 Hili te ʼu taʼu ʼe lauʼi afe ki te agahala ʼa Atama, neʼe feala ke malaga ia te fehuʼi ʼaenī: “ ʼE feala koa ki he tagata ke ina fai he tauhi haohaoa ki te ʼAtua?” Lolotoga te ʼu sēkulō, neʼe mole feala ki he tagata agahala ke ina fai he tauhi haohaoa ki te ʼAtua. Kae ʼi tona temi totonu, neʼe fakahā e Sehova ia te tali ki te “meʼa fakalilo taputapu” ʼaia. Neʼe ina tuku ifo mai te lagi ki te fatu ʼo Malia ia te maʼuli ʼo tona ʼAlo ʼulu tokotahi ke tupu ai ko he tagata haohaoa. Lolotoga tona maʼuli ʼi te kele pea mo tona fakalainoaʼi ʼi tona mate, neʼe fakahā e Sesu ia te ʼuhiga ʼo te tauhi fakamālotoloto pea mo te nofo agatonu kātoa ki te ʼAtua moʼoni. Neʼe ina fakahā ʼi tana ʼu faikole tana fakaʼapaʼapa ki tana Tamai ʼofa ʼaē ʼe ʼi selō. (Mat. 11:25; Soa. 12:27, 28) Koia, neʼe takitaki e Sehova ia Paulo ke palalau ʼo ʼuhiga mo “te pipiki ki te ʼAtua” ʼaki tana talanoa ʼo ʼuhiga mo te faʼifaʼitaki ʼa Sesu.—Lau ia 1 Timoteo 3:16.
9. ʼE feafeaʼi hatatou faiga ki te pipiki ki te ʼAtua?
9 ʼI totatou ʼuhiga heʼe haohaoa, ʼe mole feala ke tou fakahā he tauhi haohaoa ki te ʼAtua. Kae ʼe feala ke tou faiga ʼo fai ia te faʼahi ʼaia. Koia ʼe tonu ai ke tou muliʼi fakalelei ia te faʼifaʼitaki ʼa Kilisito. (1 Pet. 2:21) ʼE mole tou hagē anai ko te kau mālualoi ʼaē neʼe ‘natou maʼu ia he faʼahiga pipiki ki te ʼAtua, kae ʼe mole maʼuli iā nātou te folafola.’ (2 Tim. 3:5) ʼE mole fakaʼuhiga leva ko te pipiki moʼoni ki te ʼAtua ʼe mole ʼiloga, heʼe toe maʼua foki ke ʼiloga ia tatatou pipiki ʼaē ki te ʼAtua. Ohagē lā, kapau ʼe tou kumi hokita teu ʼohoana peʼe tou fakatuʼutuʼu ʼi te temi ʼaē ʼe tou lolotoga fai ai tatatou fakatau ki te ʼu mutuʼi meʼa ʼaē ke kita kofu kiai, ʼe tonu ke tou fakahā tuʼumaʼu ʼi ʼotatou teu ia tatatou “fakaʼapaʼapa ki te ʼAtua.” (1 Tim. 2:9, 10) ʼEī, ko te faiga ʼaē ke tou pipiki ki te ʼAtua ʼe fakamaʼua mai ke tou maʼuliʼi ia te ʼu lēkula ʼa te ʼAtua ʼi totatou maʼuli ʼi te ʼaho fuli.
‘Ke Ke Faiga Ki Te Tui’
10. Koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fai ke mālohi tuʼumaʼu ai tatatou tui?
10 Lau ia Loma 10:17. Ke kita maʼu pea mo taupau ia he tui ʼe mālohi, ʼe tonu ki he Kilisitiano ke ina metitāsioʼi ia te ʼu moʼoni taulekaleka ʼaē ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua. Neʼe foaki mai e “te tagata kaugana agatonu mo poto” ia te ʼu tohi fakatohi-tapu ʼaoga. Ko te ʼu tohi lelei e tolu, Te tagata ʼaē ʼe lahi tokotahi ʼo te ʼu temi fuli, mo te tohi Écoute le grand Enseignant, pea mo te tohi “Viens, suis-moi,” neʼe fai moʼo tokoni kiā tātou ke tou ʼiloʼi lelei age ia Kilisito pea ke feala ai hatatou mulimuli ki tana faʼifaʼitaki. (Mat. 24:45-47) ʼE toe fakatuʼutuʼu foki e te kalasi ʼo te tagata kaugana ia te ʼu fono, mo te ʼu fakatahi lalahi, pea ʼe fakamaʼuhigaʼi ai “te folafola ʼo ʼuhiga mo Kilisito.” ʼE ʼi ai koa he ʼu faʼahi ʼe feala ai ke lelei age ia tatatou fakaʼaogaʼi ia te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaia “ke makehe tatatou tokagaʼi” te ʼu meʼa ʼaē ʼe foaki mai e te ʼAtua?—Hep. 2:1.
11. Koteā te gāue ʼaē ʼe fai e te faikole pea mo te fakalogo ʼo ʼuhiga mo tatatou faiga ki te tui?
11 Ko te faikole ʼe ko he tahi ʼaia tokoni moʼo fakatuputupu ia tatatou tui ke mālohi. ʼI te tahi ʼaho neʼe kolekole fēnei age ia te ʼu tisipulo ʼa Sesu kiā te ia: “Foaki mai kiā mātou he tui ʼe lahi ake.” ʼE feala ʼaki he agavaivai ke tou kolekole mo tātou ia te faʼahi ʼaia ki te ʼAtua. (Luka 17:5) Pea ke mālohi age tatatou tui, ʼe tonu ke tou kole ki te ʼAtua ia te tokoni ʼa tona laumālie māʼoniʼoni; ko te tui ʼe ko he koga ʼo “te fua ʼo te laumālie.” (Kal. 5:22) Tahi ʼaē, ko te fakalogo ki te ʼu fakatotonu ʼa te ʼAtua ʼe ina fakamālohiʼi tatatou tui. Ohagē lā, ʼe lagi feala hatatou fakatuputupu ia tatatou kau ki te gāue fai fakamafola. ʼE ko he faʼahi ʼe feala anai ke ina fakatupu iā tātou he fiafia lahi. Pea kā tou fakakaukauʼi ia te ʼu fua lelei ʼaē ʼe tou maʼu mai takita ‘haga kumi muʼa te puleʼaga pea mo te faitotonu ʼa te ʼAtua,’ ʼe mālohi ai anai tatatou tui.—Mat. 6:33.
‘Ke Ke Faiga Ki Te ʼOfa’
12, 13. (a) Koteā te fakatotonu foʼou neʼe fai e Sesu? (b) Ko te ʼu faʼahi maʼuhiga fea ʼaē ʼe tonu ai ke tou faiga ke tou maʼu ia te ʼofa ʼaē neʼe fakahā e Kilisito?
12 Lau ia 1 Timoteo 5:1, 2. Neʼe foaki e Paulo ia te tokoni ʼaoga ʼo ʼuhiga mo te fefakahāʼaki e te kau Kilisitiano ia tonatou ʼofa. ʼE kau ʼi tatatou pipiki ki te ʼAtua takita fakalogo ki te fakatotonu foʼou ʼa Sesu ʼaē ke tou “feʼofaʼofani” ohagē ko tona ʼofa ʼaē kiā tātou. (Soa. 13:34) Neʼe ʼui fēnei e te ʼapositolo ko Soane: “Ko ia ʼaē ʼe ina maʼu te ʼu koloa ʼo te mālama ʼaenī pea ʼe sio ki tona tehina ʼe maʼuli masiva kae ina pupunu te matapā ʼo tona ʼu ʼofa lahi, ʼe feafeaʼi ia he nofo ʼo te ʼofa ʼo te ʼAtua iā ia?” (1 Soa. 3:17) ʼE kotou manatuʼi koa he ʼu ʼaluʼaga neʼe kotou fakahā ai ia tokotou ʼofa ki niʼihi?
13 Ko te tahi ʼaluʼaga ʼe feala ai ke tou fakahā ia totatou ʼofa ʼe ko takita loto fakamolemole, ʼo mole tou tāʼofi hokita lotomamahi ki hokita tehina. (Lau ia 1 Soane 4:20.) Kae ʼe tou fia muliʼi ia te tokoni ʼaenī mai te ʼAtua: “Kotou haga fekātakiʼaki pea mo fefakamolemoleʼaki ʼaki he lotolelei, mo kapau ʼe lotomamahi he tahi ʼi he meʼa ki he tahi age. Ohagē pē ko te lotolelei ʼa Sehova ke ina fakamolemole kiā koutou, kotou toe fai fēia pē mo koutou.” (Kol. 3:13) ʼE ʼi ai koa he tahi ʼi te kōkelekāsio ʼe feala ke kotou fakaʼaogaʼi ki ai ia te tokoni ʼaia? ʼE kotou loto fakamolemole anai koa ki ai?
‘Ke Ke Faiga Ki Te Faʼa Kātaki’
14. Koteā te ako ʼe tou maʼu mai te kōkelekāsio ʼi Filatelefia?
14 ʼE kehe pē tata faiga mālohi ki he fakatuʼutuʼu ʼe mole fualoa pea mo te fakatuʼutuʼu ʼaē ʼe faigataʼa tona fakahoko peʼe neʼe mole tou ʼamanaki ʼe fualoa fēia anai. ʼIo, ko te faiga ʼaē ke tou maʼu ia te maʼuli heʼegata ʼe tonu ke tou faʼa kātaki. Neʼe ʼui fēnei e te ʼAliki ko Sesu ki te kōkelekāsio ʼi Filatelefia: “ ʼUhi neʼe ke taupau ia te folafola ʼo ʼuhiga mo taku faʼa kātaki, ʼe au taupau anai mo koe ʼi te hola ʼo te ʼahiʼahi.” (Fakh. 3:10; kiʼi nota.) ʼIo, neʼe akoʼi mai e Sesu ia te maʼuhiga ʼaē ke tou faʼa kātaki—ko he kalitātē ʼe tokoni mai ke mole tou lotovaivai mokā tou tau mo ni ʼu ʼahiʼahi pea mo ni ʼu fakahala. Ko te ʼu tehina ʼi te kōkelekāsio ʼo te ʼuluaki sēkulō ʼi Filatelefia neʼe lagi natou tuku he faʼifaʼitaki lelei ʼo ʼuhiga mo te faʼa kātaki ʼi te ʼu tuʼuga ʼahiʼahi faigataʼa ʼaē neʼe tau mo nātou. Koia, neʼe fakapapau fēnei age ia Sesu kiā nātou ʼo ʼuhiga mo te tahi age tokoni lahi ʼi te temi ʼaē kā natou tau ai mo te ʼahiʼahi ʼe lahi age.—Luka 16:10.
15. Koteā te akonaki neʼe fai e Sesu ʼo ʼuhiga mo te faʼa kātaki?
15 Neʼe ʼiloʼi e Sesu ʼe fehiʼaʼinaʼi anai tana ʼu tisipulo e tonatou ʼu kāiga ʼaē ʼe mole tauhi tahi mo nātou, ʼo fēia mo nātou ʼaē ʼi te mālamanei, lagi neʼe tuʼa lua tana fakalotomālohiʼi fēnei ʼo nātou: “Ko ʼaē kā faʼa kātaki anai ʼo kaku ki te fakaʼosi, ʼe ko ia ia ʼaē kā maʼuli anai.” (Mat. 10:22; 24:13) Neʼe toe fakahā foki e Sesu ki tana ʼu tisipulo peʼe feafeaʼi ʼi te temi ʼaia ia tanatou maʼu ia he mālohi moʼo faʼa kātaki. ʼI tana tahi lea fakatātā, neʼe ina fakatatau ia te kele fefeka ki te hahaʼi ʼaē ʼe natou “tali te folafola [ʼa te ʼAtua] ʼaki te loto fiafia” kae ʼe natou higa anai mokā ʼahiʼahiʼi tanatou tui. Kae neʼe ina fakatatau tana ʼu tisipulo agatonu ki te kele lelei ʼaē ʼe natou “tāʼofi maʼu” te folafola ʼa te ʼAtua pea ʼe natou “fakatupu te fua ʼaki te loto faʼa kātaki.”—Luka 8:13, 15.
16. Koteā te fakatuʼutuʼu ʼofa neʼe tokoni ke maʼu e te hahaʼi tokolahi ia te faʼa kātaki?
16 Neʼe kotou fakatokagaʼi peʼe feafeaʼi hatatou lava maʼu ia te faʼa kātaki? ʼE tonu ke tou “tāʼofi maʼu” te folafola ʼa te ʼAtua, ʼo taupau ke maʼuli ʼi totatou loto pea mo totatou ʼatamai. Ko tatatou maʼu ia te Tohi-Tapu Les Saintes Écritures — Traduction du monde nouveau, ko he Tohi-Tapu ʼe totonu mo faigafua tona lau ʼi te ʼu lea kehekehe, pea ʼe ina fakafealagia mai ai ke tou taupau ke maʼuli ʼi totatou loto pea mo totatou ʼatamai. Kapau ʼe tou metitāsioʼi he vaega ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua ʼi te ʼaho fuli, pea ʼe tokoni mai anai ke tou maʼu ia te mālohi ʼaē ʼe ʼaoga kiā tātou moʼo fakatupu te fua “ ʼaki te loto faʼa kātaki.”—Pes. 1:1, 2.
‘Ke Ke Faiga Ki Te Agamalū’ Pea Mo Te Tokalelei
17. (a) He koʼē ʼe maʼuhiga ʼaupitō ke tou “agamalū”? (b) Neʼe fakahā feafeaʼi e Sesu tana agamalū?
17 ʼE mole he tahi ʼe fiafia mo kapau ʼe tukugākoviʼi ia ia ki he palalau neʼe mole ina fai peʼe ko he aga neʼe mole ina fai. ʼI te agamāhani, ko te hahaʼi ʼe natou ʼiʼita mokā neʼe fai age he fasituʼu kiā nātou. Kae ʼe lelei age pē takita “agamalū.” (Lau ia Tāʼaga Lea 15:1.) ʼE ko he toe gāue lahi ʼe kita fai kiā kita totonu mokā kita agamalū ʼi te temi ʼaē ʼe kita tau ai mo he fasituʼu. Neʼe tuku mai e Sesu Kilisito ia te faʼifaʼitaki lelei ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. “Kā lea koviʼi ia ia, ʼe mole ina tali ʼaki he lea kovi. Kā mamahi ia ia, ʼe mole ina fakapoi, kae ʼe ina haga tuku aipē kiā ia ʼaē ʼe fakamāu ʼaki te faitotonu.” (1 Pet. 2:23) ʼE mole feala anai ke tou muliʼi kātoa te faʼifaʼitaki ʼa Sesu ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, kae ʼe feala koa hatatou hikihiki ke lahi age tatatou fakahā ʼo tatatou agamalū?
18. (a) Koteā te gāue lelei ʼe hoko mo kapau ʼe tou agamalū? (b) Koteā te tahi kalitātē ʼe fakalotomālohiʼi tātou ke tou maʼu?
18 ʼI tatatou muliʼi ia te faʼifaʼitaki ʼa Sesu, ʼofa pē ke tou ‘nonofo teuteu tuʼumaʼu moʼo puipui’ te ʼu akonaki ʼaē ʼe tou tui kiai, pea mo tou “tali ʼaki he agamalū pea mo he fakaʼapaʼapa lahi” kiā nātou ʼaē ʼe natou fakafifihi mai. (1 Pet. 3:15) ʼEī, kapau ʼe tou agamalū ʼe feala hakita lolomi ʼo hota ʼita ki he ʼu fihi, mo te hahaʼi ʼaē ʼe felāveʼi mo tātou ʼi te minisitelio pea mo totatou ʼu tehina ʼi te tui. (2 Tim. 2:24, 25) ʼE tokoni mai ia tatatou agamalū ke tou maʼuli tokalelei. Lagi koia ʼaē ʼi te lua tohi ʼa Paulo kiā Timoteo, neʼe talanoa ai ki te “tokalelei” ʼi te ʼu kalitātē ʼaē ke tou faiga kiai. (2 Tim. 2:22; vakaʼi ia 1 Timoteo 6:11.) ʼEī, ko te “tokalelei” ʼe ko he tahi ʼaia kalitātē ʼe fakalotomālohiʼi tātou ʼi te Tohi-Tapu ke tou maʼu.—Pes. 34:14; Hep. 12:14.
19. ʼI tatatou kua ʼosi vakaʼi te ʼu kalitātē Fakakilisitiano e fitu, koteā ʼaē ʼe tou fakatuʼutuʼu anai ke tou faiga ke tou maʼu, pea koteā tona tupuʼaga?
19 Neʼe tou talanoa fakanounou ki te ʼu kalitātē Fakakilisitiano e fitu neʼe natou fakalotomālohiʼi tātou ke tou faiga ke tou maʼu—te faitotonu, te pipiki ki te ʼAtua, te tui, te ʼofa, te faʼa kātaki, te agamalū, pea mo te tokalelei. ʼE ko he tapuakina ʼi te ʼu kōkelekāsio fuli mo kapau ko te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼe natou faigaʼi ke natou fakahā ke lahi age ia te ʼu kalitātē lelei ʼaia! Ko he faʼahi ʼe ina vikiʼi anai ia Sehova pea mo fakafealagia ke ina gāueʼi tātou takitokotahi ke tou fakakolōliaʼi ia ia.
Te ʼu Manatu Ke Tou Metitāsioʼi
• Koteā ʼaē ʼe ʼaoga ke tou maʼu ia te faitotonu pea mo te pipiki ki te ʼAtua?
• Koteā ʼaē kā tokoni mai ke tou maʼu ia te tui pea mo te faʼa kātaki?
• Koteā anai ia te fua ʼo te ʼofa ki tatatou ʼu felōgoi mo totatou ʼu tehina mo tuagaʼane?
• He koʼē ʼe tonu ke tou faiga ke tou maʼu ia te agamalū pea mo te tokalelei?