Ko Te Kau Kilisitiano ʼe Nātou Fiafia ʼi Tanatou Tauhi
“ ʼE lahi age te fiafia ʼi takita foaki, ʼi takita tali.”—Gāue 20:35, MN.
1. Koteā te manatu hala ʼaē ʼe mālohi ia ʼaho nei, pea he koʼe ʼe kovi?
LOLOTOGA te ʼu taʼu fakamuli e hogofulu ʼo te ʼu taʼu 1900, neʼe tou logo tuʼumaʼu ki te ʼu kupu ʼaenī “tou tokakaga muʼa kia tatou totonu.” ʼIo, ko tona faka ʼuhiga ʼe “kita ʼuluaki fakamuʼamuʼa ia kita,” pea ʼe hā ʼaki ai ʼe kita ʼuluaki manatu muʼa kia kita pea ʼe kita kaikovi, heʼe mole kita tokaga ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki ʼihi. ʼE feala ke tou faka tuʼi ʼe mole heʼeki puli ʼi te taʼu 2000, te tokaga muʼa ʼa te hahaʼi kia nātou totonu. Kua tuʼa fia takotou logo ki te ʼu fehuʼi ʼaenī, “Koteā tona ʼaoga kia ʼau?” peʼe “Koteā anai tona ʼu fua kia ʼau?” Ko te faʼahiga manatu ʼaia kia kita ʼe mole ina taki tatou ki te fiafia. ʼE fakafeagai tāfito ki te pelesepeto ʼaē neʼe talanoa kiai ia Sesu: “ ʼE lahi age te fiafia ʼi takita foaki, ʼi takita tali.”—Gāue 20:35, MN.
2. ʼE hā feafeaʼi ko te foaki ʼe maʼu ai te fiafia?
2 ʼE moʼoni koa ʼe lahi age te fiafia ʼi takita foaki ʼi takita tali? Ei. Koutou fakakaukauʼi age muʼa ʼo ʼuhiga mo Sehova ʼAtua. ʼE ko ia “te matapuna ʼo te maʼuli.” (Pesalemo 36:9) ʼE ina foaki mai ia meʼa fuli ʼe ʼaoga kia tatou ke tou maʼuli fiafia ai pea mo maʼu hona ʼu fua. ʼIo, ʼe ko ia te Matapuna ʼo “te meʼa ʼofa lelei fuli pea mo te mōlaga haohaoa fuli.” (Sake 1:17, MN ) Ko Sehova te ‘ ʼAtua fiafia,’ ʼe ina foaki tuʼumaʼu. (1 Timoteo 1:11) ʼE ʼofa ki te ʼu hahaʼi ʼaē neʼe ina fakatupu, pea ʼe lahi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ina foaki kia nātou. (Soane 3:16) Koutou toe fakakaukauʼi muʼa ia te famili. Kapau ʼe koutou maʼu fānau, pea ʼe koutou ʼiloʼi peʼe koteā te ʼu gāue kinakina ʼaē ʼe koutou fai moʼo taupau he tamasiʼi. Pea lolotoga te ʼu taʼu, neʼe mole mahino ki te tamasiʼi te ʼu sakilifisio ʼaia neʼe koutou fai. ʼE ina faka ʼuhiga te ʼu meʼa fuli ʼaia ohage ko he ʼu meʼa māhani. Kae ʼe koutou fiafia ʼi takotou sio ʼaē ʼe tuputupu lelei takotou tamasiʼi he koutou foaki ʼaki tokotou loto katoa. Koteā tona tupuʼaga? Koteʼuhi ʼe koutou ʼofa ki ai.
3. He koʼe ʼe ko he meʼa fakafiafia tatatou tauhi kia Sehova pea mo totatou ʼu kaugā fagona Kilisitiano?
3 ʼO toe feiā pe, ko te tauhi moʼoni ʼe ʼiloga ʼaki te foaki ʼaē ʼe fakatafito ki te ʼofa. Mai tona ʼuhiga ʼaē ʼe tou ʼofa kia Sehova pea mo totatou ʼu kaugā fagona Kilisitiano, koia ʼe ko he meʼa fakafiafia hakita kaugana kia nātou, ʼo tou foaki ia tatou totonu kia nātou. (Mateo 22:37-39) ʼE mole fiafia anai he tahi ʼe tauhi kae ʼe manatu pe kia ia. Kae kia nātou ʼaē ʼe nātou kaugana ʼaki he loto katoa, ʼo maʼuhiga age kia nātou te meʼa ʼaē ʼe nātou lava foaki ʼi te meʼa ʼaē ʼe nātou fakaʼamu ke nātou maʼu, ʼe nātou fiafia moʼoni. ʼE tou mahino ki te faʼahi ʼaia mokā tou fakatokagaʼi peʼe fakaʼaogaʼi feafeaʼi ʼihi ʼu kupu faka Tohi-Tapu ʼe pipiki ki tatatou tauhi. ʼE tou talanoa anai ki te ʼu kupu e tolu ʼi te alatike ʼaenī pea mo te alatike ʼaē ka hoa mai.
Ko Te Tauhi ʼa Sesu Ki Te Hahaʼi
4. ʼI te Keletiate, ʼe feafeaʼi te “tauhi ki te hahaʼi”?
4 ʼI te lea faka Keleka, ko te kupu maʼuhiga ʼaē ʼe pipiki ki te tauhi ʼe ko te kupu lei·tour·giʹa, ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “tauhi ki te hahaʼi” ʼi te Traduction du Monde Nouveau. ʼI te Keletiate ko te kupu lei·tour·giʹa neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “litania.”a Kae ko te ʼu litania ʼaē neʼe faʼu ke mulimuli vale kiai ia te Keletiate, ʼe mole honatou fua lelei ki te tauhi ʼaē ʼe fai ki te hahaʼi.
5, 6. (a) Neʼe feafeaʼi te tauhi ki te hahaʼi ʼaē neʼe fai ʼi Iselaele, pea koteā tona ʼu fua lelei? (b) Koteā te tauhi lahi age neʼe ina fetogi te tauhi ʼaē neʼe fai ʼi Iselaele, pea koteā tona tupuʼaga?
5 Neʼe fakaʼaogaʼi e te ʼapositolo ko Paulo te kupu faka Keleka ʼe pipiki ki te kupu lei·tour·giʹa pea ʼe faka ʼuhiga ki te kau pelepitelo ʼo Iselaele. Neʼe ina ʼui fēnei: “Ko te pelepitelo fuape e tuu i te aho takitahi o fai te tauhi [te tahi ʼaia faʼahiga kupu ʼo te kupu lei·tour·giʹa], pea mo momoli tuumau te faahiga sakilifisio’pe alâ.” (Hepeleo 10:11) Neʼe maʼuhiga ʼaupito te tauhi ʼaē neʼe fai e te kau pelepitelo ki te hahaʼi ʼo Iselaele. Neʼe nātou akoʼi te Lao ʼa te ʼAtua pea mo momoli te ʼu sakilifisio moʼo ʼuʼufi ʼo te ʼu agahala ʼa te hahaʼi. (2 Fakamatala 15:3; Malakia 2:7) Neʼe fiafia te puleʼaga mokā neʼe muliʼi e te kau pelepitelo pea mo te hahaʼi te Lao ʼa Sehova.—Teutalonome 16:15.
6 Ko te tauhi ʼaē ki te hahaʼi ʼo mulimuli ki te Lao, neʼe ko he pilivilesio moʼoni maʼa te kau pelepitelo ʼo Iselaele, kae neʼe mole kei maʼuhiga tanatou gāue ʼi te temi ʼaē neʼe līaki ai ia Iselaele ʼuhi ko tanatou heʼe agatonu. (Mateo 21:43) Kae neʼe fakatuʼutuʼu e Sehova te meʼa ʼe maʼuhiga age—ko te tauhi ki te hahaʼi ʼaē neʼe fai e Sesu, te Pelepitelo Lahi. ʼO ʼuhiga mo ia, ʼe tou lau fēnei: “Kia te ia, mai tona ʼuhiga ʼaē ʼe maʼuli ʼo heʼegata, ʼe mole he tahi ʼe ina fetogi tona tuʼulaga faka pelepitelo. Koia ʼaē, ʼe toe feala pe foki ke ina hāofaki katoa ia nātou ʼaē ʼe nātou fakaōvi ki te ʼAtua ʼaki ia ia, koteʼuhi ʼe maʼuli tuʼumaʼu moʼo hūfaki nātou.”—Hepeleo 7:24, 25, MN.
7. He koʼe ko te tauhi ʼa Sesu ki te hahaʼi ʼe ina foaki he ʼu lelei makehe?
7 ʼE mole he tahi ʼe ina fetogi anai ia Sesu ʼi tona ʼuhiga pelepitelo. Pea ʼe ko ia tokotahi pe ʼaē ʼe feala ke ina hāofaki katoa te hahaʼi. ʼE ina fai te tauhi makehe ʼaia ki te hahaʼi, ʼo mole ina fai ʼi he fale lotu neʼe faʼu e he tagata, kae ʼi te fale lotu fakatātā, ʼaē ko te fakatuʼutuʼu lahi ʼa Sehova ʼo ʼuhiga mo te tauhi ʼaē neʼe kamata gāueʼi ʼi te taʼu 29 ʼo totatou temi. ʼE gāue nei ia Sesu ʼi te Potu Taputapu ʼAupito ʼo te fale lotu ʼaia, ʼi te lagi. ʼE “ko te tagata tauhi ki te hahaʼi [lei·tour·gosʹ] ʼi te potu tapu pea mo te falelā moʼoni, ʼaē neʼe fakatuʼu e Sehova kae mole ko he tagata.” (Hepeleo 8:2; 9:11, 12, MN ) Logola te tuʼulaga māʼoluga ʼo Sesu, kae ʼe kei hoko atu pe tona ʼuhiga “tagata tauhi ki te hahaʼi.” ʼE ina fakaʼaogaʼi tona ʼuhiga pule māʼoluga moʼo foaki, kae mole ina fakaʼaogaʼi moʼo toʼo he meʼa. Pea ʼe ina maʼu te fiafia ʼi te taʼi faʼahiga foaki ʼaia. ʼE ko he koga ʼaia ʼo te ‘fiafia ʼaē neʼe fakapapau age kia te ia,’ pea ko te faʼahi ʼaia neʼe ina fakamālohiʼi ia ia ke ina kātakiʼi te ʼu agaaga kehekehe ʼo tona maʼuli ʼi te kele.—Hepeleo 12:2.
8. Neʼe fakahoko feafeaʼi e Sesu te tauhi ki te hahaʼi moʼo fetogi te fuakava ʼo te Lao?
8 ʼE ʼi ai te tahi faʼahi ʼo te tauhi ʼa Sesu ki te hahaʼi. Neʼe tohi fēnei e Paulo: “Kua maʼu e Sesu te tauhi ʼe māʼoluga age ia, koteʼuhi ʼe ko ia pe foki te tagata faka felogoi ʼo te fuakava ʼe lelei age, neʼe fakatuʼutuʼu ʼo mulimuli ki te lao ki he ʼu fakapapau ʼe lelei age.” (Hepeleo 8:6, MN ) Ko Moisese neʼe ko te tagata fakafelogoi ʼo te fuakava ʼaē neʼe fakatafito kiai te felogoi ʼa Iselaele pea mo Sehova. (Ekesote 19:4, 5) Ko Sesu neʼe ko te tagata fakafelogoi ʼo te fuakava foʼou, ʼaē neʼe ina faka fealagia ke tupu te puleʼaga foʼou, “te Iselaele a te Atua,” ʼaē ʼe faʼufaʼu e te kau Kilisitiano fakanofo mai te ʼu puleʼaga kehekehe. (Kalate 6:16; Hepeleo 8:8, 13; Apokalipesi 5:9, 10) ʼI tauhi lelei foki ʼaē neʼe ina fai ki te hahaʼi! ʼE ko he meʼa fakafiafia tatatou ʼiloʼi ia Sesu, ko te tagata tauhi pea ʼe feala ʼaki ia ia ke tou foaki he tauhi ʼe tali e Sehova!—Soane 14:6.
ʼE Toe Fai e Te Kau Kilisitiano Te Tauhi Ki Te Hahaʼi
9, 10. Koteā te ʼu faʼahiga tauhi kehekehe ʼaē ʼe fai e te kau Kilisitiano ki te hahaʼi?
9 ʼE mole he tagata ʼe ina fai he tauhi ki te hahaʼi ʼe lahi age ohage ko Sesu. Kae ʼi te temi ʼaē ʼe maʼu ai e te kau Kilisitiano tonatou fakapale ʼi selo, ʼe nātou maʼu tonatou tuʼulaga ia tafa ʼo Sesu, pea ʼe nātou kau ki tana tauhi ki te hahaʼi ʼi tonatou ʼuhiga hau pea mo pelepitelo ʼi selo. (Apokalipesi 20:6; 22:1-5) Kae ko te kau Kilisitiano ʼaē ʼi te kele, ʼe nātou fai te tauhi ki te hahaʼi, pea ʼe nātou fiafia ʼaupito ʼi tanatou fai ia te faʼahi ʼaia. Ohage la, ʼi te temi ʼaē neʼe hoge ai ʼi Palesitina, neʼe ʼaumai e Paulo te ʼu meʼa ʼofa mai te ʼu tēhina ʼo te Eulopa moʼo fakafimālie te ʼu mamahi ʼo te kau Kilisitiano ʼaē neʼe nonofo ʼi Sutea. Ko te fakatuʼutuʼu ʼaia neʼe faka ʼuhiga ko he tauhi ki te hahaʼi. (Loma 15:27; 2 Kolonito 9:12) Ia ʼaho nei, ʼe fiafia te kau Kilisitiano ʼi tanatou fai te tauhi ʼaia, ʼi tanatou tokoni fakavilivili mokā tau tonatou ʼu tēhina mo he ʼu mamahi, mo he ʼu tuʼutāmaki faka natula, peʼe ko he tahi age ʼu mamahi.—Tāʼaga Lea 14:21.
10 Neʼe manatu ia Paulo ki te tahi tauhi ki te hahaʼi, ʼi tana tohi fēnei: “Tatau aipe mo kapau ʼe liligi ʼau ohage ko he meʼa ʼe huaʼi ki te sakilifisio pea mo te tauhi ki te hahaʼi ʼaē neʼe taki koutou e te tui ki ai, kae ʼe ʼau fiafia pea ʼe ʼau fakafiafia mo koutou fuli.” (Filipe 2:17, MN ) Ko te gāue kinakina ʼa Paulo ʼo ʼuhiga mo te kau Filipe, neʼe ko he tauhi neʼe ina fai ki te hahaʼi ʼaki te ʼofa pea mo te faʼafai. ʼE toe feiā mo te tauhi ki te hahaʼi ia ʼaho nei, ʼe fai tāfito e te kau Kilisitiano fakanofo, heʼe nātou tauhi ohage ko he “kaugana agatonu mo fakapotopoto,” ʼo nātou foaki te meʼa kai ʼi tona temi totonu. (Mateo 24:45-47) Pea tahi ʼaē, ʼi tonatou ʼuhiga kūtuga ʼe ko he kau “pelepitelo maʼoniʼoni,” neʼe fakatotonu age ke nātou “momoli ʼaki ia Sesu Kilisito he ʼu sakilifisio fakalaumālie ʼe tali e te ʼAtua,” pea mo nātou “tala te ʼu kalitate ʼo ia ʼaē neʼe ina pāui [nātou] mai te fakapōʼuli ki tona mālama taulekaleka.” (1 Petelo 2:5, 9, MN ) Ohage ko Paulo, ʼe nātou fakafiafia ʼi te ʼu pilivilesio ʼaia tatau aipe peʼe nātou ‘liligi tonatou toto’ ʼi tanatou fakahoko tonatou ʼu maʼua. Pea ko tonatou ʼu kaugā fagona ‘te tahi ʼu ōvi,’ ʼe nātou fakatahi pea mo lagolago kia nātou ʼi te faka mafola ʼaē ki te hahaʼi, ia Sehova pea mo tana ʼu fakatuʼutuʼu.b (Soane 10:16; Mateo 24:14) ʼE ko he tauhi lahi pea mo fakafiafia ʼaē ʼe tou fai ki te hahaʼi!—Pesalemo 107:21, 22.
Koutou Foaki He Tauhi Taputapu
11. Neʼe koteā te faʼifaʼitaki lelei neʼe tuku mai e te fafine polofeta ko Ana ki te kau Kilisitiano fuli?
11 Ko te tahi kupu faka Keleka ʼo ʼuhiga mo tatatou tauhi ʼe ko te kupu la·treiʹa, ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “tauhi taputapu” ʼi te Traduction du monde nouveau. ʼE ʼi ai te pikipikiga ʼo te tauhi taputapu mo te ʼu gāue ʼo te tauhi. Ohage la, ko te fafine vitua pea mo polofeta ko Ana ʼaē neʼe taʼu 84, ʼe ʼui “neʼe mole puli ia ʼi he ʼaho ʼi te fale lotu, ʼo ina fai te tauhi tapu [ko he kupu Faka Keleka ʼe tatau mo te kupu la·treiʹa] ʼi te po mo te ʼaho ʼaki te sesunio pea mo te ʼu kole mamahi.” (Luka 2:36, 37, MN ) Neʼe tauhi agatonu ia Ana kia Sehova. ʼE ko he faʼifaʼitaki lelei ʼaia kia tatou fuli—kau tūpulaga pea mo hahaʼi matutuʼa, tagata pea mo fafine. Ohage ko Ana ʼaē neʼe faikole ʼaki tona loto katoa kia Sehova pea mo tauhi tuʼumaʼu kia te ia ʼi te fale lotu, ʼe kau ki tatatou tauhi taputapu ia te faikole pea mo te ʼolo ʼaē ki te ʼu fono.—Loma 12:12; Hepeleo 10:24, 25.
12. Koteā te potu tāfito ʼo tatatou tauhi taputapu, pea he koʼe ʼe ko he tahi ʼaia tauhi ki te hahaʼi?
12 Neʼe talanoa ia te ʼapositolo ko Paulo ki te potu maʼuhiga ʼo tatatou tauhi taputapu, ʼo ina tohi fēnei: “Ko te ʼAtua, ʼaē ʼe ʼau momoli ki ai te tauhi taputapu ʼaki toku ʼatamai ʼo ʼuhiga mo te logo lelei ʼo tona ʼAlo, ʼe ina fakamoʼoni mai kia te ʼau neʼe ʼau hūfaki koutou ʼi te temi fuli pe ʼi taku ʼu faikole.” (Loma 1:9, MN ) ʼIo, ko te faka mafola ʼo te logo lelei ʼe mole ko he tauhi pe ki te hahaʼi ʼaē ʼe nātou fagono ki te logo ʼaia, kae ʼe ko he tauhi kia Sehova ʼAtua. Peʼe tou maʼu he tahi ʼe fia logo peʼe kailoa, kae ko te gāue fai faka mafola ʼe ko he tauhi taputapu ʼe tou fai kia Sehova. ʼE mahino papau ia ʼe tou maʼu he fiafia lahi ʼi tatatou faiga ʼaē ke tou tala ki te hahaʼi te ʼu kalitate lelei pea mo te ʼu fakatuʼutuʼu lelei ʼo totatou Tāmai ʼofa ʼaē ʼi selo.—Pesalemo 71:23.
ʼE Tou Fai Koa ʼIfea Te Tauhi Taputapu?
13. Koteā te ʼamanaki ʼe maʼu e nātou ʼaē ʼe nātou fai te tauhi taputapu ʼi te malaʼe ʼo te loto fale lotu fakalaumālie ʼa Sehova, pea ko ai ʼaē ʼe fakafiafia mo nātou?
13 Ki te kau Kilisitiano fakanofo, neʼe tohi fēnei e Paulo: “Mai tona ʼuhiga ʼaē ʼe tonu ke tou maʼu he puleʼaga ʼe mole feala hona holoʼi, tou haga taupau te ʼofa makehe, ʼaē ʼe feala ai ke tou momoli ki te ʼAtua he tauhi taputapu ʼi hona ʼaluʼaga ʼe ina leleiʼia, ʼaki he manavasiʼi ki te ʼAtua pea mo he manavahe.” (Hepeleo 12:28, MN ) ʼI tanatou falala moʼoni ʼaē ʼe nātou maʼu anai te tofiʼa ʼo te Puleʼaga, ʼe mole he meʼa ʼe ina lava holoʼi te tui ʼa te kau fakanofo, ʼi tanatou atolasio ki te ʼAtua Māʼoluga. ʼE ko nātou pe ʼaē ʼe feala ke nātou fai he tauhi taputapu kia te ia ʼi te Potu Tapu pea mo te malaʼe ʼo te loto fale lotu fakalaumālie ʼo Sehova, pea ʼe nātou fakatalitali pea mo ʼamanaki ki te temi ʼaē ka nātou tauhi ai mo Sesu ʼi te Potu Taputapu ʼAupito, ia te lagi. Ko tonatou ʼu kaugā fagona ia te kalasi ʼo te tahi ʼu ōvi, ʼe nātou fakafiafia mo nātou ʼi tanatou ʼamanaki taulekaleka ʼaia.—Hepeleo 6:19, 20; 10:19-22.
14. ʼE maʼu feafeaʼi e te hahaʼi tokolahi te lelei ʼo te tauhi ʼa Sesu ki te hahaʼi?
14 Kae ʼe fai koa ʼifea te tauhi taputapu ʼa te tahi ʼu ōvi? Ohage ko te meʼa ʼaē neʼe hā fakatomuʼa kia Soane, neʼe sio ki te hahaʼi tokolahi ʼi te ʼu ʼaho fakamuli ʼaenī, “nee natou fo onatou kofu mo fakahihina i te taataa o te Akeno.” (Apokalipesi 7:14) Ko tona faka ʼuhiga, ohage ko tonatou ʼu kaugā fagona fakanofo, ʼe nātou haga tui ki te tauhi ʼa Sesu ki te hahaʼi, ia tana momoli ʼo tona maʼuli haohaoa maʼa te malamanei katoa. Ko te tahi ʼu ōvi ʼe nātou maʼu mo nātou te ʼu lelei ʼo te tauhi ʼaē ʼe fai e Sesu ki te hahaʼi, heʼe nātou “maʼu te fuakava ʼo [Sehova].” (Isaia 56:6) ʼE mole nātou kau ki te fuakava foʼou, kae ʼe nātou maʼu te faʼahi ʼaia mai tona ʼuhiga ʼaē ʼe nātou fakalogo ki te ʼu lao ʼaē ʼe pipiki ki te fuakava ʼaia pea mo nātou lagolago ki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo te fuakava ʼaia. ʼE nātou kaugā gāue mo te Iselaele ʼo te ʼAtua, ʼo nātou kai ʼi te laupapa fakalaumālie e tahi pea mo nātou fakavikiviki fakatahi ki te ʼAtua ʼi te kaugamālie, pea mo momoli te ʼu sakilifisio fakalaumālie mo te kau Kilisitiano fakanofo ʼaia, ʼaē ʼe ina leleiʼia.—Hepeleo 13:15.
15. ʼE fai koa ʼifea te tauhi taputapu ʼa te hahaʼi tokolahi, pea ʼe malave feafeaʼi kia nātou te tapuakina ʼaia?
15 Koia, ʼe tou sio ko te hahaʼi tokolahi ʼe “natou tutuʼu ia mua o te afioʼaga pea ia mua o te Akeno kua natou teu hina.” Pea tahi ʼaē meʼa “e natou tutuʼu ia mua o te afioʼaga o te Atua pea e natou tauhi [“taputapu,” MN ] kia te ia, po mo aho, i tona faletapu. Pea ko Ia ae e afio i te afioʼaga, e ina fakamalumalu anai natou i tona falelâ.” (Apokalipesi 7:9, 15) ʼI Iselaele, ko te kau poloselite neʼe nātou atolasio ʼi tuʼa ʼo te malaʼe ʼo te fale lotu ʼo Salomone. ʼO toe feiā pe mo te temi nei, ko te hahaʼi tokolahi ʼe nātou atolasio kia Sehova ʼi tuʼa ʼo te malaʼe ʼo tona fale lotu fakalaumālie. ʼI tanatou tauhi ʼi te potu ʼaia ʼe nātou fiafia aipe. (Pesalemo 122:1) Tatau aipe mokā maʼu e te Kilisitiano fakanofo fakamuli tona tofiʼa ʼi te lagi, kae ʼe hoko atu pe anai tanatou tauhi taputapu kia Sehova ʼi tonatou ʼuhiga ʼaē ko tana hahaʼi.—Apokalipesi 21:3.
Te Tauhi Taputapu ʼAē ʼe Mole Tali
16. Koteā te ʼu fakatokaga ʼe fai mai ʼo ʼuhiga mo te tauhi taputapu?
16 ʼI te temi ʼo te Iselaele ʼāfea, neʼe tonu ke ʼalutahi te tauhi taputapu mo te ʼu lao ʼa Sehova. (Ekesote 30:9; Levitike 10:1, 2) ʼO toe feiā mo te temi ʼaenī, ʼe ʼi ai te ʼu lekula ʼe tonu ke tou tokagaʼi mo kapau ʼe tou loto ke tali e Sehova tatatou tauhi taputapu. Koia neʼe tohi fēnei ai e Paulo ki te kau Kolose: “E mole mo gata tama faikole o uhiga mo koutou pea mo kole ke katoa tautou iloi tona finegalo i te poto fuape pea i te mahino fakalaumalie, ke taau toutou mauli mo [Sehova] pea ke lelei kia te ia te meafuape, ke koutou fua i te gaue lelei fuape pea mo koutou lakalaka ki mua i te iloi o te Atua.” (Kolose 1:9, 10) ʼE mole ʼa tatou te fakafuafua ʼo te aga ʼaē ʼe lelei ʼo ʼuhiga mo te tauhi ki te ʼAtua. ʼE maʼuhiga te ʼatamai mālama totonu ʼo te Tohi-Tapu, mo te mahino fakalaumālie, pea mo te poto fakaʼatua. Heʼe kapau ʼe mole tou maʼu te ʼu meʼa ʼaia, pea ʼe feala ke fua kovi kia tatou.
17. (a) Neʼe koteā te fetogi ʼaē neʼe hoko ki te tauhi taputapu ʼi te temi ʼo Moisese? (b) Ia ʼaho nei, koteā te fakaʼaogaʼi kovi ʼe feala ke fai ʼo ʼuhiga mo te tauhi taputapu?
17 Koutou manatuʼi te kau Iselaele ʼi te ʼu ʼaho ʼo Moisese. ʼE tou lau fēnei: “Nee maliu ai mo te Atua o ina tukuʼage ke natou [“tauhi taputapu,” MN ] ki te fua tau o te lagi.” (Gaue 7:42) Neʼe sio te kau Iselaele ki te ʼu gāue mālohi ʼaē neʼe fai e Sehova maʼa nātou. Kae neʼe nātou maliu ki te tahi ʼu ʼatua ʼi tanatou manatu ʼaē ko te faʼahi ʼaia ʼe fua lelei anai kia nātou. Neʼe mole nātou agatonu, pea ʼe maʼua ke tou agatonu mo kapau ʼe tou loto ke leleiʼia e te ʼAtua tatatou tauhi taputapu. (Pesalemo 18:25) ʼI tona fakahagatonu, ko te tokosiʼi ʼi te temi nei ʼe nātou maliu mai ia Sehova moʼo tauhi ki te ʼu fetuʼu peʼe ki te ʼu pipi aulo, kae ʼe ʼi ai te tahi ʼu faʼahiga tauhi tamapua. Neʼe fai e Sesu te fakatokaga ʼo ʼuhiga mo te kaugana ʼaē ki te ʼu “Koloā,” pea neʼe ʼui e Paulo ko te mānumānu ʼe ko te tauhi tamapua. (Mateo 6:24, MN; Kolose 3:5) ʼE fakahā e Satana ia ia totonu ohage ko he ʼatua. (2 Kolonito 4:4) Ko te ʼu taʼi faʼahiga tauhi tamapua ʼaia ʼe nātou faka popūlaʼi ia tatou pea ʼe ko he hele. Ohage la ko he tahi ʼe ina ʼui ʼe ina muliʼi ia Sesu kae ʼe ina fakatuʼutuʼu tāfito ʼi tona maʼuli ke maʼu meʼa, peʼe falala tāfito kia ia totonu pea mo tana ʼu manatu. ʼE tauhi moʼoni koa kia ai? ʼE kehekehe koa mo te kau Sutea ʼo te temi ʼo Isaia, ʼaē neʼe nātou fuakava ʼaki te huafa ʼo Sehova, kae neʼe nātou ʼui ʼe ko te ʼu tamapua heʼe maʼa ʼaē neʼe nātou fai tana ʼu gāue fakatalakitupua?—Isaia 48:1, 5.
18. Neʼe koteā te manatu hala ʼa ʼihi ʼi te temi muʼa pea mo te temi nei ʼo ʼuhiga mo te tauhi taputapu?
18 Neʼe toe fai e Sesu te fakatokaga ʼaenī: “ ʼE hoko mai te hola ʼaē ka haga ai anai te tagata fuli pe ʼo fakapogi koutou, ʼo ina ʼui ai kua ina momoli he tauhi taputapu ki te ʼAtua.” (Soane 16:2, MN ) Lagi ʼi te manatu ʼa Saulo, ʼaē neʼe liliu ko te ʼapositolo ko Paulo, neʼe tauhi ki te ʼAtua ʼi te temi ʼaē neʼe ‘lagolago ai ki te fakapogi ʼo Setefano’ pea mo tana ‘mānava ki te fakamatakutaku pea mo te fakapō ʼo te kau tisipulo ʼo te ʼAliki.’ (Gaue 8:1; 9:1) ʼI te temi nei, ko ʼihi ʼaē ʼe nātou fia pulihi he ʼu lanu katoa pea mo fai fakapō, ʼe nātou toe ʼui pe foki ʼe nātou tauhi ki te ʼAtua. ʼE tokolahi te hahaʼi ʼaē ʼe nātou tala ʼe nātou tauhi ki te ʼAtua, kae ko tanatou tauhi ʼe fai ki te ʼu ʼatua ʼo te tauhi fakavale ki te puleʼaga, pea mo te tauhi fakavale ki he telepi, mo te ʼu koloā, mo kita totonu, peʼe ko ʼihi atu ʼatua.
19. (a) ʼE tou faka ʼuhiga feafeaʼi tatatou tauhi taputapu? (b) Koteā te faʼahiga tauhi taputapu ʼaē ka tou maʼu ai te fiafia?
19 Neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Ko Sehova, tou ʼAtua, ʼaē ʼe maʼua ke ke atolasio ki ai, pea ʼe ko ia tokotahi pe ʼaē ʼe maʼua ke ke tauhi ki ai ʼaki he tauhi tapu.” (Mateo 4:10, MN ) Neʼe palalau kia Satana, kae ʼe ko he meʼa maʼuhiga kia tatou fuli ke tou taupau maʼu tana ʼu palalau! Ko te foaki ʼo he tauhi taputapu ki te Tuʼi ʼAliki ʼo te ʼatulaulau, ʼe ko he pilivilesio maʼuhiga pea mo fakamanavahe. Pea ʼe feafeaʼi ʼo ʼuhiga mo te fakahoko ʼo te tauhi ki te hahaʼi, ʼaē ʼe ko he koga ʼe pipiki ki tatatou tauhi ki te ʼAtua? Ko te fakahoko ʼo te faʼahi ʼaia ki te hahaʼi, ʼe ko he gāue fakafiafia ʼe kita maʼu ai he fiafia lahi. (Pesalemo 41:1, 2; 59:16) Koia, ʼe hoki tou maʼu anai ia te fiafia moʼoni ʼi te taʼi tauhi ʼaia, mo kapau ʼe tou fai ʼaki te loto katoa pea mo tou fai fakalelei. Ko ai koa ʼaē ʼe nātou tauhi moʼoni ki te ʼAtua? Ko te tauhi taputapu fea ʼaē ʼe tali e Sehova? ʼE tou lava tali anai ki te ʼu fehuʼi ʼaia, mo kapau ʼe tou vakaʼi te tolu kupu faka Tohi-Tapu ʼaē ʼe pipiki ki tatatou tauhi. ʼE tou vakaʼi anai te faʼahi ʼaia ʼi te alatike ʼaē ka hoa mai.
[Kiʼi nota]
a ʼI te agamāhani ko te ʼu litania ʼa te Keletiate, ʼe ko te ʼu gāue faka lotu peʼe ko te ʼu toʼotoʼoga makehe, ohage la ko te Eukalisitia ʼi te ’Ēkelesia Katolika Loma.
b Ia Gāue 13:2, ʼe ʼui ai ko te kau polofeta pea mo te kau faiako ʼo Atioke neʼe nātou fai maʼa Sehova te “tauhi ki te hahaʼi, MN” (ko te fakaliliu ʼaia ʼo te kupu faka Keleka ʼe pipiki ki te kupu lei·tour·giʹa). Pea neʼe kau te fai faka mafola ki te tauhi ʼaia.
ʼE Koutou Tali Feafeaʼi Anai Koa?
• Neʼe koteā te tauhi lahi ʼaē neʼe fai e Sesu ki te hahaʼi?
• Koteā te tauhi ʼaē ʼe fai e te kau Kilisitiano ki te hahaʼi?
• Koteā te tauhi taputapu faka Kilisitiano, pea ʼe fai koa ʼifea?
• Koteā ʼaē ʼe tonu ke tou maʼu mo kapau ʼe tou loto ke tali e te ʼAtua tatatou tauhi taputapu?
[Paki ʼo te pasina 10]
ʼE maʼu e te ʼu mātuʼa te fiafia lahi ʼi tanatou foaki
[Paki ʼo te pasina 12, 13]
ʼE fai e te kau Kilisitiano he tauhi ki te hahaʼi mokā nātou tokoni ki niʼihi pea mokā nātou faka mafola te logo lelei
[Paki ʼo te pasina 14]
ʼE maʼuhiga kia tatou te ʼatamai mālama pea mo te loto mahino, ke tou ʼiloʼi papau ai ʼe tali e te ʼAtua tatatou tauhi taputapu