Koutou Tokaga Ke ʼAua Naʼa Koutou Faka ʼUhiga Kovi Te ʼu Meʼa ʼAē ʼe ʼi Te Loto ʼo ʼIhi
KO TE tagata ʼiloa neʼe faka mafola evaselio ʼi te televisio, neʼe ina tā te tohi ʼe ina fakamatala lelei ai te tono ʼa te tahi tagata fai faka mafola evaselio. Kae ʼi te taʼu pe ʼaia, ko te tagata fai faka mafola evaselio ʼaia ʼo te televisio, ʼaē neʼe ina fakakoviʼi tona kaumeʼa neʼe maʼu ia ʼe faiaga mo te fafine paomutu.
ʼI te tahi ʼaluʼaga, ko te puleʼaga mālohi ʼaē neʼe ina takitaki te malamanei neʼe ina fekauʼi tana kau tagata ʼave logo moʼo fakatokatoka te ʼu kūtuga ʼaē neʼe fetauʼaki. Lolotoga te temi ʼaia, ko te puleʼaga tonu ʼaia neʼe ina fekauʼi fakafūfū tana ʼu tagata fakatau mahafu tau ki te tahi ʼu fenua moʼo fakatau te ʼu mahafu ko tonatou totogi ko te ʼu miliale tola.
Mai tona ʼuhiga ʼaē kua māhani te hahaʼi ʼi te malualoi, ʼe tonu koa ke tou punamaʼuli ʼi te kua fetogi ʼo te falala e te heʼe falala? Ki te tokolahi, ʼe kua nātou māhani ʼi te faka ʼuhiga kovi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼi te loto ʼo ʼihi.
ʼI totatou ʼuhiga Kilisitiano, ʼe tonu ke tou tokakaga fakalelei ki te aga ʼaia, ke mole fakatupu kovi ki tatatou ʼu felogoi mo totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼi te tui. Logope la neʼe fakaloto mālohiʼi tatou e Sesu ke tou “fakaʼeteʼete ohage ko he ʼu gata” ʼi te lotolotoiga ʼo totatou ʼu fili, neʼe mole ina ʼui mai ʼe tonu ke tou mahalohalo kovi kia nātou ʼaē ʼe mulimuli moʼoni kia te ia. (Mateo 10:16) Koia, koteā te ʼu tuʼutāmaki ʼaē ʼe feala ke hoko mo kapau ʼe tou mahalohalo kovi ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼi te loto ʼo ʼihi? Koteā koa te ʼu faʼahi ʼaē ʼe tonu ke tou tokakaga tāfito ai ke ʼaua naʼa tou tō ki te vaivaiʼaga ʼaia? Pea ʼe lava feafeaʼi hatatou taupau tatatou ʼu felogoi lelei mo totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane Kilisitiano?
Tou Maʼu He Ako Mai Te ʼu Meʼa ʼAē Neʼe Hoko ʼi Te Temi Muʼa
Kapau ʼe tou mahalohalo kovi ʼo ʼuhiga mo ʼihi, ka mole hona tupuʼaga moʼoni, pea ʼe hage ia ʼe tou fakamāuʼi nātou. ʼE hage ʼe tou ʼui ko tanatou ʼu palalau peʼe ko tanatou ʼu aga ʼe ko he ʼu meʼa pe ia ʼe nātou fai moʼo fakaū hanatou aga fakakākā peʼe ko hanatou agakovi. Kae ʼi te agamāhani, ko te fihifihia ʼe pipiki ki hatatou mole mahino lelei ki te ʼu meʼa, ohage ko te meʼe ʼaē ʼe tou maʼu ʼi te fakamatala faka Tohi-Tapu ʼo te koga tohi ʼo Sosue ʼi te kapite 22.
Neʼe kua ʼosi maʼu e te kau Iselaelite te Kele ʼo te Fakapapau, pea neʼe hoki foaki age kia nātou te ʼu telepi ʼaē ko tonatou telituale. Ko te ʼu telepi ʼo Lupeni mo Kate pea mo te vaeluaʼi telepi ʼo Manase, neʼe nātou fakatuʼu he ʼaletale “lahi pea mo hā lelei” ʼo tuʼu ōvi ki te vaitafe ʼo Solotane. Neʼe faihala te tahi ʼu telepi ʼi tanatou manatu ʼaē ko te faʼahi ʼaia neʼe ko he gāue faka ʼaposita. Neʼe nātou manatu ko te ʼu telepi ʼaia e tolu, ʼe nātou fakaʼaogaʼi anai te fakatātā lahi ʼaia moʼo fai he ʼu sakilifisio, ka mole nātou ʼolo anai ki te falelā ʼo te fono ʼi Silo, te potu ʼaē neʼe fakatuʼutuʼu ke fai ai te tauhi. ʼI te moʼi temi pe ʼaia, ko te ʼu telepi ʼaē neʼe fakakoviʼi neʼe nātou fai he ʼu fakatuʼutuʼu ke fakahoko he tau.—Sosue 22:10-12.
Neʼe nātou fai he fakatuʼutuʼu lelei ʼo nātou fekauʼi he kūtuga tagata neʼe takitaki e Finease, ke nātou felāveʼi mo tonatou ʼu tēhina Iselaelite pea mo felogoi mo nātou. ʼI tanatou fakalogo ki te ʼu fakakoviʼi ʼaē neʼe fai kia nātou ʼo ʼuhiga mo tanatou heʼe agatonu, tanatou agatuʼu, pea mo tanatou aga faka ʼaposita kia Sehova, ko te ʼu telepi ʼaē neʼe ʼui neʼe nātou agahala, neʼe nātou fakahā pe koteā te tupuʼaga ʼo tanatou fakatuʼu te ʼaletale lahi ʼaia. Neʼe mole ko he ʼaletale ʼaia moʼo fai he ʼu sakilifisio, kae neʼe “tonu ke liliu ko he fakamoʼoni” ki te logo tahi ʼo te ʼu telepi ʼo Iselaele ʼi tanatou tauhi ʼaē kia Sehova. (Sosue 22:26, 27) Neʼe toe liliu fiafia te kūtuga tagata, ʼi tanatou ʼiloʼi ʼaē neʼe mole agahala tonatou ʼu tēhina. ʼI tanatou fai te faʼahi ʼaia, neʼe mole hoko ai he tau pea mo he liligi toto.
ʼE ko he ako ʼaia kia tatou, ke mole tou foimo manatu ʼe kovi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ina uga ʼihi ke nātou fai he faʼahiga meʼa! Ko te meʼa ʼaē ʼe tau hoko, ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe hage kia tatou ʼe moʼoni, ʼe mole tatau ia mokā tou vakavakaʼi fakalelei te ʼu meʼa ʼaia. Ko te faʼahi ʼaia ʼe moʼoni ʼi te ʼu faʼahi kehekehe ʼo te maʼuli ʼo he Kilisitiano.
Ko Tatatou Manatu ʼo ʼUhiga Mo Te ʼu Tagata ʼĀfea
ʼI te fakahoko e te kau tagata ʼāfea tonatou maʼua ʼaē ko te “fafaga te kokelekasio ʼo te ʼAtua,” ʼe maʼua ʼi ʼihi temi ke nātou fai he ʼu tokoni kia ʼihi ʼi te kokelekasio. (Gāue 20:28) Ohage la, koteā te meʼa ʼaē ʼe tou fai mokā palalau he tagata ʼāfea mo tatou ʼo ʼuhiga mo te ʼu kaumeʼa ʼo tatatou ʼu fānau peʼe ko te ʼu aga heʼeʼaoga ʼaē ʼe nātou fai mo te tahi ʼu tūpulaga? ʼE tou manatu koa ʼe kovi te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou uga te tagata ʼāfea ke ina fai te tokoni ʼaia, pea mo tou ʼui koa, ‘ ʼE mole ʼofa ia ki totatou famili’? Kapau ʼe tou maʼu te faʼahiga manatu ʼaia, pea ʼe lagi tou fakahemala anai ki muli age. ʼE lagi tuʼutāmakiʼia te ʼaluʼaga fakalaumālie ʼo tatatou ʼu fānau, pea ʼe tonu ke mahino kia tatou te maʼuhiga ʼo te ʼu tokoni faka Tohi-Tapu.—Tāʼaga Lea 12:15.
Ka tokoniʼi tatou e he tagata ʼāfea ʼo te kokelekasio, ʼaua naʼa tou manatu ʼe kovi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ina uga ia ia ke ina fai te tokoni ʼaia. Kae ʼe lelei ke tou vakaʼi peʼe koteā anai te ʼu fua lelei ʼo te tokoni faka Tohi-Tapu ʼaia kia tatou. Neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “ ʼE moʼoni, ʼi te moʼi temi pe ʼaia ko te akonaki fuli pe ʼe hage ia ʼe mole ko he meʼa fakafiafia, kae ko he meʼa fakaloto mamahi; kae ki muli age ʼe ina foaki kia nātou ʼaē neʼe ina akoʼi te fua ʼo te tokalelei, ʼaē ko te faitotonu.” (Hepeleo 12:11) Koia tou fakahā he loto fakafetaʼi ki te ʼu tokoni ʼaia, pea ke tou manatu ʼe lelei te faʼahi ʼaia. Koutou manatuʼi ʼi te agamāhani ʼe ko he meʼa faigataʼa ki te kau tagata ʼāfea hanatou tokoniʼi tatou, ohage pe ko te faigataʼa ʼaē kia tatou te tali ʼo te tokoni ʼaia.
Ko Te Manatu ʼo ʼUhiga Mo Te ʼu Mātuʼa
Ka fai he ʼu tuʼakoi e tanatou ʼu mātuʼa, ko ʼihi tūpulaga ʼe nātou faka ʼuhiga kovi te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou uga ai tanatou ʼu mātuʼa ke nātou fai te faʼahi ʼaia. Ko ʼihi tūpulaga ʼe lagi nātou ʼui fēnei: ‘He koʼe ʼe fai e taku ʼu mātuʼa he ʼu tuʼuga lekula? ʼE mole lagi nā loto ke ʼau fiafia ʼi toku maʼuli.’ Kae ʼe mole tonu ki te kau tūpulaga ke nātou manatu feiā, kae tonu ke nātou vakavakaʼi lelei tonatou ʼaluʼaga.
Lolotoga ni ʼu taʼu, neʼe tokakaga te ʼu mātuʼa ʼaia ʼo gaohi fakalelei tanā ʼu fānau. Moʼo fai te faʼahi ʼaia, neʼe tonu ke nā fai he ʼu sakilifisio ʼi te faʼahi ʼo te ʼu koloā pea mo te tahi ʼu faʼahi. ʼE ʼi ai koa he tupuʼaga ke tou manatu, ʼi te temi nei ʼe mole nā loto ke fiafia tanā ʼu fānau ʼi tonatou maʼuli? ʼE mole lelei age koa la hatatou manatu, ʼe ko te ʼofa ʼaē neʼe ina uga te ʼu mātuʼa ʼaia ke nā puipui tanā fānau pea mo tokaga kia nātou? Ko te ʼofa ʼaia, ʼe mole ina uga anai koa nāua ke nā fai he ʼu lekula ki tanā fānau ʼaē ʼe tau ʼi te temi nei mo he ʼu fihifihia foʼou ʼi tonatou maʼuli? ʼE mole ko he agaʼofa, pea ʼe mole ko he loto fakafetaʼi, mo kapau ʼe tou faka ʼuhiga kovi te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakatuʼutuʼu e he ʼu mātuʼa ʼofa!—Efesi 6:1-3.
Ko Tatatou Aga Ki Totatou ʼu Tēhina Mo Tuagaʼane Kilisitiano
ʼE tokolahi ia nātou ʼaē ʼe nātou fakamāu fakatomuʼa ia te hahaʼi, pea mo nātou faka ʼuhiga kovi te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou fai. E feafeaʼi mo kapau ʼe tou manatu feiā pea mo tou mahalohalo kovi ʼo ʼuhiga mo ʼihi hahaʼi? ʼO ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, ʼe feala koa ke tou maʼu te faʼahiga manatu ʼa te mālama?
Ohage la, ʼe lagi maʼu e he tēhina fakalaumālie he ʼapi matalelei pea mo he motokā ʼe totogi kovi. ʼE tonu koa ke tou manatu tuʼumaʼu ko te tēhina ʼaia ʼe manako ki te ʼu koloā pea ʼe mole ina fakamuʼamuʼa te ʼu meʼa ʼo te Puleʼaga ʼi tona maʼuli? ʼE lagi feala ki ʼihi Kilisitiano ke nātou totogi te ʼu meʼa matalelei ʼaia, kae ʼe mole faka ʼuhiga leva ʼe kovi te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina uga nātou ke nātou totogi te ʼu meʼa ʼaia, pea ʼe mole nātou “kumi muʼa te puleʼaga.” ʼE lagi lahi tanatou ʼu gāue fakalaumālie, ʼo lagi nātou fakaʼaogaʼi lahi tonatou ʼu koloā moʼo fakahaʼele ki muʼa te ʼu meʼa ʼo te Puleʼaga, kae ʼe lagi mole nātou fai fakahāhā te faʼahi ʼaia.—Mateo 6:1-4, 33.
Ko te kokelekasio ʼo te ʼuluaki sēkulō neʼe faʼufaʼu e te ʼu hahaʼi kehekehe—ko te ʼu hahaʼi maʼu koloā pea mo te ʼu hahaʼi māsisiva. (Gāue 17:34; 1 Timoteo 2:3, 4; 6:17; Sake 2:5) ʼE mole sioʼi e Sehova te hahaʼi ʼo mulimuli ki tonatou ʼu koloā, pea ʼe mole tonu ke tou fai feiā. ʼE tonu ke tou ʼofa ki totatou ʼu tēhina ʼi te tui ʼaē ʼe agatonu, ʼaē kua nātou fakamoʼoni tanatou tui, “ ʼo mole [tou] fai he meʼa ʼaki he fakapalatahi.”—1 Timoteo 5:21.
ʼI te mālama ʼaenī ʼaē ʼe takoto ʼi te mālohi ʼo Satana, ʼe kehekehe te ʼu agaaga ʼaē ʼe hā ai te mahalohalo kovi. Ohage la, ʼe lagi tou ʼui anai ko he tahi ʼe agamālohi peʼe manako ki te ʼu koloā ʼuhi pe ko te faʼahiga maʼuli ʼaē neʼe māhani ai. Kae ʼi totatou ʼuhiga Kilisitiano, ʼe mole tonu ke tou maʼu te taʼi manatu ʼaia. ʼI te kautahi ʼo Sehova, ʼe mole tonu ke tou fakapalatahi pea mo tou mahalohalo kovi ʼo ʼuhiga mo nātou. ʼE tonu ki te kau Kilisitiano fuli ke nātou faʼifaʼitaki ia Sehova ʼAtua, ʼaē “ ʼe mole heʼe faitotonu, [pea] mole fakapalatahi [ia].”—2 Fakamatala 19:7; Gāue 10:34, 35.
Ke Uga Koutou e Te ʼOfa
ʼE ʼui fakahagatonu e te Tohi-Tapu, “ko tatou fuli neʼe tou agahala pea mole tou aʼu ki te kolōlia ʼo te ʼAtua.” (Loma 3:23) Koia ʼe tonu ke tou manatu, ko totatou ʼu tēhina ʼaē ʼe nātou gāue fakatahi mo tatou, ʼe nātou faiga ke nātou tauhi lelei kia Sehova. Kapau ʼe tou tuku te mahalohalo kovi, pe ko te ʼu manatu hala ke nātou fakatupu kovi ki tatatou ʼu felogoi mo he tēhina peʼe ko he tuagaʼane, tou faikole ki te ʼAtua ke tokoni mai kia tatou ke tou tekeʼi te faʼahiga manatu ʼaia, naʼa tou tō ki te hele ʼa Satana. (Mateo 6:13) Neʼe ina fakaneke ia Eva ke manatu neʼe kovi te ʼu manatu ʼa Sehova, pea mole tokaga moʼoni kia ia, pea neʼe mole ina foaki kia ia te ʼāteaina ʼaē ka fiafia moʼoni ai. (Senesi 3:1-5) Kapau ʼe tou faka ʼuhiga kovi te ʼu manatu ʼo totatou ʼu tēhina, pea ʼe tou lagolago kia Satana.—2 Kolonito 2:11; 1 Petelo 5:8.
Kapau ʼe tou ʼiloʼi ʼe ko hatatou agamāhani te faka ʼuhiga kovi ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼi te loto ʼo ʼihi, tou fakatokagaʼi te faʼifaʼitaki ʼa Sesu Kilisito. Logope la neʼe ko te ʼAlo haohaoa ʼo te ʼAtua, neʼe mole mahalohalo kovi ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼi te loto ʼo tana kau tisipulo. Kae neʼe ina kumi tuʼumaʼu te ʼu meʼa ʼaē neʼe lelei ia nātou. ʼI te temi ʼaē neʼe kē ai tana kau tisipulo ke nātou maʼu he tuʼulaga māʼoluga, neʼe mole ʼui e Sesu neʼe kovi tanatou ʼu manatu pea mo fetogi ia nātou ʼaki he tahi ʼu ʼapositolo foʼou e toko 12. (Maleko 9:34, 35) ʼI tonatou ʼuhiga heʼe haohaoa, neʼe lagi feiā ʼuhi ko te talatisio ʼo te Lotu Faka Sutea ʼaposita, ʼaē neʼe ina faka maʼuhigaʼi te fialahi pea mo te maʼu tuʼulaga ʼi te sosiete. Neʼe ʼiloʼi e Sesu ko te meʼa tāfito ʼaē neʼe ina uga tana kau tisipulo ke nātou mulimuli kia te ia neʼe ko tanatou ʼofa ʼaē kia Sehova. Neʼe lahi te ʼu fakapale ʼaē neʼe nātou maʼu, ʼuhi ko tanatou fakahā te ʼofa ʼaia pea mo tanatou mulimuli kia Sesu.—Luka 22:28-30.
Kapau ʼe tou mahalohalo kovi ʼo ʼuhiga mo totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane, pea ʼe hage anai ko hatatou sioʼi he ʼu meʼa ʼi he sioʼata ʼe ina fakapikopiko te ʼu meʼa ʼaē ʼe hā ai. ʼE mole moʼoni te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou sio kiai. Koia, tou sioʼi totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼaki te ʼofa. Kua mahino lelei kia tatou, ko totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane Kilisitiano agatonu ʼe nātou ʼofa kia tatou, pea ʼe tau mo nātou ke tou tokakaga kia nātou ʼaki he agaʼofa. (1 Kolonito 13:4-8) Koia, ʼofa pe ke tou fakahā kia nātou te ʼofa, pea ke ʼaua naʼa tou faka ʼuhiga kovi te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou fai.
[Paki ʼo te pasina 26]
ʼE koutou faka ʼuhiga feafeaʼi ia nātou ʼaē ʼe nātou tauhi agatonu ki te ʼAtua?
[Paki ʼo te pasina 27]
Ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe ko he famili ʼe logo tahi ʼuhi ko tanatou fefalalaʼaki pea mo fefakaʼapaʼapaʼaki