Nápanu caadxi razón nabé sicarú para chuʼnu nayecheʼ
DEDE ca célula jma nahuiiniʼ hasta ca galaxia ni jma naroʼbaʼ ni nuu, culuíʼcani modo nexheʼ chaahuiʼ guiráʼ ni bizáʼ Dios. Ne qué ridxagayaadinu nga, purtiʼ Dios ni bizáʼ guiráʼ ni nuu «riulaʼdxi gata chaahui irá cosa» (1 Cor. 14:33). Laaca guendaridxagayaa nga modo maʼ gudixhe Jiobá guni adorar guiráʼ ca xpinni laa. Laabe gudíxhebe chuʼ ti guidxi ra nuu millón de ángel ne binni guidxilayú. Bidiibe guendabiaaniʼ guiráʼ ca binni riʼ ne rudiibe lugar cuicaʼ xi gúnicaʼ, ne nuucabe tobi si para guni adorárcabe Dios. ¡Ti guendaridxagayaa nga!
Dxi bibani ca israelita que la? biquiiñeʼ Jiobá guidxi Jerusalén para guiníʼ pur laa, purtiʼ raqué nga guyuu yuʼduʼ que ne rey ni gulibe. Ti israelita ni guyuu de esclavu guidxi Babilonia guníʼ pabiáʼ sicarú lugar ra raca adorar Dios que ne ca diidxaʼ riʼ: «Iguiidiʼ ludxeʼ ndaaniʼ ba yanneʼ pa qué guietenalaʼdxeʼ de lii, ne pa qué guuyaʼ Jerusalén casi ti lugar ni jma rusiecheʼ naa» (Sal. 137:6).
Ñee ngaca nga ni runi sentirluʼ pur xquidxi Dios la? Ñee laani nga ni jma rusiecheʼ lii la? Ñee nanna ca xiiñiluʼ historia stiʼ xquidxi Dios ni nuu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ ne modo runi ni dxiiñaʼ la? Ñee rudiicabe cuenta nuucabe lade guiráʼ ca testigu stiʼ Jiobá ni nuu lu guidubi Guidxilayú la? (1 Ped. 2:17.) Xi zanda gúniluʼ para gusisácacabe xquidxi Dios yaʼ. Zanda iquiiñeluʼ ni chiguzéʼtenu lu tema riʼ ora guni adorarluʼ Dios ne binnilídxiluʼ.
Guniʼné laacabe de «cani bizaaca maʼ raca stale iza»
Guiráʼ iza ridagulisaa ca israelita que para gúnicaʼ Pascua. Dxi gutastí saa riʼ, Moisés bidii conseju riʼ ca israelita: «Pa despué guinabadiidxaʼ xiiñiluʼ lii, ne gabi lii: “Xi riníʼ ndiʼ pué”, naquiiñeʼ gábiluʼ laabe: “Pur nadipaʼ náʼ Jiobá gulee laanu de Egipto, guidxi ra gúcanu esclavu”» (Éxo. 13:14). Zacá ni, ca israelita ni napa xiiñiʼ que, cadi naquiiñeʼ gusiaandacaʼ ni biʼniʼ Dios pur xquidxi. Ne zanda guni crenu yenándacabe conseju bidii Moisés que, purtiʼ gudiʼdiʼ si stale siglu, biʼniʼ orar salmista que sicaríʼ: «Dios stidu, maʼ binadiágadu de lii, ca bixhoze góladu maʼ gúdxicaʼ laadu guiráʼ ni bíʼniluʼ dxi bibánicaʼ, ni bizaaca maʼ raca stale iza» (Sal. 44:1).
Para ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ nabani yanna, zándaca guiníʼ íquecaʼ maʼ xadxí nga de guca guiráʼ ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá lu ti gayuaa iza gudiʼdiʼ ca. Ximodo zanda gacaneluʼ ca xiiñiluʼ gánnacaʼ ni, ne guiníʼ íquecaʼ casi ora laapecaʼ nga ñuuyacaʼ ni yaʼ. Caadxi de cani napa xiiñiʼ riquiiñecaʼ libru Los testigos de Jehová, proclamadores del Reino de Dios, Anuario, ca historia ni reeda lu ca revista stinu ne xcaadxi relatu ni caníʼ de xquidxi Dios, casi DVD nacubi ni cuzeeteʼ de historia stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá de tiempu riʼ. Ca videu ni riníʼ ximodo bininácabe ca xpinni Dios dxi biʼniʼ mandar Alemania nazi ne ndaaniʼ guidxi Unión Soviética racaneni ca familia ca guni crecaʼ Jiobá neca nápacaʼ guendanagana. Xiñee qué guʼyaneluʼ ni binnilídxiluʼ ora guni adorartu Dios yaʼ. Zacá zaca fe stiʼ ca xiiñiluʼ jma naguidxi ne ziuucabe listu ora guidxiña dxi guidxagalúcabe guendanagana.
Peru cadi guiaandaʼ ndiʼ laanu, zándaca zaree ca baʼduhuiiniʼ ca gana ora gacaláʼdxitu gábitu laacaʼ xiixa historia. Nga runi naquiiñeʼ gábitu laacabe guiníʼcabe de laani. Ximodo gúnitu ni yaʼ. Gudxi laacabe guyúbicabe ti guidxi ni jma chuuláʼdxicabe, ne gúʼndacabe de historia stiʼ ca Testigu de lugar ca, ne gusiénecabe ni nezalú familia stitu. Zándaca lade ca binni ridagulisaa nuu ti xpinni Cristu ni maʼ huaniisi ne ñanda ñuuné laatu gueelaʼ runi adorartu Dios ne binnilídxitu. Gudxi ca xiiñiluʼ guinabadiidxacaʼ laabe guiniʼbe guiráʼ ni bizaacabe. Laaca zanda gábitu laacabe gúnicabe ti dibuju stiʼ ti yoo Betel, ra guca ti guendaridagulisaa ra rié binni de stale guidxi, ra bireeche diidxaʼ ne gramófono o ra biʼniʼ xquidxi Dios sti clase dxiiñaʼ.
Biiyaʼ chaahuiʼ pabiáʼ «jneza cayuni cada ndaa de ti cuerpu dxiiñaʼ»
Apóstol Pablu bichaaga ca binni ridagulisaa ne cuerpu stiʼ ti binni. Laabe guniʼbe: «[Dios] ma gudixhe chaahui be laanu casi nexhe chaahui irá ndaa lu ti cuerpu, ne biʼni be laanu tobi si, casi guiʼdi cada ndaa lu ti cuerpu, para cadi iree cueʼ nu. Pa jneza cayuni cada ndaa de ti cuerpu dxiiña la? jneza zaniisi binni que. Zaqueca laanu, pa cada tobi nu guni nu dxiiña ni gucuaa nu la? ze dxi jma rusi ziuzuhuáʼ chaahui nu ne ziyanaxhii saa nu» (Efe. 4:16). Cadi dxandíʼ ridxagayaanu ora ridúʼndanu ximodo bizáʼ Dios laanu la? Zacaca nga laani, ora ridúʼyanu ximodo runi xquidxi Dios dxiiñaʼ lu guidubi Guidxilayú la? nabé ridxagayaanu «pabiáʼ jneza irá ni riguixhe [Dios] gacaʼ» (Efe. 3:10).
Jiobá maʼ biluíʼ laanu ximodo runi xquídxibe ni nuu guibáʼ dxiiñaʼ. Guzéʼtenu de ejemplu stiʼ Juan ora biluíʼ Cristu laabe ni chiguizaaca. Primeru la? guniʼné Jiobá Xiiñiʼ. Despué, «biseenda [Jesucristu] ti ángel [stiʼ] beda uluíʼ ni Juan, tobi de ca xpinni» ne laa guníʼ guiráʼ ni biʼyaʼ (Apo. 1:1, 2). Yanna, pa maʼ biluíʼ Dios laanu ximodo raca dxiiñaʼ guibáʼ, ñee cadi jneza nga guiníʼ íquenu racaláʼdxibe guiénenu ximodo runi xquídxibe dxiiñaʼ ndaaniʼ Guidxilayú riʼ la?
Guiníʼ íquenu yeganna binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa laatu. Ñee cadi jneza guiníʼneluʼ binnilídxiluʼ xi dxiiñaʼ runi binnigola ca, xi ndaayaʼ ricaabe pur dxiiñaʼ rúnibe ne ximodo racanebe cada tobi de laanu la? Laaca naquiiñeʼ guiníʼ íquenu lu ca guendarinabadiidxaʼ zeeda raríʼ: Xiñee naquiiñeʼ gudiʼnu guiʼchiʼ huiiniʼ ra rucaʼnu pabiáʼ dxiiñaʼ rúninu ora rigucheechenu diidxaʼ guiráʼ beeu. Paraa riree bueltu para runi xquidxi Dios dxiiñaʼ. Ximodo runi Grupu ni Zaniruʼ dxiiñaʼ. Ximodo runi grupu ca para gudii laanu guiráʼ ni caquiiñenu ti guizíʼdinu de Dios.
Xi ribeendunu ora ránnanu modo nexheʼ chaahuiʼ xquidxi Jiobá yaʼ. Biaʼ chonna cosa nga ni ribeendunu: Jma rusisácanu stipa ni runi cani cayacané laanu (1 Tes. 5:12, 13). Zucaani laanu gúninu modo gabi xquidxi Dios laanu (Hech. 16:4, 5). Ne zaguidxi fe stinu para né cani zaniruʼ lu dxiiñaʼ cayúninu riʼ, purtiʼ guiráʼ ni naguixhe íquecabe gúnicabe ne modo cayúnicabe ni cayácani modo zeeda ni lu Biblia (Heb. 13:7).
«Laguuyaʼ ca torre stiʼ ca yoo ca»
«Lasá guidubi buelta Sión, ne lagudii ti bieque ni, laugabaʼ ca torre stini. Lagucaa ladxidoʼto guʼyaʼ chaahuiʼ ca lindaa stini. Laguuyaʼ ca torre stiʼ ca yoo ca, para gábitu cani ca binni guibani despué.» (Sal. 48:12, 13.) Ne ca diidxaʼ riʼ, salmista que guluu gana guidxi Israel checaʼ Jerusalén para guʼyaʼ cani de gaxha. Riníʼ íqueluʼ pabiáʼ sicarú guiráʼ ni guʼyaʼ ca judíu que ne binnilídxicaʼ ora checaʼ Jerusalén para gápacaʼ saa ni raca guiráʼ iza raqué ne gúʼyacabe nabé sicarú yuʼduʼ que la? Guendaridxagayaa guiráʼ ni biiyacabe que, ne nánnanu guyuuláʼdxicabe gábicabe «cani ca binni ni guibani despué».
Guzéʼtenu de reina de Seba. Gúdxicabe laabe nabé nuu xpiaaniʼ Salomón, peru qué ñuni crebe ni casi zebe. Xi bicaa reina que guni cré dxandíʼ guiráʼ ni gúdxicabe laa yaʼ. Laabe guniʼbe: «Qué ñuneʼ cré diaʼ guiráʼ ni gúdxicabe naa dede óraruʼ beeda guuyaʼ cani» (2 Cró. 9:6). Nga rusiidiʼ laanu xiixa, ca cosa ni qué riaandaʼ laanu nga cani ridúʼyanu laapenu.
Xi zanda gúniluʼ para gacaneluʼ ca xiiñiluʼ gúʼyacaʼ guiráʼ cosa sicarú ni cayuni xquidxi Jiobá. Pa nuu ti yoo Betel gaxha de ralídxitu, galán gúnitu stipa pur chigunibiaʼtu ni. Guzéʼtenu ni bizaaca Mandy ne Bethany. Neca gulézacabe biaʼ 1,500 kilómetru de ra nuu ti yoo Betel de xquídxicabe, dxi zeeda guiniisicabe, gatigá riné bixhózecabe ne jñaacabe laacabe chigánnacabe lugar que. Ca baʼdudxaapaʼ riʼ guniʼcaʼ: «Ante gunibiaʼdu Betel guníʼ íquedu puru Biblia nga ruundacabe raqué ne puru si binni huaniisi nga nuu lugar que. Peru ora guyuudu bíʼyadu stale binni nahuiiniʼ ne nuucaʼ nayecheʼ cayúnicaʼ dxiiñaʼ para Jiobá raqué. Oraqueruʼ biénedu cadi xquídxisidu nga nuu ca testigu stiʼ Jiobá. Cada chigánnadu Betel rucaani laadu chuʼdu jma gaxha de Jiobá ne riguu ni gana laadu gúnidu jma lu xhiiñabe». Mandy ne Bethany biiyacaʼ ximodo runi xquidxi Jiobá dxiiñaʼ, ne nga bicaa laacaʼ gácacaʼ precursora, ne despué ora iquiiñeʼ Betel binni la? runi invitar laacabe para chigúnicabe dxiiñaʼ raqué.
Ca dxi stinu riʼ zanda guidúʼyanu modo cayuni xquidxi Jiobá dxiiñaʼ ra iquiiñenu xiixa ni qué ñapa ca israelita que. Lu ca últimu iza riʼ maʼ huayaca grabar caadxi videu ne DVD ni rusiene caadxi de ca modo runi xquidxi Jiobá dxiiñaʼ. Ndiʼ nga chupa chonna de laacani: Hasta los cabos de la Tierra, Los testigos de Jehová: organizados para predicar las buenas nuevas, Toda nuestra asociación de hermanos ne Unidos gracias a la enseñanza divina.a Ora lii ne binnilídxiluʼ gúʼyatu pabiáʼ naroʼbaʼ ca dxiiñaʼ runi ca betelita, cani racané ora rizaaca xiixa desgracia, ca misioneru ne cani riguixhe ximodo gaca ca guendaridagulisaa roʼ ca, zacaneni lii gannaxhiiluʼ guiráʼ ca xpinni Cristu ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú.
Nánnanu racané ca binni ridagulisaa laanu para gucheechenu diidxaʼ ne para uguucaʼ gana laanu. Peru naquiiñeʼ cueetu tiempu casi familia para guiníʼ íquetu de «ca hermanu [...] ni nuu irá ladu». Nga zacané lii ne ca xiiñiluʼ para guzuhuaa dxiichitu «lu ni runi cre tu» ne gúʼyatu nápanu stale razón sicarú para chuʼnu nayecheʼ (1 Ped. 5:9).
[Ni cá ñee yaza]
a Ca videu riʼ nuucani diidxastiá ne lu xcaadxi diidxaʼ.
[Cuadro ne dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]
Galán gunibiaʼnu modo nuu xquidxi Dios
Nápanu stale cosa ni zanda gacané laanu guizíʼdinu de historia stiʼ xquidxi Dios ne modo runi ni dxiiñaʼ. Zanda iquiiñeluʼ ca guendarinabadiidxaʼ zeeda raríʼ para guzululuʼ:
☞Ximodo bizulú dxiiñaʼ stiʼ ca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa ca dxi stinu riʼ (Los testigos de Jehová, proclamadores del Reino de Dios, yaza 222 dede 228).
☞Xiñee nabé guníʼcabe de «Día de los hijos» lu ti guendaridagulisaa ni guca iza 1941 (Los testigos de Jehová, proclamadores del Reino de Dios, yaza 86 ne 88).
☞Ximodo runi Grupu ni Zaniruʼ dxiiñaʼ (Torre stiʼ ni rapa 15/05/2008, yaza 29).