BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w07 1/4 yaza 17-21
  • Ximodo gucáʼlunu ca demonio

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ximodo gucáʼlunu ca demonio
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Ximodo guyuu Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ
  • Pabiáʼ nadipaʼ Binidxabaʼ
  • Ximodo guzuhuaʼnu dxiichiʼ
  • Ximodo chuʼnu listu
  • Guinínenu Dios guiráʼ ora
  • Ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia de ca ángel ne ca demonio
    ¿Xi rusiidiʼ Biblia laanu?
  • ¿Ximodo rapa Jehová laanu?
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2021
  • Tuu nga ca xhenemigu Dios
    Lii zanda gaca xhamíguluʼ Dios
  • ¿Xi rusiidiʼ Biblia de ca ángel?
    ¡Zanda guibániluʼ nayecheʼ! Ti libru ni zacané lii guiéneluʼ ni ná Biblia
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
w07 1/4 yaza 17-21

Ximodo gucáʼlunu ca demonio

«Ne ca ángel ni qué niná ñaana ra bisaana Dios laaca la? bisaana ca ni, ne yanna ma nuseguyoo Dios laaca xaʼna guelacahui ni qué zaluxe, para cueza ca dxi cuidxi Dios cuenta laacaʼ.» (JUDAS 6.)

1, 2. Xi rinabadiidxaʼ binni de Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ.

SICARÍʼ caguixhená apóstol Pedru laanu: «Lacuu xpiaani tu ne lagataná, purti canazá binidxabaʼ, enemigu stitu, canananda laatu casi ti lion ni canaguu beedxeʼ, canayubi tu uxuuxe» (1 Pedro 5:8). Apóstol Pablu laaca guníʼ de ca demonio sicaríʼ: «Qué racaladxe diaʼ gaca tu tobi si ne binidxabaʼ. Qué zanda di gue tu ruaa copa sti Señor ne copa sti ca binidxabaʼ [«ca demonio», NM], ne qué zanda di cui tu ruaa mexa sti Señor ne ruaa mexa sti ca binidxabaʼ [«ca demonio», NM]» (1 Corintios 10:20, 21).

2 Yanna, tuu nga Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ yaʼ. Ximodo guyuucabe ne dede padxí nuucabe. Ñee Dios bizáʼ laacabe la? Ñee jma nadípacabe que binni la? Ñee zanda gucáʼlunu laacabe la?

Ximodo guyuu Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ

3. Ximodo beeda gaca ti ángel Diablu ne Binidxabaʼ.

3 Ora bizulú guyuu binni lu Guidxilayú riʼ, dxi bibánicabe ndaaniʼ jardín ni guyuu Edén que la? guyuu ti ángel ni bicaalú Dios. Xiñee bicaalube Dios yaʼ. Purtiʼ qué ñuudibe nayecheʼ ne dxiiñaʼ bidii Dios laabe guibáʼ. Dxi guyáʼ Adán ne Eva que nga guníʼ íquebe gucaabe laacaʼ gucheenecaʼ Dios ti maʼ guni adorarcaʼ laabe lugar de guni adorarcaʼ Dios ni dxandíʼ. Ángel ca beeda gácabe Diablu ne Binidxabaʼ ora bicaalube Dios ni bizáʼ laabe ne ora bicaabe Adán ne Eva gucheecaʼ. Despué la? laaca bicaalú xcaadxi ángel Dios ora bidaagucaʼ Binidxabaʼ. Ximodo beeda gaca nga yaʼ (Génesis 3:1-6; Romanos 5:12; Apocalipsis 12:9).

4. Xi biʼniʼ caadxi ángel ante gueeda Nisaguié roʼbaʼ que ca dxi stiʼ Noé.

4 Ante guiaba Nisaguié roʼbaʼ que ca dxi stiʼ Noé la? Stiidxaʼ Dios na guyuu caadxi ángel ni guyuuláʼdxicaʼ ca gunaa nuu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ, neca cadi jneza ñúnicabe zaca. Para ganda gúnicabe guiráʼ cosa malu ni cá íquecabe la? «ca xiiñiʼ Dios ni dxandíʼ que biiyacabe ca xiiñidxaapaʼ ca binni que sicarucaʼ; ne gúpacabe stale xheelacabe, guiráʼ ni gulícabe». Laacabe cadi guyáʼdicabe para gápacabe gunaa, ngue runi ora gúpacabe xiiñicabe maʼ gadxé laacaʼ que binni ne gúdxicabe laacaʼ nefilim (Génesis 6:2-4). Ra qué nuzuubaʼ ca ángel ca stiidxaʼ Dios que bihuinni bidaagucaʼ Binidxabaʼ para bicaalucaʼ Jiobá.

5. Xi biʼniʼ ca ángel que ora bisaba Jiobá Nisaguié roʼbaʼ que.

5 Dxi bisaba Jiobá Nisaguié roʼbaʼ que la? guti ca nefilim que ne jñaacaʼ. Peru ni bíʼnitiʼ ca ángel malu que para gunda bilacaʼ nga bisaanacaʼ cuerpu de beela sticaʼ ne bibiguétacaʼ guibáʼ. Peru, maʼ qué ñanda diʼ ñuninécabe Dios dxiiñaʼ cásica bíʼnicabe ni primé que, sínuque guluube laacaʼ ti lugar «ra nacahui». Lugar ca runibiáʼcabe ni casi Tártaro (Judas 6; 2 Pedro 2:4).

6. Ximodo rusiguii ca demonio ca binni.

6 Dede dxi maʼ qué ñuniné ca ángel malu que Dios dxiiñaʼ la? beeda gácacaʼ xpinni Binidxabaʼ ne cayuninecaʼ laabe guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ stibe. Dede dxi ca nga maʼ gastiʼ ñanda ñuni ca demonio ca para ñácacaʼ de beela sti biaje. Peru randa rucaacabe hombre ne gunaa gúnicaʼ cosa malu, casi chúʼnecaʼ ni cadi xheelacaʼ. Laaca riquiiñecabe espiritismo para gusiguiicabe binni, ne luni zeeda brujería, guiniʼnécabe gueʼtuʼ, gúnicabe dañu binni o iquiiñecabe xcaadxi cosa ni zeeda gaca casi cani bizéʼtenu ca (Deuteronomio 18:10-13; 2 Crónicas 33:6). Ca demonio ca laaca zazaacacaʼ ni chiguizaaca Binidxabaʼ: zanitilúcabe tobi si tiru (Mateo 25:41; Apocalipsis 20:10). Peru laga caʼruʼ guedandá dxi ca la? naquiiñeʼ gudxíʼlunu laacabe sin guiabayunu. Nga runi naquiiñeʼ gánnanu pabiáʼ nadipaʼ Binidxabaʼ ne ximodo gudxíʼlunu cani gulaabe luguianu ne cani gulaa ca demonio stibe.

Pabiáʼ nadipaʼ Binidxabaʼ

7. Xi guiráʼ rucaa Binidxabaʼ binni guni ni rusihuinni pabiáʼ nadípabe.

7 Dede dxi bizulú guyuu binni lu Guidxilayú riʼ, Binidxabaʼ huaníʼ mal de Jiobá (Proverbios 27:11). Ne nabé stale binni cayuni ni nabe, ne cumu zacá ni la? 1 Juan 5:19 na: «Naaze dxiichi binidxaba idubi guidxilayú». Ngue runi, gudxi Binidxabaʼ Jesús zudii laabe guiráʼ guidxi ni nuu lu «idubi naca guidxilayú» ne gúdxibe Jesús zacá para si gucaabe laa guchee (Lucas 4:5-7). Sicaríʼ caníʼ apóstol Pablu de Binidxabaʼ: «Peru pa ruluíʼ nacahui stiidxa Cristu ni canayuí du la? nacahui ni para cani cananiti. Qué runi cre ca purti rusicahui binidxaba xquenda biaani ca ti cadi guiene ca evangeliu ni rusihuinni enda nandxóʼ sti Cristu. Laa ruluíʼ laanu ximodo Dios» (2 Corintios 4:3, 4). Binidxabaʼ «nga bixhoze gola enda rusiguii», peru «laca rutiidi laa casi tobi ni zeeda de Dios» (Juan 8:44; 2 Corintios 11:14). Laabe zanda guseegube xquendabiaaniʼ ca gobiernu ni nuu lu Guidxilayú riʼ ne xquendabiaaniʼ ca binni ni runi mandarcaʼ, purtiʼ nápabe stale cosa ni iquiiñebe para gúnibe ni. Binidxabaʼ rusiguii ne riguite ique stale binni pur guiráʼ ni rucaabe laacaʼ gúʼyacaʼ ne gunadiágacaʼ, ne riquiiñebe stale religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ de Dios para gúnibe cani.

8. Ximodo cusihuinni Biblia zanda gucaa Binidxabaʼ binni guni ni na.

8 Dxi bihuinni pabiáʼ nadipaʼ Binidxabaʼ ne zanda gucaa binni guni ni na nga ca dxi bibani Daniel ni riguixhená que, Daniel bibani biaʼ gaayuʼ siglu ante gueeda Jesús. Ora biseendaʼ Jiobá ti ángel para gabi Daniel caadxi diidxaʼ uguu gana laa la? biree «príncipe [ni naca espíritu] ni nuu ra runi mandar rey de Persia» lube, ne bicueeza laabe veintiún dxi raqué, dede ora beeda «Miguel, tobi de ca príncipe ni jma risaca» para gucané laabe. Laaca lu historia ca nga cayeeteʼ de ti demonio ni zeeda gaca «príncipe stiʼ Grecia» (Daniel 10:12, 13, 20). Ne Apocalipsis 13:1, 2 na zeeda gaca Binidxabaʼ casi ti «dragón», ne laa bicuí maniʼ ngola que para «guni mandar me jlugar, ne bidii laame enda nandxóʼ» ni naquiiñeʼ gápame.

9. Tuu nga cani cucáʼlunu yanna.

9 Nga runi qué ridxagayaadinu guníʼ apóstol Pablu «cadi binni guidxilayú cadinde né nu, sínuque cadinde né nu ca xaíque sti ca binidxabaʼ, ca espíritu ni runi mandar ndaani guidxilayú cahui riʼ, ne irá ca espíritu malu ni nuu neza ibáʼ» (Efesios 6:12). Ne dede yanna cayuni ca demonio ca ni na Binidxabaʼ, neca qué rihuínnicabe la? rucaacabe ca gobiernu ne guiráʼ binni guni ni nácabe, guuticaʼ grupu de binni o tutiica si, ne rucaacabe laacaʼ guchíbicaʼ binni ti zacá guni gobiernu ni racaláʼdxicaʼ. Peru guidúʼyanu ximodo zanda gucáʼlunu Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ.

Ximodo guzuhuaʼnu dxiichiʼ

10, 11. Ximodo zanda gucáʼlunu Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ.

10 Laanu qué zanda diʼ gucáʼlunu Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ ne stipa si stinu o qué zanda diʼ guininu qué zaguítecabe laanu purtiʼ si nuu xpiaaninu. Ndiʼ nga conseju cudii Pablu: «Lachuu né Señor tobi si, ti uzuhuaa chaahui tu, purti nabé nandxóʼ be ne zacané be laatu». Dxandíʼ nga caquiiñenu gapa Dios laanu. De racá na apóstol Pablu: «Casi[ca] nuu ni riquiiñe soldadu para cadi usaba enemigu sti laa la? zacaca laiquiiñe irá ni ma bidii Dios laatu para cadi usaba binidxaba laatu ne enda nexhená stiʼ. Nga runi, laiquiiñe irá ni ma bidii Dios laatu, ti cadi cui sa tu atrá ora ucaa lú ni nadxaba laatu, ne ti ganda uzuhuaa dxichi tu ora ma gudixhe dxí tu ni» (Efesios 6:10, 11, 13).

11 Chupa biaje gudxi Pablu ca xpinni Cristu «iquiiñe[caʼ] irá ni ma bidii Dios» laacaʼ. Diidxaʼ «irá» ca la? cayábini laanu qué zanda diʼ gucáʼlunu ca demonio ca pa huaxiéʼ stipa cayúninu. Nga runi, yanna riʼ, ca xpinni Cristu jma caquiiñeʼ gápacaʼ cani maʼ bidii Dios para gucaalunecaʼ ca demonio ca. Xi laacani yaʼ.

Ximodo chuʼnu listu

12. Xi zanda guni ca xpinni Cristu para chinándacaʼ ca conseju ni zeeda lu Biblia.

12 Sicaríʼ cusiene Pablu xi naquiiñeʼ gúninu: «Lachuu listu casi soldadu. Ruxhii ca cinturón ndaani ca ti cadi uchiiña xhaba ca laacaʼ [ne gulani ndaanicaʼ ne ti ganda guacaʼ espada sticaʼ]. Zacaca laatu lauzuhuaa chaahui lu ni dxandíʼ [...]. Laca rucaa cabe xiixa xpechu cabe para cadi tidi ni guniná laacabe. Zacaca laguni ni jneza» (Efesios 6:14). Naquiiñeʼ guidúʼndanu Biblia purtiʼ zacá casi ñaca nuxhiʼnu cani dxandíʼ zeeda luni ndaaninu ti ganda gúninu ni nácani. Yanna, ñee naguíxhenu ti hora para guidúʼndanu Biblia guiráʼ dxi la? Ñee zinanda binnilídxinu hora ni maca nexheʼ ca la? Ñee maʼ biaʼnu guidúʼndanenu binnilídxinu textu guiráʼ dxi la? Ñee nuunu listu para gudiʼnu cuenta xi cusiene «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» lu ca libru ne ca revista ca la? (Mateo 24:45.) Pa cayúninu zacá la? cusihuínninu rúninu stipa para chinándanu conseju stiʼ Pablu. Laaca nápanu caadxi videu ne DVD ni cusiidiʼ laanu gunáʼ nga ca conseju stiʼ Dios. Pa chinándanu ni nácani la? zacanécani laanu quixhe íquenu gúninu ni jneza ne zacanécani laanu para cadi gúninu xiixa cosa malu.

13. Ximodo zanda gápanu laanu para cadi gusaana de gaca xpiaʼnu galán.

13 Ni rucaa ca soldadu que xpéchucaʼ rápani ladxidoʼcaʼ. Ni zeeda gaca ladxidoʼno ca nga modo nácanu. Yanna, para cadi gusaana ti xpinni Cristu de gaca xpiaʼ galán la? naquiiñeʼ chuulaʼdxiʼ guni ni jneza casi racalaʼdxiʼ Jiobá ne chinanda ca ley stibe. Pa gúninu zacá la? zeeda gácani casi ora ñápanu xiixa ni cayapa ladxidoʼno ne zacaneni laanu para cadi gusaana de gusisácanu Stiidxaʼ Dios. Ora nanaláʼdxinu ca cosa malu ca ne chuuláʼdxinu gúninu ni jneza la? rucueezanu laanu de gúninu cosa malu (Amós 5:15; Salmo 119:101).

14. Xi riníʼ ca diidxaʼ «lachuu listu para güi tu stiidxa Cristu ni riguixhe dxí ladxidóʼ binni».

14 Qué liica ñaadxaʼ «zapatu» ñee ca soldadu romanu que, zaqué nga rihuinni nuucabe listu para sácabe ndaaniʼ ca neza ziuulaʼ de gayuaa kilómetru ni guyuu biaʼ ra biʼniʼ mandar guidxi Roma. Yanna, xi riníʼ ca diidxaʼ «lachuu listu para güi tu stiidxa Cristu ni riguixhe dxí ladxidóʼ binni» yaʼ (Efesios 6:15). Ni riníʼcani nga naquiiñeʼ chuʼnu listu para gucheechenu ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu stiʼ Dios guiráʼ ora ra nuu binni (Romanos 10:13-15). Ra qué gusaana de gucheechenu ca diidxaʼ ca nga casi ñaca cucáʼñenu zapatu que, ne nga nga ni chigacané laanu para «cadi usaba binidxaba laa[n]u ne enda nexhená stiʼ» (Efesios 6:11).

15. 1) Ximodo rihuinni nabé riquiiñeʼ fe ni zeeda gaca casi ti escudu ca. 2) Xi guiráʼ nga ni zeeda gaca ca flecha ni zanda gucaa laanu gusaana de gápanu fe.

15 Laaca guníʼ Pablu xcaadxi diidxaʼ riʼ: «Rinaaze [ca soldadu] escudu para qué cui flecha laacabe. Zacaca lauzuhuaa dxiichi lu ni runi cre tu ti ganda usuíʼ tu ca flecha ni cá gui ni undaa binidxaba laatu» (Efesios 6:16). Pablu culuíʼ laanu ne ca diidxaʼ ca pabiáʼ naquiiñeʼ guinaaze dxiichinu cani runi crenu, purtiʼ laacani zeeda gácacani escudu stinu. Nga runi fe stinu naquiiñeʼ chuʼni naguidxi. Cásica rapa ti escudu la? zacaca rapa fe ca laanu de «ca flecha ni cá gui ni undaa binidxaba» laanu. Xii nga ca flecha ca yaʼ. Caadxi de laacani nga, gulaa ca xhenemígunu diidxaʼ laanu o guiniʼcaʼ mal de laanu, ne ngaca runi ca binni ni nanna ni dxandíʼ de Dios peru racaláʼdxicaʼ guxhélecaʼ laanu de laabe. Sti cosa ni zeeda gaca casi ca flecha ca nga chuuláʼdxinu gápanu stale cosa risaca, ne nga gucaa laanu sinu stale cosa dede gacaláʼdxinu gápanu jma que xcaadxi binni ni maʼ napa stale bidxichi. Ca binni riʼ zándaca guizáʼ maʼ biníticaʼ stale bueltu para guziʼcaʼ xiixa carru o yoo roʼ ni jma galán o jma naroʼbaʼ, o rándacaʼ bigáʼ ni nabé risaca o rácucaʼ lari ni nacubi caree. Peru neca gúnicabe guiráʼ nga la? laanu naquiiñeʼ gaca fe stinu naguidxi ti ganda gusuinu ca flecha ni «undaa Binidxabaʼ» luguianu. Yanna, ximodo zanda chuʼ fe stinu naguidxi guiráʼ ora yaʼ (1 Pedro 3:3-5; 1 Juan 2:15-17).

16. Xi zacané para gaca fe stinu naguidxi.

16 Ridxíñanu Dios ora qué rusaananu de guidúʼndanu Biblia ne ora runi orarnu laabe de guidubi ladxidoʼno. Zanda guinábanu Jiobá guquidxi fe stinu, ne óraca guluinu lu cani rúninu dxandíʼ racaláʼdxinu ni gunábanu laabe. Yanna, ñee riduʼndaʼ chaahuinu ca tema ni chiguiuundaʼ lu revista Torre stiʼ ni rapa ti ganda guicábinu ora guinabadiidxacabe la? Pa guidúʼndanu Biblia ne ca libru o revista ni cusiene de laani la? zaca fe stinu naguidxi (Hebreos 10:38, 39; 11:6).

17. Ximodo ndiʼ casi ñaca niguʼnu cascu íquenu.

17 Pablu bidii conseju riʼ ora biluxe guníʼ xi guiráʼ nga ni zeeda gaca casi cani rizané ti soldadu: «Laca riguu soldadu cascu ique ti ilá ique. Zacaca laatu, laguietenalaʼdxi ma bilá tu, ti cadi utiixhi binidxaba ique tu. Ne rinaaze soldadu espada para ucaa lú né. Laatu laaca, laucaa lú ne espada ni rudii Espíritu Santu laatu, ne nga nga stiidxa Dios» (Efesios 6:17). Cascu que rápani ique ca soldadu que ne yuubaʼ íquecaʼ, o ni riníʼ iquené binni para guʼyaʼ xi guni. Zacaca nga racané ni cabézanu guni Jiobá para laanu ti guiníʼ íquenu jneza (1 Tesalonicenses 5:8). Nga runi, lugar de guicá íquenu ugaandanu ni racalaʼdxiʼ binni guidxilayú ne chuuláʼdxinu gápanu stale cosa risaca la? naquiiñeʼ gúninu casi biʼniʼ Jesús: guietenaláʼdxinu zuni Jiobá guiráʼ ni maʼ guníʼ para laanu (Hebreos 12:2).

18. Xiñee naquiiñeʼ guidúʼndanu Biblia ora maʼ gudixhe íquenu gúninu ni.

18 Stiidxaʼ Dios ni cá lu Biblia la? laaca rápani laanu de cani rulaa Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ luguianu. Nga nga sti razón ni nápanu para cadi gusaana de guidúʼndanu Biblia dxi maʼ gudíxhenu gúninu ni. Guiene chaahuinu xiná Stiidxaʼ Dios la? rápani laanu para cadi gusiguii Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ laanu, ne rápani laanu de ca binni ni riníʼ mal de laanu neca nánnacaʼ ni dxandíʼ de Dios.

Guinínenu Dios guiráʼ ora

19, 20. 1) Xi chiguizaaca Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ. 2) Xi zacané laanu guzuhuaʼnu dxiichiʼ lu Stiidxaʼ Dios.

19 Maʼ cadi candaa para guinitilú Binidxabaʼ, ca demonio stiʼ ne guiráʼ binni malu ni nuu lu Guidxilayú riʼ. Binidxabaʼ «nanna ma huaxiéʼ dxi napa», nga runi cadxiichi ne cucaalú «cani ruzuuba stiidxa Dios ne zinanda stiidxa Jesucristu» (Apocalipsis 12:12, 17). Pur nga la? naquiiñepeʼ nga gucáʼlunu Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ.

20 Naquiiñeʼ gudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ cayabi Stiidxabe laanu guicaanu guiráʼ ni cudiibe para gápanu laanu. Sicaríʼ biluxe Pablu ra caníʼ de cani zeeda gaca casi ni racu ca soldadu: «Cadi guiaana dxí tu de iníʼ né tu Dios. Lainaba ni naquiiñe inaba tu, ne laguni ni modo uluíʼ Espíritu Santu laatu. Lagataná cadi cui sa tu atrá, ne lainaba pur irá ca xpinni Dios» (Efesios 6:18). Oración ca zacané laanu guzuhuaʼnu dxiichiʼ lu Stiidxaʼ Dios ne gatananu. Nga runi, naquiiñeʼ guni crenu de guidubi ladxidoʼno ca diidxaʼ ni guníʼ Pablu ca ne cadi gusaananu de guni orarnu, purtiʼ zacatiʼ nga zanda gudxíʼlunu Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ.

Xi biziidiluʼ

• Ximodo guyuu Binidxabaʼ ne ca demonio ca.

• Pabiáʼ nadipaʼ Binidxabaʼ.

• Ximodo zanda gucáʼlunu Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ.

• Ximodo ndiʼ ricaanu guiráʼ ni cudii Dios laanu.

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]

«Ca xiiñiʼ Dios ni dxandíʼ que biiyacabe ca xiiñidxaapaʼ ca binni que»

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 19]

Ximodo racané cani ridúʼyanu lu ca dibuju riʼ laanu para gucáʼlunu Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 20]

Ñee nánnaluʼ xi xhoopaʼ cosa zeeda de Dios ni naquiiñeʼ gácunu ni zeeda gaca casi ni racu ti soldadu la?

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir