BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w11 15/2 yaza 21-23
  • «Jma galán nga guzuubaʼ binni diidxaʼ que guuti maniʼ»

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • «Jma galán nga guzuubaʼ binni diidxaʼ que guuti maniʼ»
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Guníʼ Jiobá tuu nga ni maʼ gulí
  • Lugar ra gudíndecabe
  • «Guendahuati nga ni bíʼniluʼ»
  • Gulee Jiobá Saúl de gaca rey
  • Saúl primé rey stiʼ Israel
    Libru stinneʼ de ca historia stiʼ Biblia
  • Primé rey stiʼ Israel
    Ca lección ni riziideʼ de lu Biblia
  • Gulí Jesús Saulo
    Ca lección ni riziideʼ de lu Biblia
  • David ne Saúl
    Ca lección ni riziideʼ de lu Biblia
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
w11 15/2 yaza 21-23

«Jma galán nga guzuubaʼ binni diidxaʼ que guuti maniʼ»

SAÚL nga guca primé rey stiʼ Israel. Neca Dios gulí laabe, peru despué maʼ qué nuzuubabe diidxaʼ.

Xi bíʼnibe para bicheebe yaʼ. Ñee ñanda ñúnibe xiixa para cadi nucheebe la? Xi zanda guizíʼdinu de ni bizaacabe ca yaʼ.

Guníʼ Jiobá tuu nga ni maʼ gulí

Ante gaca Saúl rey, Samuel ni riguixhená que nga riquiiñeʼ Dios para guiniʼné guidxi Israel. Peru maʼ bioʼxhoʼ Samuel, ne ca xiiñibe maʼ qué rúnicaʼ ni na Jiobá. Ne gatigá reeda ca xhenemigu guidxi Israel para gucaalú laacabe. Ngue runi, guyé ca binnigola de guidxi que ra nuu Samuel ne gunábacaʼ laabe guyúbibe ti rey sániruʼ lucaʼ ora maʼ chitindenecaʼ xcaadxi guidxi ne para guni juzgar laacaʼ. Xi biʼniʼ Jiobá óraque yaʼ. Gudíxhebe cuícabe Saúl ne guniʼbe: «Laabe nápabe xidé gulabe guidxi stinneʼ de lu naʼ ca filisteu» (1 Sam. 8:4-7, 20; 9:16).

Saúl naca ti hombre nahuiiniʼ ne nabé sicarú. Peru laaca nápabe xcaadxi guenda sicarú. Primé la? qué rudxiibabe laca laabe. Ngue runi gunabadiidxabe Samuel: «Ñee cadi nacaʼ de tribu stiʼ Benjamín ti tribu ni jma nahuiiniʼ ni nuu Israel, ne ñee cadi binnilidxeʼ nga tobi de cani jma huaxiéʼ risaca ni nuu lu tribu stiʼ Benjamín la? Xiñee ndiʼ cayábiluʼ naa ca diidxaʼ ca pue». Rihuínnica qué ruuyabe laabe casi tuuxa ni risaca ne laaca qué riníʼ íquebe jma risaca familia stibe que stobi, naca ndaʼ bixhózebe, Quis, ti hombre nabé napa bidxichi (1 Sam. 9:1, 2, 21).

Laca rihuinni qué rudxiibabe laca laabe ora guníʼcabe nezalú guiráʼ ca binni de Israel laabe nga rey. Ante gaca nga, maca gulí Samuel laabe casi rey sin tu ñanna, ne gudxi laabe: «Guiráʼ ni ganda guʼnuʼ ne naluʼ la? biʼniʼ ni, purtiʼ nuuné Dios ni dxandíʼ lii». Peru xi bíʼnibe despué ora biseendacaa ni riguixhená que guidxi que para gabi laacabe xiná Jiobá yaʼ. Ora guníʼ Samuel maʼ nácabe rey la? nin lube lade ca binni que. Nabé natuibe dede bicaachilube. Jiobá gudxi Samuel paraa yegucaachilú Saúl, ne zaqué para guníʼ maʼ rey laabe (1 Sam. 10:7, 20-24).

Lugar ra gudíndecabe

Pa guyuu tu guníʼ ique qué zanda guni Saúl dxiiñaʼ ni gucuaa que, qué nindaa bidiicaʼ cuenta cadi jneza ngue modo guníʼ íquecaʼ. Ti biaje, ora bicaalú ca ammonita ti guidxi stiʼ Israel «biuu espíritu stiʼ Dios luguiabe» ne bidiini stipa laabe. Bisihuínnibe laabe ngue runi mandarbe ora biseendacaabe ca binni ridinde ni nuu ndaaniʼ guidxi que, gudíxhebe ximodo checaʼ ne zaqué gucanebe laacaʼ para biʼniʼ ganarcaʼ. Peru bisihuínnibe Dios ngue gucané laabe ora guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Dxi riʼ bilá Jiobá Israel» (1 Sam. 11:1-13).

Gupa Saúl stale guenda sicarú ne laaca gúpabe ndaayaʼ stiʼ Dios. Laaca biénebe Dios ngue rudii stipa laabe. Peru para ganda cueendurube ni galán ne guidxi que la? naquiiñeʼ gúnicabe ti cosa nabé risaca, casi modo gudxi Samuel ca israelita: «Pa guidxíbitu Jiobá ne gúnitu ni nabe ne guzuubatu stiidxabe, ne qué guireecueʼtu de ca ley stiʼ Jiobá la? cásica laatu ne rey ni guni mandar laatu ca qué zusaana de chinándatu Jiobá, Dios stitu». De raqué guníʼ Samuel xi zazaaca cani qué guixeleʼ de Dios: «Jiobá qué zusaana xquidxi purtiʼ nabé risaca labe, ne purtiʼ maʼ gudixhe ique Jiobá guni laacabe xquidxi» (1 Sam. 12:14, 22).

Para ganda chuulaʼdxiʼ Dios ni runi binni naquiiñeʼ guzuubaʼ diidxaʼ guiráʼ ora. Ora runi ca xpinni Jiobá ni na ca mandamientu stibe la? riguube ndaayaʼ laacaʼ. Peru gadxé ni rizaacacabe ora qué ruzuubacabe diidxaʼ.

«Guendahuati nga ni bíʼniluʼ»

Guzéʼterunu de historia stiʼ Saúl. Dxi bicaalube ca filisteu sti biaje nabé bidxiichicaʼ. Ngue runi, beedanecaʼ stale soldadu para gucaalucaʼ laacabe, guizáʼ stálecaʼ casi «yuxi ni nexheʼ guriá nisadóʼ [...]. Ne biiyaʼ ca hombre de Israel que nabé nagana ra nuucaʼ, ne biʼniʼ sentircaʼ casi ora maʼ qué gápacaʼ paneza checaʼ; ne bizulú bicachilú ca binni que ndaaniʼ cueva ne ndaaniʼ ca huecu nuu raqué ne lade ca guié que ne ndaaniʼ ca bóveda que ne ndaaniʼ ca cisterna que» (1 Sam. 13:5, 6). Yanna, xi guni rey que yaʼ.

Samuel maca gudxi laabe cuézabe laa Guilgal, purtiʼ raqué chigudiibe xiixa ofrenda Jiobá para guni ganar Saúl. Zaqué biʼniʼ rey que, peru candaa ni riguixhená que ne maʼ careeche ca soldadu stibe. Ngue runi bizulú bidiibe ca ofrenda que. Casi bilúxebe que guyuu Samuel, ne ora gunna xi bíʼnibe gudxi laabe: «Guendanahuati nga ni bíʼniluʼ. Qué ñúniluʼ ni gudxi Jiobá, Dios stiluʼ, lii gúniluʼ, purtiʼ pa ñúniluʼ ni, ñuni Jiobá reinu stiluʼ nadipaʼ ndaaniʼ guidxi Israel pur stale tiempu. Yanna qué zandaa diʼ reinu stiluʼ. Jiobá dxandipeʼ zadxela ti hombre ni gusiecheʼ ladxidóʼ; ne zuni Jiobá laabe xaíque xquidxi, purtiʼ qué ñúniluʼ ni biʼniʼ mandar Jiobá lii» (1 Sam. 10:8; 13:8, 13, 14).

Cumu biaadxaʼ fe Saúl la? ngue runi qué ñunilú bicheené ley stiʼ Dios, lugar de nibeza ñedandá Samuel para nudii ofrenda que. ¡Modo bíʼnibe riʼ gadxé ni de ni biʼniʼ Gedeón, hombre ni guca xaíque stiʼ ca soldadu stiʼ Israel ante de Saúl! Gedeón gupa 32,000 soldadu, peru gudxi Jiobá laabe chinebe 300 si, ne bizuubabe stiidxaʼ Jiobá. Xiñee bizuubabe diidxaʼ yaʼ. Purtiʼ gúpabe fe. Ne cumu gucané Jiobá laabe la? gunda biʼniʼ ganarbe 135,000 binni ni yegucaalú laacabe (Jue. 7:1-7, 17-22; 8:10). Rihuínnica ñanda ñacané Jiobá Saúl. Peru cumu qué nuzuubabe diidxaʼ la? qué ñacané diʼ Jiobá laabe. Pur ngue binduubaʼ ca soldadu stiʼ ca filisteu que guiráʼ ni napa ca israelita (1 Sam. 13:17, 18).

Yanna laanu yaʼ. Xi rúninu ora cadídinu ra nagana ne napa xidé quixhe íquenu gúninu xiixa. Para ti binni ni qué gapa fe la? ni jma nagueenda guni nga guixeleʼ de ca conseju stiʼ Dios. Zacá nga biʼniʼ Saúl ni, laa guníʼ ique jneza ngue ni biʼniʼ purtiʼ qué guinni Samuel. Peru para ti binni ni racalaʼdxiʼ chuulaʼdxiʼ Dios ni cayuni la? rudii cuenta jneza nga chinanda ca conseju ni zeeda lu Biblia.

Gulee Jiobá Saúl de gaca rey

Dxi gudindené Saúl Amaleq, laaca nabé feu modo bicheenebe Dios sti biaje. Jiobá maca guníʼ naquiiñeʼ guiabanáʼ guidxi que, purtiʼ bicaalúcabe ca israelita dxi bireecaʼ de Egipto, neca gastiʼ razón para ñúnicabe ni (Éxo. 17:8; Deu. 25:17, 18). Peru cadi ngue si nga ni biʼniʼ ca amalequita. Dxi bibani ca juez que bidaagucabe xcaadxi guidxi para bicaalúcabe Israel, guidxi ni maʼ gulí Dios (Jue. 3:12, 13; 6:1-3, 33). Ngue runi biʼniʼ mandar Dios Saúl gusabanáʼ laacabe (1 Sam. 15:1-3).

Peru lugar de nuzuubaʼ Saúl diidxaʼ ne nunitilú guidxi malu que ne guiráʼ ni nuu ndaaniʼ ni la? qué ninabe ñuutibe rey ne ca maniʼ ni jma galán nuu raqué. Xi bicábibe ora gudxi Samuel laabe cadi jneza ni bíʼnibe yaʼ. Gucaláʼdxibe nugaanibe donda binni ne cani guniʼbe riʼ: «Binni guidxi riʼ qué ninacaʼ ñuuticaʼ ca dendxuʼ ne ca vaca ni jma sicarú ca, ti gudiicabe laacame Jiobá». Ngueca si nudiini pa dxandíʼ racaláʼdxibe gudiibe ca maniʼ que Jiobá o pa coʼ. Ni nánnanu nga qué nuzuubabe diidxaʼ. Dxi gulícabe laabe para gácabe rey qué nudxiibabe laca laabe, peru yanna maʼ cadi zaqué diʼ laabe. Ngue runi gudxi ni riguixhená que laabe maʼ bichiichibe Dios ne gudxi laabe: «Ñee jma nga riecheʼ Jiobá guzaaquicabe ofrenda para gusigáʼdecabe laa ne guuticabe maniʼ que guzuubacabe stiidxaʼ Jiobá la? ¡Biiyaʼ! Jma galán nga guzuubaʼ binni diidxaʼ que guuti maniʼ [...]. Cumu qué ñúniluʼ ni gudxi Jiobá lii la? laabe [...] zabeebe lii de gácaluʼ rey» (1 Sam. 15:15, 17, 22, 23).

Ne laaca guxha Jiobá laabe espíritu stiʼ ne maʼ qué niguu ndaayaʼ laabe, ngue runi guyuu «ti espíritu malu» luguiabe o bizulú guníʼ íquebe gúnibe cosa malu. Bizulú guníʼ íquebe cosa malu de David ne gúpabe envidia laa, purtiʼ maʼ gulí Jiobá laa para gaca rey stiʼ guidxi que. Ne gucaláʼdxibe ñuutibe David chupa chonna biaje. Cumu biiyabe nuuné Jiobá David la? gúpabe laa casi xhenemígube, ne guzanándabe laa para guutibe laa. Dede biʼniʼ mandarbe gati 85 ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ne xcaadxi binni. Qué ridxagayaadinu xiñee bisaana Jiobá laabe (1 Sam. 16:14; 18:11, 25, 28, 29; 19:10, 11; 20:32, 33; 22:16-19).

Despué, dxi bicaalú ca filisteu que laacabe sti biaje, jma bisihuinni rey stiʼ Israel que pabiáʼ qué ruzuubaʼ diidxaʼ. Xi bíʼnibe yaʼ. Guyebe ra nuu ti gunaa espiritista para gacané laabe. Peru pur gana si ni bíʼnibe que, purtiʼ ra cadíndecabe sti dxi que gucanabe ne últimu la? biitibe laca laabe (1 Sam. 28:4-8; 31:3, 4). Nabé triste modo biluxe Saúl, ne sicaríʼ cusiene Biblia: «Guti Saúl purtiʼ bicheené Jiobá ora qué ñuni ni gudxi Jiobá laa, ne pur guyebe ra nuu ti gunaa espiritista para gánnabe xi chiguizaaca. Ne qué ninabadiidxabe Jiobá» (1 Cró. 10:13, 14).

Ca cosa ni cadi jneza bíʼnibe dxi nabánibe rusiidiʼ cani laanu jma risaca nga guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá que gudiʼnu laabe xiixa ofrenda. Biáʼsipeʼ nga ca diidxaʼ guníʼ apóstol Juan: «Sicarí nga ganaxhii nu Dios: guni nu ni na. Ne cadi nagana ni na be guni nu» (1 Juan 5:3). Qué chuʼ dxi guiaandaʼ ndiʼ laanu: pa racaláʼdxinu gaca xhamígunu Dios la? naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxabe.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 21]

Dxi nahuiiniʼ Saúl bisihuinni qué rudxiibaʼ laca laa

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]

Xiñee gudxi Samuel Saúl «jma galán nga guzuubaʼ binni diidxaʼ que guuti maniʼ»

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir