BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w11 15/8 yaza 18-21
  • «Ti guendaridagulisaa nabé risaca ni qué ziaandaʼ»

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • «Ti guendaridagulisaa nabé risaca ni qué ziaandaʼ»
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Nabé riguu cani bizeetecabe raqué gana laanu
  • Libana ni bidii xcaadxi de cani nuu lu Grupu ni zaniruʼ
  • Ti guendaridagulisaa ni cusihuinni nuunu tobi si ne ra bieeteʼ ca cosa sicarú chigaca
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2012
  • Maʼ nuu sti xpinni Cristu lade Grupu ni Zaniruʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2013
  • Bidagulisaacabe purtiʼ nadxiisaacabe. Ni bieeteʼ lu guendaridagulisaa raca guiráʼ iza
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2010
  • Tuu nga Grupu ni Zaniruʼ stiʼ ca Testigu stiʼ Jehová
    Cani nabé rinabadiidxaʼ binni de ca testigu stiʼ Jehová
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
w11 15/8 yaza 18-21

«Ti guendaridagulisaa nabé risaca ni qué ziaandaʼ»

«ORA guiluxe guiráʼ ni chiguieeteʼ raríʼ zaninu: “Ti guendaridagulisaa nabé risaca ni qué ziuu dxi guiaandaʼ laanu”.» Ca diidxaʼ ca guníʼ Stephen Lett cani, tobi de ca ni nuu lu Grupu ni Zaniruʼ stiʼ ca Testigu stiʼ Jiobá ne nabé guluucani gana ca binni nuu raqué. Guca guendaridagulisaa riʼ 2 stiʼ octubre iza 2010 ndaaniʼ Yoo ra raca Guendaridagulisaa roʼ ni nuu Jersey City (Nueva Jersey, Estados Unidos) ra guca guendaridagulisaa 126 stiʼ Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Xii nga cani jma bieeteʼ lu guendaridagulisaa ca yaʼ.

Primé libana que bidii Stephen Lett ni, ne bisiénebe visión biiyaʼ Ezequiel ra rihuinni carru stiʼ Jiobá. Nabé naroʼbaʼ carru riʼ ne sicarú ni, ne casi ñaca laani nga xquidxi Dios, ne laabe nga runi mandarbe ni. Caadxi de ca binni ca nuucaʼ guibáʼ, laacabe nga ca ángel, ne ruxooñeʼ carru ca biaʼ ruxooñeʼ xpiaaniʼ rayu, purtiʼ nagueenda ni biaʼca nagueenda modo riníʼ ique binni ni zigusá ni. Xcaadxi binni ca nuucaʼ ndaaniʼ Guidxilayú ne laaca zecaʼ biaʼ zeni, ne zacá rihuínnini pur guiráʼ ni maʼ bidxaa ndaaniʼ xquidxi Dios lu ca últimu iza riʼ.

Tobi de laacani nga bieeguʼ caadxi yoo Betel ne bidxela ximodo guni xcaadxi yoo Betel dxiiñaʼ jma galán. Pur ni guca riʼ, stale de ca xpinni Cristu ni biʼniʼ dxiiñaʼ raqué, jma maʼ zanda iquiiñecaʼ tiempu ne stipa sticaʼ para gucheechecaʼ diidxaʼ. Gudxi Stephen Lett ca binni ni cucaadiaga laa guinábacaʼ gacané Jiobá mozo ni nuu xpiaaniʼ, ne Grupu ni Zaniruʼ stiʼ, ti cadi gusaana de guni ni na Dios ne gúnini né stale guendabiaaniʼ (Mat. 24:45-47).

Nabé riguu cani bizeetecabe raqué gana laanu

Tab Honsberger, ni lu Grupu ni Ruuyaʼ Modo Raca Dxiiñaʼ Betel gudxi Haití, bizeeteʼ pabiáʼ bininá xu roʼ ni guca 12 stiʼ enero iza 2010 ra guti 300,000 binni. Guniʼbe cayabi ca xaíque yuʼduʼ binni bisabanáʼ Dios ca binni ni guti ra guca xu roʼ que purtiʼ malu laacaʼ, peru bilabe cani nachaʼhuiʼ. Yanna pa zacá ni, xiñee biree mil de binni malu ni deguyoo ndaaniʼ ti lidxi guiibaʼ ora biaba ca barda stini ra guca xu que yaʼ. Stale binni de Haití ratadxí ladxidoʼcaʼ ora gánnacaʼ xi pur cazaaca stale desgracia ca dxi riʼ. Hombre ni cudii libana que guníʼ xi bizeeteʼ ti xpinni Cristu ni guti xheelaʼ ora guca xu roʼ que: «Guiráʼ dxi ruunaʼ. Qué gannadiáʼ pabiáʼ tiempu ziuaaʼ sicaríʼ, peru ratadxí ladxiduáʼ purtiʼ runeʼ sentir nadxii xquidxi Jiobá naa. Nannaʼ zadxiña dxi gaca chaahuiʼ guiráʼ ni cayaca yanna, ne zacaniáʼ xcaadxi binni para ganna de laani».

Yanna guidúʼyanu xi guníʼ Mark Sanderson, tobi de cani cayuni dxiiñaʼ Betel ni nuu Brooklyn. Laabe guyuube lade Grupu ni Ruuyaʼ Modo Raca Dxiiñaʼ Betel stiʼ guidxi Filipinas, ne guniʼbe ximodo cayaca dxiiñaʼ ndaaniʼ guidxi que. ¡Guizáʼ cayéchebe ora guniʼbe maʼ 32 biaje bidale cani rucheeche diidxaʼ ne jma stale nga ca binni ni ruundanécabe Biblia ralidxi que cani rucheeche stiidxaʼ Reinu! Bizeetebe de Miguel, ti hombre ni biiticabe ti xhiaga. Biraruʼ ni biʼniʼ Miguel para gunda gunaazécabe binni malu biiti xhiágabe ne guseyoocabe laa. Ti dxi yegucheechebe diidxaʼ ndaaniʼ lidxi guiibaʼ ra nuu hombre malu que ne raqué bidxaagabe laa. Nécapeʼ bidxiichibe, peru gúcabe nachaʼhuiʼ né hombre que ne gúdxibe laa pa zaa gúʼndanebe laa Biblia. Guníʼ hombre que zaa, ne despué bicaani laa gannaxhii Jiobá dede guyuunisa. Yanna nabé xhamigu Miguel laabe ne cayacané laabe para cadi guseguyoocabe laabe biaʼ iza gudixhe ca binni que.a

De raqué maʼ gudiʼdiʼ Mark Noumair, tobi de cani rusiidiʼ ndaaniʼ ca Scuela ni nuu Patterson ne gunabadiidxabe chonna guendaxheelaʼ: Alex ne Sarah Reinmueller, David ne Krista Schafer, ne Robert ne Ketra Ciranko. Guidúʼyanu xi guníʼ xpinni Cristu ni láʼ Alex Reinmueller ni nuu lu Comité ni Ruuyaʼ Gaca ca Guiʼchiʼ ni Riquiiñenu. Dxi nápabe 15 iza biiyabe pabiáʼ risaca guiráʼ ni rusiidiʼ Biblia. Dxiqué nácabe precursor Canadá ne stale biaje stúbibe maʼ zigucheechebe diidxaʼ. Ora gunabadiidxacabe laabe tu betelita jma gucané laabe, bizeetebe lá chonna hombre ni qué huasaana de guni ni na Dios ne bisiénebe ximodo gucanecaʼ laabe guiniisibe lu stiidxaʼ Dios. Yanna, xheelabe, Sarah, guníʼ pabiáʼ guca xhamiga ti gunaa xpinni Cristu ni biseguyoocabe China stale iza pur fe ni napa. Sarah guníʼ maʼ biziidiʼ guni cré zanda gacané Jiobá laa ora runi orar.

David Schafer, ni runi dxiiñaʼ lu Comité ni Ruuyaʼ xi Guizíʼdinu, guníʼ pabiáʼ risaca fe ni gupa jñaa, ne laaca guniʼbe gucané caadxi xpinni Cristu ni rutopa yaga laabe para gácabe precursor auxiliar dxi maʼ caniisibe. Xheelabe, Krista, bizeeteʼ pabiáʼ sicarú modo gucané caadxi betelita ni maʼ huaniisi laa, cada tobi de ca binni que bíʼnicaʼ ni jneza lu guiráʼ dxiiñaʼ sticaʼ, casi biʼniʼ mandar Jesús (Luc. 16:10).

Robert Ciranko, ni runi dxiiñaʼ lu Comité ni Ruuyaʼ xi Guicá lu ca Guiʼchiʼ Ricaanu, guníʼ de guiropaʼ bixhozebidaʼ ne guiropaʼ jñaabidaʼ, laacabe gúcacabe binni ni bibí ne de Hungría laacabe. Ti cosa ni nabé guluu gana laabe dxi nahuiinibe nga ora guyebe ca guendaridagulisaa naroʼbaʼ ni guca lu ca iza stiʼ 1950, raqué bidiibe cuenta nabé naroʼbaʼ xquidxi Dios jma que ra ridagulisaabe. Xheelabe, Ketra, guníʼ biziidiʼ cadi gusaana de guni ni na Dios dxi guca precursora ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa ra nabé guyuu binni ni bidxiideche xquidxi Dios ne xcaadxi guendanagana. Qué nireebe gana, ne despué gúcabe precursora especial ne biseendacabe laabe ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa ra biʼniʼ sentirbe jma galán, ca xpinni Cristu nuu raqué nabé runibiáʼcabe laacaʼ purtiʼ nuucaʼ tobi si.

De raqué guníʼ Manfred Tonak ximodo cayaca dxiiñaʼ Etiopía. Maʼ xadxí ruzeeteʼ Biblia guidxi riʼ, ne yanna nuu jma de gaʼ mil binni ni rucheeche diidxaʼ raqué. Stale de laacabe nabézacabe ndaaniʼ capital, Adís Abeba, ne ndaaniʼ ca guidxi nuu gaxha de laani. Rihuínnica caquiiñeʼ tu gacané ndaaniʼ ca gudxi ni nuu jma zitu. Nga runi, maʼ gunábacabe ca Testigu de Etiopía ni nabeza sti guidxi para guibiguétacaʼ, ne stale de laacaʼ maʼ bíʼnicaʼ ni ne cayacanecaʼ ca lugar nuu zitu. Maʼ bidxélacabe stale binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Dios, peru laaca caguucabe gana ca bíʼchicabe ne ca bizáʼnacabe ni nuu ca lugar ca.

Laaca galán guyuu ca libana ni bizeeteʼ de ca Testigu ni nuu Rusia ne ca guendanagana ni huayápacaʼ nezalú ca juez. Xpinni Cristu ni láʼ Aulis Bergdahl, ni nuu lu Grupu ni Ruuyaʼ Modo Raca Dxiiñaʼ Betel stiʼ guidxi ca, bizeeteʼ ximodo huazanándacabe ca xpinni Cristu, jmaruʼ si ndaaniʼ guidxi Moscú. Philip Brumley, runi dxiiñaʼ lu Departamento de Asuntos Legales ni nuu Betel stiʼ Estados Unidos. Laabe guniʼbe caadxi de ca cosa galán ni bizaaca lu ca últimu beeu ni maʼ gudiʼdiʼ, despué de biiyaʼ Tribunal Europeo de Derechos Humanos gaʼ queja ni cugaanicabe ique ca testigu stiʼ Jiobá. Tribunal riʼ guníʼ gastiʼ razón para uguu binni queja stiʼ ca Testigu, ne bisihuinni xiñee cadi jneza nuu stale de laacani. Nécapeʼ cabezarúcabe guihuinni xi gaca la? Philip Brumley guníʼ zanda cuézanu gacané ni guníʼ Tribunal ca para xcaadxi juiciu ni gaca ndaaniʼ xcaadxi guidxi.

Despué de guniʼbe ca diidxaʼ ca, Stephen Lett bizeeteʼ na Tribunal que laaca chiguuyaʼ pa zaa quíxeruʼ ca Testigu impuestu ni rinabaʼ gobiernu stiʼ Francia laacaʼ quíxecaʼ dede maʼ raca stale iza. Cadi guiaandaʼ laanu caninu de ti tribunal ni nabé runi respetar binni laacaʼ ne huaxiéʼ riná guʼyaʼ ca guendanagana chinécabe ra nuu. Hasta ca dxi riʼ, maʼ biiyacabe 39 guendanagana stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá, ne maʼ guníʼcabe napa ca Testigu razón lu 37 de laacani. Stephen Lett gunabaʼ guiráʼ cani nuu raqué cadi gusaanacaʼ de guni orarcaʼ pur cani cazaaca ndaaniʼ guidxi ca.

Richard Morlan bidii últimu libana ra bieeteʼ xi guiráʼ cazaaca, laabe nga tobi de ca maestru stiʼ Scuela para ca Binnigola ni nuu ndaaniʼ ca neza Binni Ridagulisaa. Nabé nayecheʼ modo guniʼbe de scuela riʼ ne guniʼbe nabé nayecheʼ nuu ca binnigola ni maʼ guyé scuela ca.

Libana ni bidii xcaadxi de cani nuu lu Grupu ni zaniruʼ

Xcaadxi libana que bidii chupa chonna de cani nuu lu Grupu ni Zaniruʼ cani. Primé ca gudiʼdiʼ Guy Pierce, laa nabé nayecheʼ modo bisiene textu stiʼ iza 2011: Guidúʼyanu lá Jiobá casi ti lugar ra zanda guilanu (Sof. 3:12). Bizeetebe naquiiñeʼ chuʼnu nayecheʼ ca dxi riʼ, peru laaca naquiiñeʼ gúninu ni na Dios purtiʼ maʼ cadxiña dxi stibe. Stale binni cuyubi guilá ndaaniʼ ca religión ni cadi dxandíʼ, lu política, lu bueltu ne lu intiica si cosa ni gucaa laacaʼ gusiaandacaʼ guiráʼ ni cazaaca. Para ganda guilanu naquiiñeʼ gusisácanu lá Jiobá ne para nga naquiiñeʼ gunibiaʼnu laabe, guni respetarnu laabe, guni crenu zacanebe laanu ne gannaxhiinu laabe de guidubi ladxidoʼno.

De raqué bidii David Splane ti libana nabé sicarú ni láʼ «Ñee maʼ biuʼnu lu guendariziilaʼdxiʼ stiʼ Dios la?». Laabe guniʼbe cadi guiidxináʼ si Jiobá purtiʼ si nuu dxi sábadu ra caziilaʼdxiʼ. Lu guidubi tiempu riʼ cayúnirube dxiiñaʼ, ne zaqueca cayuni Xiiñibe, ti ganda gúnibe ni maca gudixhe íquebe para Guidxilayú riʼ (Juan 5:17). Ximodo zanda chuʼnu lu guendariziilaʼdxiʼ stiʼ Dios yaʼ. Primé la? cadi gucheʼnu ne gúninu stipa para gúninu ni jneza lu guiráʼ dxiiñaʼ stibe. Peru laaca naquiiñeʼ gusihuínninu fe stinu, cadi guiaandaʼ laanu ni naguixhe ique Dios guni ne gacanenu para gácani biaʼ nuu lu nanu. Nuu tiru zácani nagana, peru zanda gudxíʼlunu pa guicaanu ca conseju ni rudii xquidxi Jiobá. Ora biluxe libana que bicaabe guiráʼ cani nuu raqué ne laanu gúninu stipa pur chuʼnu lu guendariziilaʼdxiʼ stiʼ Dios.

Últimu libana que biree lani «Xi cabézanu», ne bidii Anthony Morris ni. Bíʼnibe ni casi ora riniʼné binni xiiñiʼ ni nadxii, bisietenaláʼdxibe cani cucaadiaga laabe mayaca guinitilú ca cosa malu nuu yanna ne naquiiñeʼ cuézacaʼ ora gaca ni na xcaadxi diidxaʼ riguixhená ni zeeda lu Biblia casi ora guiníʼ binni: «Gasti chi gaca, nuu dxí guidxi» ne ora guinitilú ca religión ni cadi dxandíʼ (1 Tes. 5:2, 3; Apo. 17:15-17). Peru laaca guniʼbe cadi iquiiñenu ca noticia ni cadi zeeda lade ca diidxaʼ riguixhená para guininu mayaca guzulú Armagedón. Bisihuínnibe naquiiñeʼ cuézanu sin guireʼnu gana ne chuʼnu nayecheʼ casi na Miqueas 7:7. Laaca guniʼbe chuʼnu tobi si ne Grupu ni Zaniruʼ casi runi ca soldadu ora maʼ chitíndecaʼ. Ne bilúxebe ne ca diidxaʼ riʼ: «Laguni ladxidoʼto naguidxi, purtiʼ cabézatu gacané Jiobá laatu» (Sal. 31:24).

Ra zilúxeni guníʼcabe de caadxi cosa sicarú ni chigaca. Xpinni Cristu ni láʼ Geoffrey Jackson bisiene zaree ti revista Torre stiʼ ni rapa lu diidxaʼ inglés ni ziene binni jma nagueenda pur ti tiempu si para gacaneni cani huaxiéʼ nanna diidxaʼ ca. Despué guníʼ Stephen Lett maʼ gudixhe Grupu ni Zaniruʼ chuʼ tu chiganna ca Binnigola ni riganna ca guendaridagulisaa roʼ de Estados Unidos ne xheelacaʼ para uguucabe gana laacaʼ. De racá maʼ bisiénebe bidxaa lá Scuela ra Riziidicabe Gúnicabe Xhiiñaʼ Dios ne yanna maʼ lani Scuela ra Riziidiʼ ca Solteru gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios, ne laacaʼ guniʼbe chichuu ti Scuela para ca Guendaxheelaʼ ni naca xpinni Cristu. Cursu riʼ zacaneni cani maʼ bichaganáʼ guiziidicaʼ jma ti ganda gacanecaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá. Ne maʼ para guilúxeni guníʼ Stephen Lett xi zaca Patterson cada iza, bizeetebe zaca chupa clase stiʼ Scuela para ca Binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa ne xheelacaʼ ne Scuela stiʼ cani Ruuyaʼ Modo Raca Dxiiñaʼ Betel ne xheelacaʼ. Ra tiidiʼ tiempu, cani maʼ guyé ca cursu riʼ zanda checaʼ sti biaje.

Nabé sicarú modo biluxe guendaridagulisaa que ora biʼniʼ xpinni Cristu ni láʼ John E. Barr ti oración de guidubi ladxidóʼ. Laabe nápabe 97 iza ne laabe nga tobi de cani maʼ xadxí nuu lu Grupu ni Zaniruʼ.b Guiráʼ cani guyé ndaaniʼ Yoo ra raca Guendaridagulisaa roʼ que caniʼcaʼ qué ziuu dxi guiaandaʼ laacaʼ ni guca raqué.

[Cani cá ñee yaza]

a Biiyaʼ Anuario de los testigos de Jehová 2011, yaza 62 ne 63.

b Xpinni Cristu ni láʼ John E. Barr biluxe xquendanabánibe lu Guidxilayú riʼ 4 stiʼ diciembre iza 2010.

[Ni caníʼ yaza 19]

Nabé guyuulaʼdxiʼ cani guyé raqué ni guníʼ guionnaʼ guendaxheelaʼ riʼ

[Ni caníʼ yaza 20]

Caguu Jiobá ndaayaʼ dxiiñaʼ cayaca Etiopía

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir