BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w13 15/1 yaza 7-11
  • Guca nadxibalú, Jiobá nuuné lii

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Guca nadxibalú, Jiobá nuuné lii
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2013
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • QUÉ NIXELEʼ JIOBÁ DE JOSUÉ
  • XIMODO CUEENDUNU NI GALÁN
  • GÚCACABE NADXIBALÚ NE QUÉ NIXÉLECABE DE JIOBÁ
  • GULUUCABE XQUENDANÁBANICABE RA NAXOO
  • CADI GUIAANDAʼ NDIʼ LII: NUUNÉ JIOBÁ LAANU
  • Gácanu nadxibalú ne nadipaʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2012
  • «Guca nadxibalú [...] ne biʼniʼ ni naguixhe íqueluʼ gúniluʼ»
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2017
  • Dané naa valor
    Guidúʼndanu né guendanayecheʼ para Jiobá
  • Zanda gácanu nadxibalú
    Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2021
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2013
w13 15/1 yaza 7-11

Guca nadxibalú, Jiobá nuuné lii

«Guca nadxibalú ne nadipaʼ. [...] Jiobá, Dios stiluʼ nuuné lii.» (JOS. 1:9)

XI NICÁBILUʼ.

  • Xi naquiiñeʼ guni Josué para gaca fe stiʼ naguidxi ne gaca nadxibalú.

  • Tuu nga ca binni guca nadxibalú jma riuuláʼdxiluʼ ejemplu stiʼ.

  • Tu binni gupa fe ne guca nadxibalú zanda gacané lii para gucheecheluʼ diidxaʼ.

1, 2. 1) Xi caquiiñenu para ganda gudxíʼlunu ca guendanagana gápanu. 2) Ximodo nusiéneluʼ xii nga fe. Bizeeteʼ ti ejemplu.

NUUNU nayecheʼ purtiʼ cayúninu ni na Jiobá. Peru laaca rápanu guendanagana cásica rapa guiráʼ binni, ne zándaca chuʼ tu guniná laanu pur cayúninu ni jneza (1 Ped. 3:14; 5:8, 9; 1 Cor. 10:13). Nga runi, para ganda gudxíʼlunu cani caquiiñeʼ gápanu fe ne gácanu nadxibalú.

2 Peru xii nga fe yaʼ. Apóstol Pablu bicaa: «Pa dxandí runi cre nu Dios [o pa nápanu “fe”, la? TNM] qué zagúʼ xa ique nu de ni cabeza nu udii be laanu, ne neca caʼru ihuinni irá ni, peru casi ñaca ma caduʼya nu ni yanna, purti runi cre nu laabe» (Heb. 11:1). Laaca zanda guibiʼxhiʼ primé ndaa stiʼ versículo riʼ sicaríʼ: «Fe ca zeeda gácani casi ti documentu ni rusihuinni maʼ guzinu xiixa» (Imágenes verbales en el Nuevo Testamento, stiʼ Archibald T. Robertson). Pa nápanu ti documentu ra na guzinu ti yoo, cadi dxandíʼ rusihuinni guiʼchiʼ riʼ maʼ stinu yoo ca la? Zacagá nga zeeda gaca fe nápanu Dios, purtiʼ nánnanu dxandíʼ rúnibe guiráʼ ni maʼ guniʼbe. Nga runi, fe nápanu laabe zeeda gácani casi ti documentu risaca stiʼ ti yoo. Pur laani nga runi crenu dxandíʼ zaca guiráʼ ni maʼ guníʼ Dios ne laaca nánnanu zadxiña dxi gaca guiráʼ ni zeeda lu Biblia, neca qué ridúʼyanu cani yanna.

3, 4. 1) Ximodo rihuinni nadxibalú tuuxa. 2) Xi zanda gúninu para guidale fe stinu ne gácanu jma nadxibalú.

3 Yanna, ximodo rihuinni nadxibalú tuuxa yaʼ. Rihuínnini ora qué ridxibi para guiníʼ ne para guni xiixa, neca guidxaagalú guendanagana o chuʼ xquendanabani ra naxoo (Mar. 6:49, 50; 2 Tim. 1:7).

4 Guiranu racaláʼdxinu gápanu fe ne gácanu nadxibalú. Peru xi zanda gúninu pa gudiʼnu cuenta ruluíʼ huaxiéʼ fe nápanu ne caquiiñeruʼ gácanu jma nadxibalú yaʼ. Biblia ruzeeteʼ de stale hombre ne gunaa ni gupa ca guenda riʼ. Ora guidúʼndanu ejemplu stícabe, zacaneni guidale fe stinu ne gácanu jma nadxibalú.

QUÉ NIXELEʼ JIOBÁ DE JOSUÉ

5. Xi caquiiñeʼ Josué para guni dxiiñaʼ bidii Dios laa.

5 Guiníʼ íquenu ni bizaaca raca biaʼ chonna mil gaayuʼ gayuaa iza. Maʼ gudiʼdiʼ cuarenta iza de gulee Jiobá millón de israelita guidxi Egipto, ra guyuucaʼ de esclavu. Moisés, hombre riguixhená ni guca xaíque stiʼ Israel, guti dxi napa 120 iza lu dani láʼ Nebo, biiyaʼ si Layú ni bizabiruaa Dios gudii laacaʼ. Josué nga hombre biaana lugar stibe ne bidii espíritu santu laa stale guendabiaaniʼ (Deut. 34:1-9). Cumu mayaca guiuu ca israelita lu layú stiʼ Canaán la? caquiiñeʼ Josué stale guendabiaaniʼ, gapa fe Jiobá ne gaca nadxibalú ti ganda chiné laacabe (Deut. 31:22, 23).

6. 1) Xiñee caquiiñeʼ gácanu nadxibalú casi na Josué 23:6. 2) Xi rusiidiʼ Hechos 4:18-20 ne 5:29 laanu.

6 Josué guca ti hombre nuu xpiaaniʼ, nadxibalú ne gupa fe, ca guenda gúpabe riʼ gucaneni ca israelita biaʼ tiempu bicaalucaʼ ca binni de Canaán. Peru cadi tiempu si bicaalúcabe ca binni que nga gúcacabe nadxibalú, sínuque laaca bisihuínnicabe guenda riʼ para bizuubacabe stiidxaʼ Josué lu xcaadxi cosa. Guidúʼyanu xi gudxi Josué laacabe lu ti libana ni bidii ante gati: «Naquiiñeʼ gácatu nadxibalú para gápatu ne gúnitu guiráʼ ni cá lu libru ra zeeda ca ley ni bicaa Moisés, qué chuʼ dxi guireecueʼtu de laani nin ladu bigaʼ nin ladu derechu» (Jos. 23:6). Laaca naquiiñeʼ gácanu nadxibalú para guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá guiráʼ ora, jmaruʼ si ora gacalaʼdxiʼ tuuxa gucaa laanu gúninu xiixa ni cadi jneza (biindaʼ Hechos 4:18-20 ne 5:29). Peru pa guni crenu zacané Dios laanu ne guni orarnu laabe la? zacanebe laanu para gácanu nadxibalú ti cadi guixélenu de laabe.

XIMODO CUEENDUNU NI GALÁN

7. Xi naquiiñeʼ guni Josué para gaca nadxibalú ne cueendú ni galán.

7 Pa racaláʼdxinu gácanu nadxibalú ti ganda gúninu ni na Dios la? naquiiñeʼ guidúʼndanu Stiidxabe ne gúninu ni rusiidini laanu. Ngapeʼ nga conseju ni bidii Jiobá Josué guti si Moisés: «Guca nadxibalú ne nadipaʼ para gápaluʼ ne gúniluʼ guiráʼ ni cá lu libru stiʼ ley ni biʼniʼ mandar Moisés lii gúniluʼ». [...] Cadi gusaana de guiniʼluʼ guiráʼ cani zeeda lu libru ra cá ca ley riʼ, ne dxi ne gueelaʼ gúʼndaluʼ ni chaahuidugá, ti ganda gúniluʼ cani zeeda luni; purtiʼ stale nga ni zabeenduluʼ lu guiráʼ ni gúniluʼ ne zúniluʼ cani né guendabiaaniʼ» (Jos. 1:7, 8). Biʼniʼ Josué ni na conseju riʼ, ngue runi guleendú ni galán. Pa chinándanu ejemplu stibe, zácanu nadxibalú ne zabeendunu stale cosa ora maʼ cayuni adorarnu Jiobá.

Textu stiʼ iza 2013: «Guca nadxibalú ne nadipaʼ. [...] Jiobá, Dios stiluʼ nuuné lii» (Josué 1:9)

8. Xi textu zaquiiñenu lu iza 2013, ne ximodo riníʼ íqueluʼ zacaneni lii.

8 Ca diidxaʼ ni gudxi Jiobá Josué nabé guluucani gana laabe: «Guca nadxibalú ne nadipaʼ [...]. Cadi guidxíbiluʼ ne cadi gacadítiluʼ, purtiʼ Jiobá, Dios stiluʼ nuuné lii ratiica cheluʼ» (Jos. 1:9). Laaca nuu Jiobá gaxha de laanu yanna, nga runi, gastiʼ razón para guidxíbinu ora guidxaagalunu intiica guendanagana. Para uguu ca diidxaʼ riʼ gana laanu ca beeu zeeda riʼ, lu iza 2013 zaquiiñenu textu riʼ: «Guca nadxibalú ne nadipaʼ. [...] Jiobá, Dios stiluʼ nuuné lii». Peru laaca nápanu ejemplu stiʼ stale binni ni gupa fe ne guca nadxibalú ni zanda gacané laanu. Guidúʼyanu chupa chonna de laacani.

GÚCACABE NADXIBALÚ NE QUÉ NIXÉLECABE DE JIOBÁ

9. Ximodo bisihuinni Rahab gupa fe ne guca nadxibalú.

9 Ti biaje biseendaʼ Josué chupa hombre para chiguuya ximodo nuu guidxi Canaán. Ora yendácabe raqué, biuucabe ralidxi Rahab, ti gunaa guzá zacasi. Ora yeyubi caadxi hombre laacabe, bicaachiʼ Rahab laacabe ne qué niná ñabi ca xhenemígucabe paraa nuucabe. Cumu gupa Rahab fe ne guca nadxibalú la? bilabe ne bilá ca binnilídxibe ora binitilú ca israelita guidxi Jericó (Heb. 11:30, 31; Sant. 2:25). Peru gupa xidé bichaabe modo nabánibe para ganda gúnibe ni na Dios. Yanna riʼ laaca nuu caadxi xpinni Cristu ni maʼ bichaa modo nabani para ganda guni ni na Dios, peru gunda bíʼnicabe ni purtiʼ gúpacabe fe ne gúcacabe nadxibalú.

10. Ximodo nuu Rut dxi gudixhe ique guni adorar Jiobá, ne ximodo guluu Jiobá ndaayaʼ laabe.

10 Guti si Josué, guyuu ti gunaa de Moab láʼ Rut. Laaca guca gunaa riʼ nadxibalú para gunda biʼniʼ adorar Jiobá. Cumu ti israelita nga guca xheelabe la? zándaca biziidibe caadxi de Jiobá. Suégrabe Noemí nabeza Moab, laa laaca maʼ guti xheelaʼ ne gudixhe ique guibiguetaʼ Belén, tobi de ca guidxi stiʼ Israel. Dxi zeʼ Noemí xquidxi, gunábabe xuaalídxibe Rut guibiguetaʼ Moab, peru laa bicabi laabe sicaríʼ: «Cadi guinabuʼ naa gusaanaʼ lii, ne guixeleʼ de lii [...]. Xquídxiluʼ zaca xquidxeʼ ne Dios stiluʼ zaca Dios stinneʼ» (Rut 1:16). Cadi caguite si Rut ora guníʼ zaqué. Ra gudiʼdiʼ tiempu, bichaganabe Boaz, tobi de ca binnilidxi Noemí, ne despué gúpacabe ti baʼduhuiiniʼ. Pur ni biʼniʼ Rut beeda gaca tobi de ca jñaabiidaʼ David ne Jesús. Ejemplu stibe rusihuinni riguu Jiobá ndaayaʼ ca binni napa fe ne cani nadxibalú (Rut 2:12; 4:17-22; Mat. 1:1-6).

GULUUCABE XQUENDANÁBANICABE RA NAXOO

11. Ximodo bisihuinni Jehoiadá ne Jehoseba pabiáʼ nadxibalucaʼ, ne xi guleendúcabe.

11 Raca fe stinu jma naguidxi ne rácanu binni jma nadxibalú ora ridúʼyanu modo racané Jiobá cani ricá ique guni ni na Dios primeru ne cani ruyubi ximodo gacané xcaadxi binni. Guidúʼyanu xi biʼniʼ Jehoiadá ne xheelabe Jehoseba. Tiempu stícabe guyuu ti gunaa láʼ Atalía, jñaa rey Ocozías. Guti si rey riʼ, gucalaʼdxiʼ Atalía ñuuti guiráʼ ca hombrehuiiniʼ xiiñiʼ Ocozías ni ñeeda gaca rey ne laa biaana de reina lugar stibe. Peru Jehoiadá ne Jehoseba guluucaʼ xquendanabánicaʼ ra naxoo. Xi bíʼnicabe yaʼ. Guleecabe Jehoás, tobi de ca xiiñiʼ Ocozías, lade ca baʼduhuiiniʼ ni chigati que ne bicaachicabe laa xhoopaʼ iza. Ra bisaa gadxe iza guca guendaxheelaʼ riʼ nadxibalú para guníʼ gaca Jehoás rey ne gati Atalía (2 Rey. 11:1-16). Ra gudiʼdiʼ tiempu, gucané Jehoiadá para guca chaahuiʼ yuʼduʼ que modo gunabaʼ rey Jehoás ni. Guti Jehoiadá dxi napa 130 iza ne bicaachicabe laa ra rigaachiʼ ca rey, «purtiʼ bíʼnibe ni jneza para Israel para Dios ne para lidxi Dios» (2 Crón. 24:15, 16). Pur guca ca binni riʼ nadxibalú nga gunda bilá cani za de David, ra gule Mesías.

12. Ximodo bisihuinni Ébed-mélec pabiáʼ nadxibalú.

12 Ébed-mélec nga ti eunuco ni biʼniʼ dxiiñaʼ ralidxi rey Sedequías, laaca guluube xquendanabánibe ra naxoo para bilabe Jeremías. Gundisaʼ ca príncipe stiʼ Judá falsu luguiáʼ Jeremías, purtiʼ guniʼcaʼ cucaabe binni gucaalú rey que. Bisaana Sedequías laabe lu náʼ ca príncipe que, ne bisaba ca hombre riʼ laabe ndaaniʼ ti bizé napa beñe para gátibe (Jer. 38:4-6). Guyé Ébed-mélec ra nuu rey Sedequías ne gúdxibe laa rápabe gana gacanebe Jeremías. Naxoo ngue ra yechuube que, purtiʼ nanalaʼdxiʼ ca príncipe que Jeremías. Peru bicaadiaga Sedequías laabe ne biʼniʼ mandar chinebe 30 hombre para cueecabe Jeremías ndaaniʼ bizé que. Despué gudxi Jiobá Jeremías gabi Ébed-mélec qué zati ora gunitilú ca babilonio guidxi Jerusalén (Jer. 39:15-18). Racá ridúʼyanu riguu Jiobá ndaayaʼ guiráʼ ca binni ni nadxibalú.

13. 1) Ximodo bisihuinni guionnaʼ hebreu que pabiáʼ nadxibalucaʼ. 2) Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ guionnaʼ hebreu que laanu.

13 Lu siglu VII ante de ca dxi stiʼ Jesús, bibani chonna xpinni Jiobá ni bíʼyacaʼ ximodo riguube ndaayaʼ ca binni napa fe ne cani nadxibalú. Bitagulisaa rey Nabucodonosor guiráʼ ca binni risaca stiʼ Babilonia ne biʼniʼ mandarbe laacaʼ guni adorarcaʼ ti bidóʼ de oro ni bizaʼbe. Cani qué náʼ guni adorar ni la? záticaʼ ndaaniʼ ti horno ndaʼ. Né stale respetu guníʼ guionnaʼ hebreu que ca diidxaʼ riʼ: «Dios stidu ni rúnidu ni na zanda gulá laadu. Neca uguuluʼ laadu ndaaniʼ horno ni cá guí ca zulabe laadu ne laaca zulabe laadu de lu naluʼ, rey. Peru pa qué gulabe laadu la? rey, gúnnaca ndiʼ, qué runi adorardu ca dios stiluʼ, ne qué zuni adorardu bidóʼ de oro ni bíʼniluʼ» (Dan. 3:16-18). Ora ridúʼndanu relatu ni zeeda lu Daniel 3:19-30 ridúʼyanu xi biʼniʼ Jiobá para bilá laacabe. Zándaca qué ziuu dxi guiníʼ tuuxa zulaa laanu ndaaniʼ ti horno ni cá guí, peru ridxaagalunu guendanagana ra naquiiñeʼ gusihuínninu pa qué zaxélenu de Jiobá. Óraca nga naquiiñeʼ guni crenu riguu Dios ndaayaʼ ca binni napa fe ne cani nadxibalú.

14. Casi na capítulo 6 stiʼ Daniel, ximodo bisihuinni ni riguixhená riʼ pabiáʼ nadxibalú, ne xi guleendube.

14 Yanna guzéʼtenu de Daniel ni riguixhená. Ti biaje bicaa ca xhenemígube rey Darío quixhe ti ley para guninacaʼ laabe, neca zaqué, bisihuínnibe pabiáʼ naguidxi fe stibe ne pabiáʼ nadxibalube. Gúdxicabe rey que: «Tutiica guni orar sti dios o sti binni, biaʼ treinta dxi, ne qué guni orar lii la? rey, naquiiñeʼ gusábacabe laa ndaaniʼ bizé ra nuu ca lión ca». Cásipeʼ gunna Daniel maʼ biʼniʼ firmar Darío guiʼchiʼ que, «guyé ndaaniʼ lidxi ni nuu ique yoo, ne zuxeleʼ ca ventana stiʼ cuartu que neza ra nuu Jerusalén, chonna biaje riebe raqué ti dxi, ruzuxíbibe ne runi orarbe ne rusisácabe Dios, casi maca rúnibe ante» (Dan. 6:6-10). Pur ni bíʼnibe que, bisábacabe laabe ndaaniʼ bizé ra nuu ca lión que, peru bilá Jiobá laabe (Dan. 6:16-23).

15. 1) Xi ejemplu bisaana Áquila ne Priscila pur fe ni gúpacaʼ ne pur gúcacaʼ nadxibalú. 2) Ximodo zanda guiénenu ca diidxaʼ guníʼ Jesús lu Juan 13:34, ne ximodo maʼ bisihuinni caadxi xpinni Cristu nadxiicaʼ binni zacá.

15 Áquila ne Priscila qué ñacaʼ xquendanabánicaʼ ora gucanecaʼ Pablu lu ca guendanagana ni gudiʼdiʼ (Hech. 18:2; Rom 16:3, 4). Gúcacabe nadxibalú para bíʼnicabe ni na ca diidxaʼ guníʼ Jesús riʼ: «Chi tixhe caʼ xiixa nacubi guni tu, ganaxhii saa tu cásica huayanaxhiee laatu. Zacá laganaxhii saa» (Juan 13:34). Ley stiʼ Moisés que gunábani ca israelita gannaxhiicaʼ binni cásica nadxiicaʼ laacaʼ (Lev. 19:18). Peru mandatu stiʼ Jesús riʼ nacubi ni purtiʼ canábani ca discípulo stibe gannaxhiicaʼ binni dede gudiicaʼ xquendanabánicaʼ pur laacabe cásica bíʼnibe ni. Stale xpinni Cristu maʼ huayaca nadxibalú ne huaguu xquendanabani ra naxoo para cadi guniná ne para cadi guuti binni ca biʼchiʼ ne ca bizaʼnaʼ (biindaʼ 1 Juan 3:16).

Ca primé xpinni Cristu qué ninacaʼ ñuni adorarcaʼ emperador

16, 17. 1) Ximodo bisihuinni ca primé xpinni Cristu pabiáʼ naguidxi fe sticaʼ. 2) Xi guendanagana huadiʼdiʼ caadxi xpinni Cristu tiempu stinu.

16 Cásica Jesús, ca primé xpinni Cristu laaca gúcacaʼ nadxibalú para biʼniʼ adorarcaʼ Jiobá (Mat. 4:8-10). Guzéʼtenu xi guca dxi qué ninácabe nuzaaquicabe guʼxhuʼ para nusisácacabe emperador stiʼ Roma (biiyaʼ dibuju ca). Daniel P. Mannix bicaa lu ti libru: «Huaxiéʼ si xpinni Cristu bidxiideche religión stiʼ. Peru pa chuʼ tu guni ni la? maca napa ca binni que ti altar ndaaniʼ arena que, ni naquiiñeʼ si guni xpinni Cristu que nga guchá caadxi guʼxhuʼ bidóʼ lu guí que ne nagueendaca rudiicabe laa ti guiʼchiʼ ra na maʼ zanda cheʼ. Laaca bisiene chaahuicabe laabe cadi caquiiñeʼ guni adorarbe emperador que purtiʼ si maʼ bisaanabe religión stibe, naquiiñeʼ si gúʼyabe laa casi ti xaíque ni bisaana Dios para guidxi Roma. Neca zaqué, huaxiéʼ si xpinni Cristu biʼniʼ ni gunabaʼ ca binni que laa para cadi gati» (Breve historia de los gladiadores).

17 Dxi biʼniʼ mandar ca nazi biseguyoocabe stale xpinni Cristu. Pa qué racaláʼdxicabe gáticabe raqué la? gudxi ca soldadu que laacabe zanda guireecabe pa guni firmárcabe ti guiʼchiʼ ra guiníʼcabe maʼ qué zácacabe testigu stiʼ Jiobá. Neca cadi nagana gaca firmar guiʼchiʼ que, huaxiéʼ si tu bíʼnini. Dxi guca ti guerra Ruanda, ca Testigu de raza hutu ne tutsi guluucaʼ xquendanabánicaʼ ra naxoo para bilacaʼ ca bíʼchicaʼ ne ca bizáʼnacaʼ. Racá ridúʼyanu naquiiñeʼ gapa binni fe ne gaca nadxibalú para ganda gudxiilú ca guendanagana casi ni bizéʼtenu riʼ.

CADI GUIAANDAʼ NDIʼ LII: NUUNÉ JIOBÁ LAANU

18, 19. Xi ejemplu zeeda lu Biblia racané laanu gápanu fe ne gácanu nadxibalú para gucheechenu diidxaʼ.

18 Nabé risaca dxiiñaʼ maʼ bidii Dios laanu: gucheechenu stiidxaʼ Reinu ne gacanenu binni gaca discípulo (Mat. 24:14; 28:19, 20). Ejemplu stiʼ Jesús nga ni jma sicarú nápanu purtiʼ laa guyé «guidxi roʼ ne guidxi huiiniʼ, canayuíʼ né binni modo runi mandar Dios» (Luc. 8:1). Naquiiñeʼ gápanu fe ne gácanu nadxibalú cásica laabe para ganda gusíʼdinu binni de Reinu stiʼ Dios. Jiobá zacané laanu para gácanu casi Noé, laa qué nidxibi ora guníʼ zunitilú Dios guiráʼ binni malu né ti nisaguié naroʼbaʼ (2 Ped. 2:4, 5).

19 Pa guni orarnu Dios la? zudiibe stipa laanu para ganda gucheechenu diidxaʼ. Xi biʼniʼ caadxi xpinni Jesús dxi canazanándacabe laacaʼ yaʼ. Gunábacaʼ Dios gacané laacaʼ gácacaʼ nadxibalú ti gusiidicaʼ binni de Stiidxabe, ne nánnanu gucané Dios laacaʼ (biindaʼ Hechos 4:29-31). Pa raca nagana para lii gucheecheluʼ diidxaʼ purtiʼ natuiluʼ la? gunabaʼ Jiobá gudii lii fe ne gácaluʼ nadxibalú, ne laabe zacanebe lii. Biblia na: «Dxandíʼ maʼ bicaadiaga Dios naa; maʼ bicaadiágabe ni guniéʼ lu oración stinneʼ. Guisaca Dios, purtiʼ rucaadiaga ca oración stinneʼ, qué rusaana de gácabe nachaʼhuiʼ né naa purtiʼ nadxiibe naa» (biindaʼ Salmo 66:19, 20).a

20. Tu cayacané laanu ca dxi riʼ.

20 Cumu nuu stale guendaquéiquiiñeʼ ne guendanagana ndaaniʼ guidxilayú riʼ la? raca nagana para laanu gúninu ni na Jiobá. Peru cadi stúbisinu nuunu: nuuné Jiobá laanu, ne laaca nuuné Xiiñibe laanu, Xaíque stiʼ guiráʼ ca xpinni. Ne nuu jma de gadxe millón de testigu stiʼ Jiobá lu guidubi Guidxilayú. Nga runi, gusihuínninu pabiáʼ naguidxi fe stinu, gucheechenu ca diidxaʼ nacubi ne galán ne cadi guiaandaʼ laanu textu stiʼ iza 2013: «Guca nadxibalú ne nadipaʼ. [...] Jiobá, Dios stiluʼ nuuné lii» (Jos. 1:9).

a Zadxeʼluʼ xcaadxi ejemplu stiʼ hombre ne gunaa ni guca nadxibalú lu tema ni láʼ «Gácanu nadxibalú ne nadipaʼ» ni beeda lu Torre stiʼ ni rapa 15 stiʼ febrero 2012.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir