Gácanu nadxibalú ne nadipaʼ
«Guca nadxibalú ne nadipaʼ [...], purtiʼ Jiobá, Dios stiluʼ nuuné lii ratiica cheluʼ.» (JOS. 1:7-9)
XI NICÁBILUʼ
Ximodo bisihuinni Enoc ne Noé gúcacaʼ binni nadxibalú.
Ximodo bisihuinni caadxi gunaa ni ruzeeteʼ Biblia gúpacaʼ fe ne gúcacaʼ nadxibalú.
Ñee runibiaʼluʼ tuuxa hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ ni bisihuinni pabiáʼ nadxibalú la?
1, 2. 1) Xi caquiiñenu para cadi guchéʼnenu Jiobá. 2) Xi zadúʼyanu lu tema riʼ.
TI BINNI nadxibalú ne nadipaʼ la? qué ridxibi. Ora guiníʼ íquenu de tuuxa zacá, zándaca guietenaláʼdxinu ti binni ni biʼniʼ xiixa ni huaxiéʼ si tu randa runi. Peru nuu tiru naquiiñeʼ gácanu nadxibalú de sti modo, tobi de laacani nga ora rusihuínninu qué zuchéʼnenu Jiobá.
2 Caadxi de ca binni ruzeeteʼ Biblia gúcacaʼ nadxibalú ora gudíʼdicaʼ ra jma nagana. Xcaadxi guca nadxibalú ora bidxaagalucaʼ guendanagana casi ni rapa stale de ca xpinni Jiobá yanna. Xi rizíʼdinu de ejemplu stícabe yaʼ. Ximodo zanda gácanu binni nadxibalú yaʼ.
CA XPINNI JIOBÁ NI QUÉ NIDXIBI NECA BIBÁNICAʼ LADE BINNI MALU
3. Xi guníʼ Enoc zazaaca ca binni malu.
3 Para gaca binni testigu stiʼ Jiobá lade ca binni malu bibani ante guiaba Nisaguié Naroʼbaʼ que la? naquiiñeʼ gaca nadxibalú. Nga nga bizaaca Enoc, tobi de ca xiiñiʼ xiiñiʼ Adán, laa qué nidxibi ora guníʼ ca diidxaʼ riguixhená riʼ: «Casi ñaca biiya zedané [Jiobá] jma de chii mil xpinni, zeeda para cuidxi cuenta binni ne para udxiiba donda ique irá cani qué ñuni jneza, pur irá enda nadxaba sticaʼ, ne pur modo uluu dí ca laabe» (Jud. 14, 15). Enoc nanna zuni Jiobá ni maʼ guníʼ ne zaqué gúcani: binitilú Dios guiráʼ ca binni malu que ora biaba ti nisaguié ni bindaahua guidubi Guidxilayú.
4. Ximodo nabani binni dxi guzané Noé Dios.
4 Nisaguié Naroʼbaʼ que biábani lu iza 2370 ante de ca dxi stiʼ Jesús, gudiʼdiʼ si jma de 650 iza de biluxe bicheeche Enoc diidxaʼ. Tiempu gudiʼdiʼ despué de guti Enoc ne ante guiaba nisaguié que la? gule Noé, gupa familia stiʼ ne biʼniné ca xiiñiʼ ti arca. Laaca beeda caadxi ángel malu ndaaniʼ Guidxilayú, gúcacaʼ casi binni, bichaganacaʼ gunaa sicarú ne gúpacaʼ xiiñicaʼ. Binibiáʼ binni xiiñicabe casi ca nefilim. Nabé malu stale de ca binni que ne bidale guendaquéiquiiñeʼ lu Guidxilayú (Gén. 6:1-5, 9, 11). Neca zaqué, «Noé guzané Dios ni dxandíʼ» ne qué nidxíbibe ora gúdxibe binni «nusaana ca irá enda ruchee sticaʼ» (biindaʼ 2 Pedro 2:4, 5). Naquiiñeʼ gácanu nadxibalú cásica laabe lu ca últimu dxi riʼ.
BISIHUÍNNICABE NÁPACABE FE NE GÚCACABE NADXIBALÚ
5. Ximodo bisihuinni Moisés gupa fe ne guca nadxibalú.
5 Moisés laaca gupa fe ne guca nadxibalú (Heb. 11:24-27). Lu ca iza 1513 ne 1473 ante de ca dxi stiʼ Jesús, biquiiñeʼ Dios laabe para cueebe ca israelita de Egipto ne chinebe laacaʼ lu ti desiertu. Guníʼ ique Moisés qué zanda guni dxiiñaʼ que, peru gucuaabe ni (Éxo. 6:12). Laabe ne bíʼchibe Aarón, guyécabe nezalú Faraón —ti rey malu— stale biaje. Qué nidxíbicabe ora gúdxicabe rey que zuseendaʼ Jiobá chii plaga Egipto, para gusihuinni qué gapa ca dios stícabe poder ne zabee Jiobá xquidxi de raqué (capítulo 7 dede 12 stiʼ Éxodo). Xiñee gunda gúpabe fe ne gúcabe nadxibalú yaʼ. Purtiʼ gucané Dios laabe guiráʼ ora, ne laaca Dios nga cayacané laanu yanna (Deu. 33:27).
6. Pa guinabadiidxaʼ gobiernu laanu xiixa, xi zacané laanu para guininu de ni runi crenu sin guidxíbinu.
6 Ca dxi riʼ laaca caquiiñeʼ gácanu nadxibalú cásica Moisés. Xiñee yaʼ. Jesús guníʼ: «Zuchiña cabe laatu ra nuu ca gobernador ne ra nuu rey purti xpinne laatu, ne zacá laca zanda güi tu stiidxa nezalú cani cadi za de Israel». De raqué bizeetebe: «Ora uchiña cabe laatu raqué la? cadi chuʼ tu xizaa xi iníʼ tu nezalú cabe o xi gabi tu laacabe. Purti ora ma zuhuaa tu nezalú cabe la? zadxela tu xi iníʼ tu, purti cadi laadi tu chi iníʼ tu sínuque Espíritu sti Bixhoze tu ni nuu ibáʼ nga che de ruaa tu» (Mat. 10:18-20). Pa guinabadiidxaʼ ca gobiernu laanu xiñee cayúninu ni na Dios la? espíritu stiʼ Jiobá zacané laanu para guininu de ni runi crenu né respetu, gusihuínninu fe stinu ne gácanu nadxibalú (biindaʼ Lucas 12:11, 12).
7. Xiñee gunda guca Josué nadxibalú ne bireendú dxiiñaʼ biʼniʼ.
7 Josué, ni biaana lugar stiʼ Moisés, laaca gupa fe ne guca nadxibalú purtiʼ biindabe Ley stiʼ Dios gatigá. Lu iza 1473, Israel maʼ nuu para guiuu lu Layú ni Bizabiruaa Dios gudii laacaʼ. Dios gudxi laabe: «Guca nadxibalú ne nadipaʼ». Pa guni Josué ni na Ley que, zaca ti binni nuu xpiaaniʼ ne zareendú dxiiñaʼ guni. Ndiʼ nga conseju bidii Dios laabe: «Cadi guidxíbiluʼ ne cadi gacadítiluʼ, purtiʼ Jiobá, Dios stiluʼ nuuné lii ratiica cheluʼ» (Jos. 1:7-9). ¡Nabé gudixhedxí ca diidxaʼ ca ladxidóʼ Josué! Ne dxandíʼ biʼniʼ Jiobá ni gudxi laabe, purtiʼ gudiʼdiʼ si xhoopaʼ iza, lu iza 1467 mápeca gucuaacabe xiroobaʼ de Layú ni Bizabiruaa Dios gudii laacabe.
CA GUNAA NI GUCA NADXIBALÚ NE BÍʼNICAʼ NI NA DIOS
8. Xi ejemplu bisaana Rahab pur gupa fe ne pur guca nadxibalú.
8 Dxiqué laaca guyuu stale gunaa ni qué nidxibi ora bíʼnicaʼ ni na Jiobá. Tobi de laacabe nga Rahab, ti gunaa guzá zacasi ni guleza Jericó. Biʼniʼ crebe zulá Jiobá laabe, ngue runi, qué nidxíbibe ora bicaachibe guiropaʼ hombre biseendaʼ Josué chiguuya modo nuu guidxi que. Ne ora guyé ca binni malu stiʼ rey que ra nuube para guinaazecaʼ laacabe la? qué niniʼbe paraa bicaachibe ca xpinni Josué. Pur ni bíʼnibe, bilabe ne bilá ca binnilídxibe ora binitilú ca israelita guidxi Jericó. Rahab bisaana modo nabani, biʼniʼ adorarbe Dios de guidubi ladxidoʼbe ne beeda gácabe tobi de ca jñaabiidaʼ Mesías (Jos. 2:1-6; 6:22, 23; Mat. 1:1, 5). ¡Naroʼbaʼ ndaayaʼ gucuaabe pur gúpabe fe ne pur gúcabe nadxibalú!
9. Ximodo bisihuinni Débora, Barac ne Jael gúcacaʼ binni nadxibalú.
9 Despué de guti Josué lu iza 1450, guyuu caadxi juez ni biʼniʼ mandar Israel. Jabín, rey stiʼ Canaán, maʼ ziné jma de gande iza de cuquiichináʼ ca israelita. Ngue runi, gudxi Jiobá Débora, ti gunaa ni riguixhená, gabi juez Barac chitindené rey Jabín. Óraque guyé Barac lu dani Tabor né chii mil binni para tindené Sísara, xaíque stiʼ ca soldadu stiʼ Jabín. Sísara maʼ yendá ndaaniʼ valle ra ridiʼdiʼ nisa ni nuu Cisón né ca soldadu stiʼ ne gaʼ gayuaa carru para tindené. Laga zeʼ ca israelita ra valle que, málasi bisaba Jiobá ti nisaguié naroʼbaʼ ne guca beñe ra chitíndecabe, ngue runi guʼgaʼ ca carru stiʼ ca cananeu raqué. Biʼniʼ ganar ca xpinni Barac, ne «guiráʼ cani nuu lu campamentu stiʼ Sísara biiticabe laacaʼ né espada». Yanna Sísara la? yegucaachilú ra lidxi Jael, peru biiti Jael laa laga nisiaasiʼ. Zacá guca ni guníʼ Débora, zuni ganartu peru pur ti gunaa: Jael. Pur guca Débora, Barac ne Jael binni nadxibalú la? «maʼ guirutiʼ nuchiiñaʼ [Israel] cuarenta iza» (Jue. 4:1-9, 14-22; 5:20, 21, 31). Ca dxi riʼ, nuu stale hombre ne gunaa ni cayuni ni na Dios rusihuínnicaʼ nápacaʼ fe ne nadxibalucaʼ cásica laacabe.
NI GUININU ZANDA GACANENI STI BINNI GACA NADXIBALÚ
10. Ximodo nánnanu zanda gacané ni guininu xcaadxi binni para gácacaʼ nadxibalú.
10 Ni guininu zanda gacaneni xcaadxi xpinni Jiobá para gácacaʼ nadxibalú. Lu siglu XI ante de ca dxi stiʼ Jesús, gudxi rey David ca diidxaʼ riʼ Salomón xiiñiʼ: «Guca nadxibalú ne nadipaʼ, ne biʼniʼ ni naguixhe íqueluʼ gúniluʼ. Cadi guidxíbiluʼ ne cadi gacadítiluʼ, purtiʼ Jiobá Dios, Dios stinneʼ nuuné lii. Qué zusaanadibe lii stúbiluʼ dede ora guiluxe guiráʼ ca dxiiñaʼ cayaca para lidxi Jiobá» (1 Cró. 28:20). Biʼniʼ Salomón ni na conseju ca ne bicuí ti yuʼduʼ sicarú para Jiobá ndaaniʼ guidxi Jerusalén.
11. Ximodo gucané ca diidxaʼ guníʼ ti dxaapahuiiniʼ nadxibalú de Israel ti hombre ni huará.
11 Lu siglu X ante de ca dxi stiʼ Jesús, guyuu ti dxaapahuiiniʼ nadxibalú de Israel, laa guníʼ caadxi diidxaʼ ni gucané ti hombre huará de lepra ne bicaani laa guiziidiʼ de Dios. Gunaazeʼ ca soldadu stiʼ Siria dxaapahuiiniʼ riʼ ne gúcabe criada ralidxi ti comandante láʼ Naamán, ti hombre huará de lepra. Cumu nanna dxaapahuiiniʼ riʼ maʼ huaquiiñeʼ Jiobá Eliseo para guni milagru la? gúdxibe xheelaʼ hombre riʼ zusianda ni riguixhená que Naamán pa cheʼ Israel. Bicaadiaga Naamán laabe, ngue runi bianda pur ti milagru ne despué guca xpinni Jiobá (2 Rey. 5:1-3, 10-17). Pa nahuiiniluʼ ne nadxiiluʼ Dios cásica dxaapahuiiniʼ riʼ la? zanda guni creluʼ zudii Dios stipa lii ti cadi guidxíbiluʼ ora guiníʼneluʼ ca maestru stiluʼ, cani rizaneluʼ scuela ne xcaadxi binni.
12. Ximodo gucané ca diidxaʼ guníʼ rey Ezequías ca xpinni.
12 Ora cadiʼdiʼ tuuxa ra nagana zanda gacanenu laa gaca nadxibalú pur cani gábinu laa. Dxi zeʼ ca soldadu stiʼ Asiria Jerusalén lu siglu VIII ante de ca dxi stiʼ Jesús, rey Ezequías gudxi ca xpinni: «Lagaca nadxibalú ne nadipaʼ. Cadi guidxíbitu ne cadi gacadítitu pur rey stiʼ Asiria nin pur guiráʼ ca binni nuuné laabe; purtiʼ jma stale ni nuuné laanu que ni nuuné laabe. Né laabe nuu stipa si stiʼ binni, peru né laanu nuu Jiobá, Dios stinu para gacané laanu ne para tinde pur laanu». Ximodo gucané ca diidxaʼ riʼ ca binni de guidxi que yaʼ. «Biʼniʼ cré guidxi que ca diidxaʼ guníʼ Ezequías.» (2 Cró. 32:7, 8.) Ca diidxaʼ casi ni guníʼ Ezequías zanda gacanécani laanu ne gacanécani xcaadxi xpinni Cristu para gácacaʼ nadxibalú ora chuʼ tu sananda laacaʼ.
13. Ximodo bisihuinni Abdías guca ti binni nadxibalú.
13 Nuu tiru cadi caquiiñepeʼ guininu xiixa para gusihuínninu nácanu binni nadxibalú. Guidúʼyanu xi biʼniʼ Abdías, mayordomo stiʼ rey Acab lu siglu X ante de ca dxi stiʼ Jesús. Gúcabe nadxibalú ora gucuaabe ti gayuaa binni riguixhená stiʼ Jiobá ne bicaachibe «laacaʼ ndaaniʼ ti cueva ne bíʼnibe laacaʼ chupa neza de cincuenta». Xiñee bíʼnibe ni yaʼ. Para cadi guuti Jezabel ti reina nabé mala laacaʼ (1 Rey. 18:4). Cásica Abdías, hombre ni bidxibi Dios que, yanna riʼ nuu stale xpinni Jiobá huayácacaʼ nadxibalú para cadi guiniʼcaʼ paraa nuu ca bíʼchicaʼ ne ca bizáʼnacaʼ ora nuu tu canazá nanda laacaʼ.
NABÉ NADXIBALÚ GUCA REINA ESTER
14, 15. Ximodo bisihuinni reina Ester gupa fe ne guca nadxibalú, ne xi guleendube.
14 Reina Ester, laaca gupa fe ne guca nadxibalú. Lu siglu V ante de ca dxi stiʼ Jesús, guyuu ti hombre malu láʼ Hamán ni biyubi ximodo guuticabe guiráʼ ca judíu ni nabani lu Imperiu stiʼ Persia. Ora gunna ca judíu chiguuticabe laacaʼ la? biinacaʼ ne qué ñocaʼ, ne zándaca biʼniʼ orárcabe Dios de guidubi ladxidóʼcabe (Est. 4:1-3). Nabé biuubaʼ ladxidóʼ Ester. Xiñee yaʼ. Purtiʼ maʼ biindabe copia stiʼ ley ra na gati guiráʼ ca judíu, ni biseendaʼ Mardoqueo xprímube ra nuube. Ne laaca canabaʼ xprímube laabe guiniʼbe pur guiráʼ ca judíu nezalú rey que. Peru tuuxa ni chiguzuhuaa nezalú rey que sin guseendacaabe laa la? zati (Est. 4:4-11).
15 Neca zaqué gudxi Mardoqueo Ester ca diidxaʼ riʼ: Pa qué guiniʼluʼ pur laadu nezalú rey ca la? zanda gulá Jiobá laadu de sti modo. Óraque guníʼ Mardoqueo zándaca gúcabe reina para gacanebe ca xpinni Jiobá. Nagueendaca gunabaʼ Ester laabe gutagulisaabe guiráʼ ca judíu ndaaniʼ guidxi Susa. Ester guníʼ: «Laaca ziaanaʼ sin gahuaʼ, ne ziuaaʼ ra nuu rey, neca cadi cá lu ley gácani; pa pur laani gateʼ la? zaa gateʼ» (Est. 4:12-17). Guca Ester nadxibalú, ne libru stibe ni zeeda lu Biblia cusiene ximodo bilá Dios xquidxi. Ca dxi riʼ, ca xpinni Cristu ni bibí ne xcaadxi binni ni zeeda gaca casi dendxuʼ laaca rusihuínnicaʼ nadxibalucaʼ ora ridíʼdicaʼ xiixa guendanagana. Ne nánnacabe nuu Jiobá para gacané laacabe guiráʼ ora. Biblia na: «Lii, Ni rucaadiaga oración, ra nuuluʼ zié guiráʼ xixé binni». «Jiobá nuuné naa; qué zadxibediáʼ. Xi zanda guni binni guidxilayú naa yaʼ.» (Salmo 65:2 ne 118:6.)
«CADI IDXIBI TU»
16. Xi ejemplu bisaana Jesús para ca xpinni Cristu ni nahuiiniʼ.
16 Yanna guzéʼtenu ni bizaaca lu primé siglu despué de ca dxi stiʼ Jesús. Ti biaje, dxi napa Jesús 12 iza, bidxela bixhózebe ne jñaabe laabe ndaaniʼ yuʼduʼ «zuba be galahui de cani rusiidi ley sti Dios, cucaa diaga be laacaʼ ne canaba diidxa be laacaʼ». Ne «nabé bidxagayaa cani cayuna diaga pabiáʼ riene be ne modo ricabi be» (Luc. 2:41-50). Neca nahuiiniruʼ Jesús, peru maʼ nápabe fe ne gúcabe nadxibalú para gunabadiidxabe ca maestru ni nuu ndaaniʼ yuʼduʼ que. Ca xpinni Cristu ni nahuiiniʼ zanda chinándacaʼ ejemplu stiʼ Jesús, purtiʼ zacaneni laacaʼ gusiidicaʼ binni de ni runi crecaʼ ora tiica ganda gúnicaʼ ni (1 Ped. 3:15).
17. Xiñee gudxi Jesús ca discípulo stiʼ gácacaʼ nadxibalú, ne xiñee naquiiñeʼ chinándanu conseju ca.
17 Nabé guníʼ Jesús naquiiñeʼ gaca binni nadxibalú (Mat. 9:2, 22). Laabe gúdxibe ca discípulo stibe: «Zadxiña hora ireeche ndase tu, ne mápeca bidxiña ni. Cada tobi tu zie tu adxé adxé ladu, zusaana tu naa stubeʼ. Peru cadi stube nuaaʼ, purti nuu né Bixhoze naa. Cayabe irá ndi laatu ti gata dxí ladxidóʼ to purti nuu né tu naa tobi si. Laga nuu tu ndaani guidxilayú ri la? zadiʼdi tu ni nagana, peru cadi idxibi tu purti ma udixhe dxie guidxilayú» (Juan 16:32, 33). Nánnanu nanalaʼdxiʼ binni guidxilayú laanu, peru qué racaláʼdxinu gácanu casi laacabe. Pa guiníʼ íquenu pabiáʼ nadxibalú guca Jesús la? zanda gácanu casi laabe ne qué zudiʼnu lugar guni biidiʼ guidxilayú riʼ laanu. Jesús gudixhedxí guidxilayú. ¡Laanu laaca zanda gúninu ni! (Juan 17:16; Sant. 1:27.)
«CADI IDXIBI LU»
18, 19. Ximodo bisihuinni apóstol Pablu gupa fe ne guca nadxibalú.
18 Apóstol Pablu laaca gudiʼdiʼ stale guendanagana. Ti biaje gucalaʼdxiʼ ca judíu ni nuu Jerusalén ñuuticaʼ laabe, peru bilá ca soldadu stiʼ Roma laabe. «Gueela que bizuhuaa Señor lú be na rabi laabe: “Cadi idxibi lu, Pablu. Cásica byuíʼ lu stiidxa Jerusalén zacaca naquiiñe güi lu ni Roma”.» (Hech. 23:11.) Ne zaqué biʼniʼ apóstol que.
19 Pablu laaca qué nidxibi ora gudindené «cani na apóstol laa», purtiʼ cadi jneza ni cusiidicabe ca binni ridagulisaa de Corinto (2 Cor. 11:5; 12:11). Cadi dxandíʼ apóstol laacabe, peru Pablu bisihuinni laa nga apóstol biseendaʼ Jesús, purtiʼ maʼ biʼniʼ huantar stale cosa: biseguyoocabe laa, gudíñecabe laa, bilá ñati lu caadxi viaje biʼniʼ, gudiʼdiʼ stale guendanagana, guyuu dxi qué ñapa ni ñó, qué ñuu nisa para ñeʼ ne gudiʼdiʼ gueelaʼ qué ñasi, ne laaca nabé guyuu xizaa pur ca biʼchiʼ ne pur ca bizaʼnaʼ (biindaʼ 2 Corintios 11:23-28). Modo bisihuínnibe fe stibe ne modo gúcabe nadxibalú, ruluíʼcani laanu pabiáʼ nadipaʼ poder rudii Dios laanu.
20, 21. 1) Bizeeteʼ ti ejemplu ni gusihuinni naquiiñeʼ gácanu nadxibalú para gudxíʼlunu ti guendanagana. 2) Pora naquiiñeʼ gusihuínninu nácanu binni nadxibalú, ne xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu.
20 Cadi guiráʼ diʼ ca xpinni Cristu zadiʼdiʼ guendanagana casi gudiʼdiʼ Pablu. Peru guiranu naquiiñeʼ gácanu nadxibalú para gudxíʼlunu intiica guendanagana tiidinu. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ ti hombrehuiiniʼ de Brasil ni guyuu lade ti grupu de binni malu. Ora biindabe Biblia bidiibe cuenta naquiiñeʼ guchaabe, peru nánnabe zuuticabe laabe pa guireebe lade ca binni que. Biʼniʼ orarbe Dios ne biquiiñebe Stiidxaʼ Dios para bisiénebe xaíque stícabe xiñee chiguixélebe de laacaʼ. Bidiicabe lugar guireebe ne qué ñúnicabe laabe gastiʼ, despué gúcabe tuuxa ni rucheeche stiidxaʼ Reinu.
21 Naquiiñeʼ gácanu nadxibalú ca dxi riʼ para ganda gucheechenu ca diidxaʼ nacubi ne galán. Ca xpinni Cristu ni canazá scuela naquiiñeʼ gácacaʼ nadxibalú para cadi gucheenecaʼ Dios. Laaca riquiiñeʼ gaca binni nadxibalú para guinabaʼ permisu ra runi dxiiñaʼ ti ganda cheʼ guiráʼ dxi raca ti guendaridagulisaa roʼ. Ñándaruʼ nuzéʼtenu xcaadxi lugar ra naquiiñeʼ gácanu nadxibalú, peru intiica guendanagana gueeda luguianu nánnanu zucaadiaga Jiobá ca oración stinu purtiʼ runi crenu laa (Sant. 5:15). Qué chuʼ dxi guiaandaʼ ndiʼ laanu: zudiibe espíritu santu laanu para gácanu binni nadxibalú ne nadipaʼ.
[Imagen ni zeeda lu yaza 11]
Qué nidxibi Enoc ora bicheeche diidxaʼ lade binni malu
[Imagen ni zeeda lu yaza 12]
Guca Jael nadxibalú ne nadipaʼ