Gudixhe ique gúniluʼ ni jneza laga nahuiiniluʼ
«Laatu ca hombrehuiiniʼ ne laatu ca binnidxaapaʼ, [...] lagusisaca lá Jiobá.» (SAL. 148:12, 13)
1. Xi cayuni chupa chonna de cani nahuiiniʼ ca dxi riʼ.
NABÉ risaca ca dxi nabáninu riʼ pur ca cosa ni cazaaca ndaaniʼ xquidxi Dios. Yanna nga jma stale binni de guiráʼ guidxi caziidicaʼ de Jiobá (Apoc. 7:9, 10). Stale de cani nahuiiniʼ nabé nayecheʼ nuucaʼ purtiʼ cayacanecaʼ binni guiziidiʼ de Biblia para ganda guilacaʼ (Apoc. 22:17). Caadxi de laacabe rusiidiʼ binni de Biblia ti ganda guibánicaʼ galán; xcaadxi riziidiʼ sti diidxaʼ para guiniʼcaʼ de Reinu stiʼ Dios né stale gana sti lugar ra caquiiñeʼ gúnicaʼ ni (Sal. 110:3; Is. 52:7). Nabé nayecheʼ riuu ca xpinni Jiobá ora rúnicaʼ dxiiñaʼ riʼ. Hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ, ximodo raʼbuʼ zanda guʼnuʼ jma lu xhiiñaʼ Dios yaʼ.
2. Ximodo rusihuinni ejemplu stiʼ Timoteu rudii Jiobá cani nahuiiniʼ xiixa dxiiñaʼ. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)
2 Ca dxi riʼ, zanda quixhe íqueluʼ gúniluʼ stale cosa ni zacané lii gúniluʼ jma lu xhiiñaʼ Dios. Guníʼ ique xi biʼniʼ Timoteu, ti hombrehuiiniʼ de guidxi Listra, laa gudixhe ique guni ni jneza ne gucanécani laa biaʼ dxi bibani, zándaca dxi nápabe 20 iza, beeda gácabe misioneru (Hech. 16:1-3). Zándaca chupa chonna beeu despué biree Pablu de Tesalónica, purtiʼ guzanándacabe laa, ne despué biseendabe Timoteu cheʼ guidxi ca para guquidxi fe stiʼ ca xpinni Cristu de raqué (Hech. 17:5-15; 1 Tes. 3:1, 2, 6). Ñee riníʼ íqueluʼ xi biʼniʼ sentir Timoteu ora gucuaa dxiiñaʼ riʼ la?
NI JMA RISACA PARA LII
3. 1) Xii nga ni jma risaca quixhe íqueluʼ gúniluʼ. 2) Padxí zanda gúniluʼ ni.
3 Dede nahuiiniʼ binni nga riguixhe ique guni stale cosa risaca. Peru ti cosa jma risaca nga gúniluʼ ni na Jiobá. Padxí nga jma galán guzululuʼ yaʼ. Jiobá cayabi lii: «Bietenalaʼdxiʼ, [...] de [Dios] ni jma Nandxóʼ ni Bizáʼ lii, ca dxi nahuiiniluʼ» (Ecl. 12:1). Yanna, ximodo zanda guietenaláʼdxiluʼ de Jiobá yaʼ. Ra gúniluʼ xhiiñabe de guidubi ladxidoʼloʼ (Deut. 10:12). Nga nga ti cosa nabé risaca ni naquiiñeʼ quixhe íqueluʼ gúniluʼ ne zacané ni lii biaʼ dxi guibániluʼ (Sal. 71:5).
4. Gunáʼ nga ca cosa ni jma risaca ni zacané lii gúniluʼ xhiiñaʼ Dios.
4 Peru cadi naquiiñeʼ si quixhe íqueluʼ gúniluʼ ni na Jiobá. Laaca naquiiñeʼ guiníʼ íqueluʼ pa zachaganaluʼ ne tuu nga guichaganaluʼ, o xi dxiiñaʼ naquiiñeʼ gúniluʼ. Neca nabé risaca cani guninu riʼ, laaca galán guiníʼ íqueluʼ pa zúniluʼ xhiiñaʼ Jiobá primeru ne gúniluʼ ni de guidubi ladxidoʼloʼ (Deut. 30:19, 20). Xiñee yaʼ. Purtiʼ pa guiníʼ íqueluʼ ni jneza de guendaxheelaʼ ne de dxiiñaʼ gúniluʼ, zacané ni lii gúniluʼ xhiiñaʼ Dios (laaca zanda gúʼndaluʼ Lucas 14:16-20). Ne zaqueca pa riuuláʼdxiluʼ gúniluʼ xhiiñaʼ Dios, zacané ni lii gúniluʼ ni jneza ora guichaganaluʼ ne ora gúniluʼ dxiiñaʼ. Nga runi, guníʼ ique xii nga ni jma risaca gúniluʼ lu xquendanabániluʼ (Filip. 1:10).
XI CÁ ÍQUELUʼ GÚNILUʼ LAGA NAHUIINILUʼ
5, 6. Ximodo rusihuinni ni bizaaca Yuichiro zanda quixhe ique binni guni jma lu xhiiñaʼ Jiobá. (Laaca zanda guʼyuʼ tema ni láʼ «Ni gudixheʼ iqueʼ guneʼ dxi nahuiineʼ», ni zeeda lu revista riʼ.)
5 Ora maʼ gudixhe íqueluʼ gúniluʼ xhiiñaʼ Dios, guníʼ ique xi racaláʼdxibe gúniluʼ ne guníʼ ique ximodo gúniluʼ ni nabe. Ti xpinni Cristu de Japón, bicaa sicaríʼ: «Dxi napaʼ 14 iza, bireeniáʼ ti binnigola ni ridagualisaaniáʼ para gucheechedu diidxaʼ, ne bidiibe cuenta canazayaʼ sin gana. Óraque gúdxibe naa né diidxaʼ nadóʼ: “Jma galán cheluʼ ra lídxiluʼ, Yuichiro. Gurí ne guníʼ ique xi guiráʼ maʼ biʼniʼ Jiobá pur lii”. Zaqué bineʼ ni. Guníʼ iqueʼ ne bineʼ orar caadxi dxi. Chaahuiʼ chaahuiʼ maʼ guyuuladxeʼ guneʼ xhiiñaʼ Jiobá. Cumu riuuladxeʼ guundaʼ ni bizaaca ca misioneru la? guníʼ iqueʼ guneʼ jma lu xhiiñaʼ Dios».
6 Yuichiro guniʼruʼ: «Gudixhe iqueʼ guneʼ xiixa ni zacané naa guneʼ ni na Jiobá sti guidxi. Guyaa scuela para guiziideʼ inglés. Dxi binduuxeʼ secundaria, bineʼ dxiiñaʼ galaa dxi, bidieeʼ clase de inglés ne zaqué gupaʼ tiempu para gunda gucaʼ precursor. Dxi napaʼ 20 iza biziideʼ mongol ne yegannaʼ ti grupuhuiiniʼ de ca xpinni Cristu ni riníʼ diidxaʼ ca. Lu iza 2007, chupa iza despué, guyaa Mongolia. Ora bicheecheʼ diidxaʼ né chupa chonna precursor ne biiyaʼ nuu stale binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Dios, gudixhe iqueʼ guiaanaʼ raqué ne bibiguetaʼ Japón para quixhe chaahueʼ cani napaʼ. Ne lu beeu abril 2008 bineʼ dxiiñaʼ de precursor ndaaniʼ guidxi Mongolia. Nagana guibani binni raríʼ, peru stale binni caziidiʼ de Dios, ne naa cayacaniáʼ laacabe guidxíñacabe Jiobá. Nannaʼ dxiicheʼ nabé sicarú ni guliéʼ guneʼ lu xquendanabaneʼ».
7. 1) Xi naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu. 2) Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Moisés laanu.
7 Cada tobi de ca testigu stiʼ Jiobá naquiiñeʼ quixhe ique xi guniné xquendanabani (Jos. 24:15). Qué zanda diʼ gábidu lii guichaganaluʼ o cadi guichaganaluʼ, ne tu naquiiñeʼ guichaganaluʼ, nin xi dxiiñaʼ gúniluʼ. Yanna, ñee zuyúbiluʼ ti dxiiñaʼ ni cadi caquiiñepeʼ gúʼndaluʼ scuela roʼ la? Chupa chonna de laatu, bichihuiinidu ne bizanahuiinidu, nabézatu ndaaniʼ guidxi nabé pobre; ne nuu tu nabeza ndaaniʼ guidxi ra nabé napa binni bidxichi. Ne gadxé gadxé nga modo laatu, ni nánnatu gúnitu, cani maʼ biziiditu, ni riuuláʼdxitu gúnitu ne gadxé gadxé nga ni naguixhe íquetu ugaandatu ndaaniʼ xquidxi Dios. Zándaca guizaacatu cásica bizaaca ca hombrehuiiniʼ hebreu dxi guyuucaʼ Egipto: casi Moisés, cumu xiiñiʼ xiiñidxaapaʼ rey que laabe la? gúpabe stale bidxichi, peru xcaadxi hombrehuiiniʼ hebreu que nácacaʼ esclavu (Éx. 1:13, 14; Hech. 7:21, 22). Ne cásica nabánitu yanna riʼ, zacaca nga bibani ca israelita que (Éx. 19:4-6). Peru cada tobi de laacabe naquiiñeʼ cuícabe xi gúnicabe. Ne Moisés gudixhe ique guni ni jneza (biindaʼ Hebreos 11:24-27).
8. Xi zanda gacané cani nahuiiniʼ ni caníʼ ique xi gúnicaʼ lu xquendanabánicaʼ.
8 Laga nahuiiniluʼ zacané Jiobá lii para quixhe íqueluʼ gúniluʼ ni jneza. Ximodo rúnibe ni yaʼ. Ora rudiibe lii ca principiu stiʼ Biblia ni zanda gacané lii lu guiráʼ ni gúniluʼ (Sal. 32:8). Peru pa qué gánnaluʼ ximodo chinándaluʼ ca principiu stiʼ Biblia riʼ la? zanda gacané jñaaluʼ o bixhózeluʼ lii ne zaqueca ca binnigola ni nuu ra ridagulisaaluʼ (Prov. 1:8, 9). Guidúʼyanu chonna principiu stiʼ Biblia ni zanda gacané lii quixhe íqueluʼ gúniluʼ ni jneza.
CHONNA PRICINCIPIU STIʼ BIBLIA NI ZACANÉ LII
9. 1) Ximodo rusisaca Jiobá laanu. 2) Xi zabeenduluʼ pa guyúbiluʼ Reinu stiʼ Dios primé.
9 Biyubi Reinu stiʼ Dios primé ne biʼniʼ ni jneza (biindaʼ Mateo 6:19-21, 24-26, 31-34). Jiobá rusisaca laanu, purtiʼ rudiibe lugar cuinu xi gúninu lu xquendanabáninu. Cadi cayábidibe lii gucheecheluʼ diidxaʼ guidubi dxi ne guiráʼ dxi. Peru Jesús bisiidiʼ laanu pabiáʼ risaca guyúbinu primé Reinu stiʼ Dios. Pa chinándaluʼ conseju riʼ, zanda gusihuínniluʼ pabiáʼ nadxiiluʼ Dios, rizaaláʼdxiluʼ xcaadxi binni ne rudiiluʼ xquíxepeʼ Dios pur guendanabani ni qué zaluxe ni chigudii lii. Ñee zusihuínniluʼ jma risaca para lii gúniluʼ xhiiñaʼ Dios que cani quixhe íqueluʼ gúniluʼ ora guichaganaluʼ ne ora guyúbiluʼ xi dxiiñaʼ gúniluʼ la?
10. Xi guluu Jesús nayecheʼ, ne xi zaguu lii nayecheʼ.
10 Guyuu nayecheʼ ra gacaneluʼ xcaadxi binni (biindaʼ Hechos 20:20, 21, 24, 35). Né diidxaʼ nadóʼ bisiidiʼ Jesús laanu principiu nabé risaca riʼ. Nabé nayecheʼ guyuube purtiʼ bíʼnibe ni na Bixhózebe, lugar de ñúnibe ni riuuláʼdxibe. Ne laaca biéchebe ora bíʼyabe guyuulaʼdxiʼ binni gucaadiaga stiidxaʼ Reinu (Luc. 10:21; Juan 4:34). Zándaca laaca huayuuluʼ nayecheʼ ora gacaneluʼ binni guiziidiʼ de Dios. Pa chinándaluʼ ca principiu ni bisiidiʼ Jesús ora quixhe íqueluʼ gúniluʼ xiixa nabé risaca lu xquendanabániluʼ la? ziuuluʼ nayecheʼ ne laaca zusiécheluʼ Jiobá (Prov. 27:11).
11. Xiñee maʼ qué ñuu Baruc nayecheʼ, ne xi conseju bidii Jiobá laabe.
11 Jma nayecheʼ riuʼnu ora rúninu xhiiñaʼ Jiobá (Prov. 16:20). Guzéʼtenu ni bizaaca Baruc, secretariu stiʼ Jeremías, maʼ qué ñuu nayecheʼ ora biʼniʼ xhiiñaʼ Dios. Ngue runi gudxi Jiobá laabe ca diidxaʼ riʼ: «Peru lii, dede yanna cuyubuʼ cosa risaca para lii. Maʼ cadi guyubuʼ. Purtiʼ biiyaʼ, zedaniáʼ ti yuubaʼ luguiáʼ guiráʼ cani nabani [...], ne dxandipeʼ qué zunítiluʼ xquendanabániluʼ ladu tiica cheluʼ» (Jer. 45:3, 5). Xi rábiluʼ yaʼ. Xii nga ni jma nusiecheʼ Baruc yaʼ. Nuyúbibe cosa risaca para laabe la? o gácabe ti xpinni Dios ne guilá xquendanabánibe ora guinitilú Jerusalén (Sant. 1:12).
12. Xiñee guyuu Ramiro nayecheʼ pur cani gudixhe ique guni.
12 Ti xpinni Cristu láʼ Ramiro nabé nayecheʼ riuu ora racané sti binni. Laabe guniʼbe: «Nabé pobre familia stinneʼ ne nabézadu ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ stiʼ Bolivia. Ñanda ñuundaʼ scuela roʼ purtiʼ ti bicheʼ ni maʼ huaniisi gudxi naa zaguixe para chaaʼ ni. Peru cadi xadxí de guyuaanisaʼ ne ti xpinni Cristu ni naca precursor biʼniʼ invitar naa chiniáʼ laa para gucheechedu diidxaʼ ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ. Guyaa raqué ne biziideʼ ugayaʼ guicha ique binni ne gudixheʼ ti peluquería. Stale binni gunabaʼ guiziidiʼ de Biblia. Despué guyuaaʼ ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa ni deruʼ cuzulú ra riníʼcabe sti diidxaʼ. Yanna ra maʼ ziniáʼ chii iza de nacaʼ precursor, maʼ bidieeʼ cuenta guizáʼ nayecheʼ riuu binni ora racané stobi guiziidiʼ de Dios lu diidxaʼ gulené».
Nabé nayecheʼ nabani Ramiro purtiʼ dede nahuiiniʼ runi xhiiñaʼ Jiobá (Biiyaʼ párrafo 12)
13. Xiñee yanna nga tiempu quixhe íqueluʼ gúniluʼ xhiiñaʼ Jiobá.
13 Guyuu nayecheʼ ra gúniluʼ xhiiñaʼ Jiobá laga nahuiiniluʼ. Biblia na: «Bietenalaʼdxiʼ, yanna, de [Dios] ni jma Nandxóʼ ni Bizáʼ lii, ca dxi nahuiiniluʼ, ante gueeda ca dxi nagana ca, o ugaandaluʼ ca iza ra guiniʼluʼ: “Maʼ qué riéchediaʼ lu cani”» (Eclesiastés 12:1). Cadi guiníʼ íqueluʼ primé naquiiñeʼ guidxélaluʼ ti dxiiñaʼ galán oracaruʼ gúniluʼ xhiiñaʼ Dios. Yanna nga tiempu quixhe íqueluʼ gúniluʼ xhiiñaʼ Jiobá, ante gápaluʼ familia ne laga nuuluʼ nazaaca ne nápaluʼ stipa para ganda gúniluʼ ca dxiiñaʼ nagana ni gudiicabe lii ndaaniʼ xquidxi Dios. Xi ñuuláʼdxiluʼ ñúniluʼ pur Jiobá laga nahuiiniluʼ yaʼ. Gácaluʼ precursor la? Gucheecheluʼ diidxaʼ ra riníʼ binni sti diidxaʼ la? O gúniluʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá ra ridagulisaaluʼ. Intiica quixhe íqueluʼ gúniluʼ lu xhiiñaʼ Dios caquiiñeʼ gápaluʼ ti dxiiñaʼ ni gacané lii. Xi dxiiñaʼ gúniluʼ yaʼ. Panda iza zandaa para guiziidiluʼ gúniluʼ dxiiñaʼ riʼ yaʼ.
ZACANÉ CA PRINCIPIU STIʼ BIBLIA LII QUIXHE ÍQUELUʼ GÚNILUʼ NI JNEZA
14. Xiñee naquiiñeʼ gápaluʼ cuidadu ora guyúbiluʼ xi dxiiñaʼ gúniluʼ.
14 Guionnaʼ principiu stiʼ Biblia ni maʼ bíʼndanu riʼ, zanda gacanécani lii para gánnaluʼ xi dxiiñaʼ nga jma galán gúniluʼ. Zándaca ca maestru stiluʼ nánnacaʼ xi dxiiñaʼ jma rúnicabe ndaaniʼ xquídxiluʼ. O zándaca runibiaʼluʼ tuuxa ni nanna paraa nuu dxiiñaʼ ni zanda gúniluʼ ra nabézaluʼ o ra racaláʼdxiluʼ chindézaluʼ. Zanda gacané ca binni riʼ lii, peru laaca naquiiñeʼ chuʼluʼ cuidadu. Ca binni ni qué runi ni na Jiobá zanda gucaacaʼ lii gannaxhiiluʼ ca cosa ni nuu lu guidxilayú (1 Juan 2:15-17). Ne pa chuuláʼdxiluʼ cani la? nagueenda zaguite ladxidoʼloʼ lii. Biblia na: «Tuuxa ni nahuati runi cré intiica gábicabe laa, peru ti binni nuu xpiaaniʼ la? riníʼ ique ante guni xiixa» (Proverbios 14:15; Jer. 17:9).
15, 16. Tuu nga cani zanda gacané lii guidxélaluʼ ti dxiiñaʼ galán.
15 Ora maʼ biiyaluʼ xi dxiiñaʼ zanda gúniluʼ la? zaquiiñeluʼ caadxi conseju (Prov. 1:5). Tu zanda gacané lii para chinándaluʼ ca principiu ni zeeda lu Biblia ti gánnaluʼ pa jneza dxiiñaʼ chigúniluʼ yaʼ. Bicaadiaga ca binni ni nadxii Jiobá, cani nadxii lii ne ni nanna modo nabániluʼ. Laacabe zacanécabe lii para gúʼyaluʼ xi zanda gúniluʼ ne xi racaláʼdxiluʼ gúniluʼ. Zándaca ni gábicabe lii guchaani modo riníʼ íqueluʼ. ¡Ti ndaayaʼ naroʼbaʼ nga pa xpinni Cristu jñaaluʼ ne bixhózeluʼ! Ca binnigola ni nuu ra ridagulisaaluʼ laaca zanda gudiicaʼ conseju ni gacané lii. Ne laaca galán guiníʼneluʼ ca precursor ne ca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa. Xi bicaa laacaʼ gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Dios. Ximodo bizulú gúcacabe precursor, ne xi bíʼnicabe para gápacabe ni guibaninécabe. Xi ndaayaʼ huacaacabe (Prov. 15:22).
16 Ca binni ni runibiáʼ lii zanda gudiicaʼ conseju ni zanda gacané lii gánnaluʼ xi gúniluʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, pa racaláʼdxiluʼ gusaanaluʼ scuela, purtiʼ qué riuuláʼdxiluʼ gúniluʼ guiráʼ cani rinábacabe lii ne gácaluʼ precursor la? Ti binni ni nadxii lii zudii cuenta xiñee racaláʼdxiluʼ gusaanaluʼ scuela ne zacanebe lii gudiiluʼ cuenta zacané scuela ca lii gudxiiluluʼ ca guendanagana ni guidxaagaluluʼ ora gúniluʼ xhiiñaʼ Jiobá de guidubi ladxidoʼloʼ (Sal. 141:5; Prov. 6:6-10).
17. Xi cadi naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu.
17 Guiráʼ cani runi xhiiñaʼ Dios ridxaagalucaʼ guendanagana ni zanda guxheleʼ laacaʼ de Jiobá (1 Cor. 15:33; Col. 2:8). Peru nuu xcaadxi dxiiñaʼ ra ridxaagalú binni jma guendanagana que xcaadxi. Ñee runibiaʼluʼ tuuxa xpinni Cristu ni maʼ bixeleʼ de Dios purtiʼ gucuaa ti dxiiñaʼ ni guleechú laa la? (1 Tim. 1:19.) Xi zanda guiziidiluʼ de ni bizaaca xpinni Cristu ca yaʼ. Naquiiñeʼ gápaluʼ stale cuidadu ti cadi quixhe íqueluʼ gúniluʼ xiixa ni guxheleʼ lii de Dios (Prov. 22:3).
ZABÁNILUʼ NAYECHEʼ PA GÚNILUʼ NI NA JIOBÁ
18, 19. Xi zanda guni cani nahuiiniʼ pa riníʼ íquecaʼ cadi nuucaʼ listu para gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios.
18 Pa racaláʼdxiluʼ gúniluʼ xhiiñaʼ Jiobá de guidubi ladxidoʼloʼ la? biʼniʼ guiráʼ ni ganda gúniluʼ laga nahuiiniluʼ. Gudixhe ique gúniluʼ xiixa ni gusiecheʼ lii ra gúniluʼ xhiiñaʼ Jiobá ca dxi risaca riʼ (Sal. 148:12, 13).
19 Peru pa riníʼ íqueluʼ cadi nuuluʼ listu para gúniluʼ xhiiñaʼ Dios yaʼ. Cadi guireeluʼ gana ne cadi guiaanadxiluʼ de guyúbiluʼ modo iguidxi fe stiluʼ. Apóstol Pablu bisiene xi biʼniʼ para gupa ndaayaʼ stiʼ Dios, laa bicaa: «Pa nuu tuuxa na cadi zacá ni la? zuluíʼ Dios laa. Peru xi si la? naquiiñe guni nu ne ibani nu biaʼ ma biziʼdi nu» (Filip. 3:15, 16). Cadi guiaandaʼ lii pabiáʼ nadxii Jiobá lii. Ne ca conseju stibe nga ni jma galán. Bidii lugar gacanebe lii quixhe íqueluʼ gúniluʼ ni jma jneza yanna laga nahuiiniluʼ.