Gácanu nadxibalú cásica guca Jesús ne gúninu ni jneza
«Qué huayuuya tu laabe peru nadxii tu laabe. Ne neca qué ruuya tu laabe, peru runi cre tu laabe.» (1 PEDRO 1:8)
1, 2. 1) Xi naquiiñeʼ gúninu para gápanu ti guendanabani ni qué zaluxe. 2) Xi zacané laanu para cadi guchéʼnenu Dios.
PARA gaca tuuxa ti xpinni Cristu zeeda gácani casi ora nizá lu ti neza. Ne ra riluxe neza riʼ nuu ti guendanabani ni qué zaluxe. Jesús guníʼ: «Peru tu qué ixhacalaʼdxi dede dxi iluxe irá ni la? zalá» (Mateo 24:13). Xi naquiiñeʼ gúninu pa racaláʼdxinu gápanu ti guendanabani ni qué zaluxe yaʼ. Cadi naquiiñeʼ gusaananu Jiobá dede dxi gátinu o dede dxi guiluxe guidxilayú malu riʼ. Peru nuu cosa ni zanda uquiinde laanu ne gucaa laanu guchéʼnenu Jiobá (1 Juan 2:15-17). Xi zacané laanu para cadi guchéʼnenu Jiobá yaʼ.
2 Naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stiʼ Jesús. Biblia rusiidiʼ laanu ximodo guca Jesús. Pa guidúʼndanu de laabe lu Biblia, zannaxhiinu laabe ne zápanu fe laabe (biindaʼ 1 Pedro 1:8, 9). Apóstol Pedru guníʼ naquiiñeʼ gúninu cásipeʼ biʼniʼ Jesús (1 Pedro 2:21). Pa gúninu zacá, zuni huantarnu dede dxi gátinu o dede dxi guiluxe guidxilayú.a Lu tema gudiʼdiʼ ca bizíʼdinu cadi gudxíʼbanu laca laanu ne guianu binni cásica biʼniʼ Jesús. Lu tema riʼ zadúʼyanu ximodo gácanu nadxibalú ne quixhe íquenu gúninu ni jneza cásica bíʼnibe.
NADXIBALÚ JESÚS
3. 1) Xi riníʼ gácanu nadxibalú. 2) Xi zacané laanu para gácanu nadxibalú.
3 Gaca tuuxa nadxibalú nga gaca nadipaʼ ne guni huantar ora guidxaagalú guendanagana. Ne laaca riníʼ ni guni binni ni jneza, cadi guidxiichi nagueenda ne cadi guchéʼnenu Dios ora guidxaagalunu guendanagana. Cumu nácanu nadxibalú ne racaláʼdxinu chuulaʼdxiʼ Dios cani gúninu, qué zudiʼnu lugar guchibi tuuxa laanu (1 Samuel 11:7; Proverbios 29:25). Pa nácanu nadxibalú ne nápanu confianza lu cani maʼ bizabiruaa Jiobá, zacá íquenu ca cosa ni gueeda despué ne cadi lu ca guendanagana ca (Salmo 27:14). Ne pa nácanu nadxibalú ne nadxiinu binni, zacanenu laacaʼ neca chuʼ xquendanabáninu ra naxoo (Juan 15:13). Xi zacané laanu para gácanu nadxibalú yaʼ. Ni zacané laanu nga gápanu confianza Jiobá ne chinándanu ejemplu stiʼ Jesús (Salmo 28:7).
4. Ximodo guca Jesús nadxibalú ora guyuu ndaaniʼ yuʼduʼ roʼ. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)
4 Ti dxi guca Jesús nadxibalú ora guyuu «ndaani yuʼdu roʼ. Zuba be galahui de cani rusiidi ley sti Dios» (biindaʼ Lucas 2:41-47). Nápabe 12 iza, ne ca maestru ni rusiidiʼ de religión que nánnacaʼ stale de ley stiʼ Moisés. Ne laaca nánnacaʼ stale de ca costumbre stiʼ ca judíu ne pur ngue guca nagana para binni chinanda ni na Ley. Peru Jesús qué nidxibi ca maestru ni rusiidiʼ de religión que, ngue runi gunabadiidxaʼ laacabe stale cosa. Peru qué ninabadiidxabe laacaʼ ni ninabadiidxaʼ ti xcuidi. Zándaca ni gunabadiidxabe que bicaani laacaʼ gucaadiaga chaahuicaʼ ne guiníʼ íquecaʼ. Zándaca gunabadiidxaʼ ca maestru que laabe xiixa para guchéndacaʼ laabe ne maʼ qué nidxélabe xi nicábibe, peru qué ñaca ni zaqué. Cani bicaadiaga Jesús, dede ca maestru que, bidxagayaacaʼ modo riniʼbe ne purtiʼ guizáʼ nánnabe. Nabé nadxibalú guca Jesús ne guniʼbe pur ni dxandíʼ.
5. Ximodo bisihuinni Jesús guca nadxibalú ora bicheeche diidxaʼ.
5 Guca Jesús nadxibalú ora bicheeche diidxaʼ ne bisihuínnibe ni de stale modo. Guzéʼtenu ti ejemplu, qué nidxíbibe ora gúdxibe binni rusiguii ca xaíque stiʼ ca religión que laacaʼ (Mateo 23:13-36). Ne laaca qué nudiibe lugar nucaa binni guidxilayú laabe nucheenebe Dios (Juan 16:33). Qué nusaanabe de nucheechebe diidxaʼ neca gucaláʼdxicabe nucueezacabe laabe (Juan 5:15-18; 7:14). Ne chupa biaje guládxibe cani cutoo ndaaniʼ yuʼduʼ que (Mateo 21:12, 13; Juan 2:14-17).
6. Ximodo guca Jesús nadxibalú últimu dxi bibani lu Guidxilayú.
6 Guidúʼyanu ximodo guca Jesús nadxibalú últimu dxi bibani lu Guidxilayú. Laabe nánnabe xi guiráʼ zazaacabe despué de gutoo Judas laabe. Peru gúdxibe laa: «Ni chi gunu ca la? biʼni ca ni nagueenda» (Juan 13:21-27). Qué nucaachilube dxi guyé ca soldadu que para guinaazecaʼ laabe. Neca guyuu xquendanabánibe ra naxoo, bidiibe lugar guinaazeʼ ca soldadu que laabe ne gúdxibe laacaʼ gudiicaʼ lugar cheʼ ca discípulo stibe (Juan 18:1-8). Dxi guyuube nezalú Sanedrín, gúcabe nadxibalú ora guniʼbe laabe nga Cristu ne Xiiñiʼ Dios laabe. Xaíque stiʼ ca sacerdote que biyubi modo guuti laabe, peru Jesús qué nidxibi (Marcos 14:60-65). Qué nucheenebe Dios dede dxi guti. Ngue runi ora mayaca gátibe, guniʼbe: «¡Ma biluxe ni!» (Juan 19:28-30).
GÁCANU NADXIBALÚ CÁSICA JESÚS
7. 1) Hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ, ximodo runi sentirluʼ pur nácaluʼ testigu stiʼ Jiobá. 2) Ximodo zanda gusihuínniluʼ nácaluʼ nadxibalú.
7 Ximodo zanda gaca ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ xpinni Cristu nadxibalú cásica Jesús ra scuela. Stale de laacaʼ rábicaʼ ca xcompañérucaʼ ne ca maestru sticaʼ nácacaʼ Testigu. Pa nahuiiniluʼ, zanda gusihuínniluʼ nadxibaluluʼ ora gábiluʼ ca xcompañéruluʼ nácaluʼ Testigu neca guni búrlacabe lii. Zacá zusihuínniluʼ nuuluʼ nayecheʼ pur nácaluʼ testigu stiʼ Jiobá. Biblia na: «Rusisacaʼ lii de guidubi ladxiduáʼ, Jiobá, Dios stinneʼ, ne qué ziuu dxi gusaana de gusisacaʼ laluʼ» (Salmo 86:12). Ne laaca zándaca gacalaʼdxiʼ caadxi maestru stiluʼ gucaacaʼ lii guni creluʼ evolución. Peru zanda chuʼluʼ seguru rusiidiʼ Biblia ni dxandíʼ. Pa tuuxa guinabadiidxaʼ lii xiñee runi creluʼ guyuu tu bizáʼ guiráʼ cosa, zanda iquiiñeluʼ folletu El origen de la vida para guicábiluʼ (1 Pedro 3:15). Zacá ziuuluʼ nayecheʼ purtiʼ nadxibaluluʼ ora riniʼluʼ ni rusiidiʼ Biblia.
8. Xiñee zanda gácanu nadxibalú ora rucheechenu diidxaʼ.
8 Laaca rusihuínninu nácanu binni nadxibalú ora rucheechenu diidxaʼ (Hechos 14:3). Xiñee zanda gácanu nadxibalú ora rucheechenu diidxaʼ yaʼ. Primé, purtiʼ ni rusiidiʼ Biblia nga nga ni rinínenu binni ora rucheechenu diidxaʼ. Ne ni dxandíʼ nga zeeda lu Biblia (Juan 17:17). Guiropa, «tobi si runi né [nu] Dios dxiiñaʼ», ne racanebe laanu né espíritu santu stibe (1 Corintios 3:9; Hechos 4:31). Ne guionna, purtiʼ nadxiinu Jiobá ne nadxiinu binni. Nga rucaa laanu gucheechenu diidxaʼ biaʼ gándatiʼ (Mateo 22:37-39). Cumu nácanu binni nadxibalú la? qué rusaananu de gucheechenu diidxaʼ. Maʼ gudixhe íquenu gusíʼdinu ni dxandíʼ ca binni ni maʼ gudxite ca xaíque stiʼ ca religión laacaʼ (2 Corintios 4:4). Qué zusaananu de gucheechenu diidxaʼ neca qué gucaadiaga binni laanu ne sanándacaʼ laanu (1 Tesalonicenses 2:1, 2).
9. Ximodo zanda gusihuínninu nácanu binni nadxibalú ora guidxaagalunu guendanagana.
9 Laaca zanda gusihuínninu nácanu nadxibalú ora gápanu guendanagana. Pa gápanu confianza Jiobá, zúnibe laanu binni nadxibalú ne zudiibe laanu fe ni caquiiñenu para guni huantarnu. Casi pa gatiʼ ti binnilídxinu o ti xhamígunu, riuubaʼ ladxidoʼno, peru qué riluxe guidxilayú para laanu. Nánnanu zudii Jiobá stipa laanu, purtiʼ «laabe nga Dios stinu ne riguixhe dxí be ladxidóʼ no» (2 Corintios 1:3, 4; 1 Tesalonicenses 4:13). Pa huaranu, qué ricaanu xiixa tratamientu ni gucaa laanu guchéʼnenu Dios neca nápanu stale yuubaʼ (Hechos 15:28, 29). O pa nápanu depresión, zándaca guni sentirnu mal ne laca laanu, peru runi huantarnu. Nánnanu qué rusaana Jiobá ca binni ni cayacaná (Salmo 34:18; 1 Juan 3:19, 20).b
RIGUIXHE IQUE JESÚS GUNI NI JNEZA
10. 1) Xi naquiiñeʼ gúninu para quixhe íquenu gúninu ni jneza. 2) Pa quixhe íquenu gúninu ni jneza, ximodo zusihuínninu ni pur modo rininu ne pur cani rúninu yaʼ.
10 Para ganda quixhe íquenu gúninu ni jneza, naquiiñeʼ gánnanu xii nga ni riuulaʼdxiʼ Dios gúninu ne xii nga ni qué riuuláʼdxibe (Proverbios 15:21; Hebreos 5:14). Pa quixhe íquenu gúninu ni jneza, zusihuínninu ni pur modo guininu ne cani gúninu. Ximodo yaʼ. Ra cuí chaahuinu xi guininu ti cadi guninanu sti binni, sínuque gacanenu laacaʼ. Ne nga nga ni racalaʼdxiʼ Dios gúninu (Proverbios 11:12, 13). Ne laaca zusihuínninu ni ra cadi guidxiichinu nagueenda (Proverbios 14:29). Ora riguixhe íquenu gúninu ni jneza, jma raca xhamígunu Dios. Ximodo zanda guizíʼdinu gúninu ni jneza yaʼ. Ra guidúʼndanu Biblia ne gúninu guiráʼ ni nani lu xquendanabáninu (Proverbios 2:1-5, 10, 11). Laaca racané ni laanu guidúʼndanu ejemplu stiʼ Jesús ne gácanu casi laa.
11. Ximodo gudixhe ique Jesús guni ni jneza ora guníʼ.
11 Ximodo gudixhe ique Jesús guni ni jneza yaʼ. Guidúʼyanu chonna modo. Primé, gudixhe íquebe gúnibe ni jneza ora guniʼbe. Ora bicheechebe diidxaʼ, nabé galán modo bisiidibe, ngue runi nabé bidxagayaa ca binni ni bicaadiaga laabe (Mateo 7:28; Lucas 4:22). Laaca biindabe Stiidxaʼ Dios ne stale biaje bizeetebe de laani. Laabe nánnabe xi ndaa de Stiidxaʼ Dios iquiiñebe ora guiniʼbe de xiixa tema (Mateo 4:4, 7, 10; 12:1-5; Lucas 4:16-21). Ne ora gusiénebe xiixa, rindabe ndaaniʼ ladxidóʼ ca binni ni cucaadiaga laabe. Casi dxi biásabe de lade gueʼtuʼ, guníʼnebe ca discípulo stibe laga zecaʼ ti guidxihuinniʼ. Dxi que bisiénebe laacaʼ ca profecía ni caníʼ de laabe. Ngue guluu gana laacabe stale, ne bicaani laacabe guiníʼcabe: «Ñee cadi de biniibi dxacha ladxidóʼ no ra zedané be laanu neza ziupa nu» que la? (Lucas 24:27, 32).
12, 13. Gunáʼ nga ca ejemplu ni rusihuinni qué nidxiichi Jesús nagueenda ne biénebe binni.
12 Guiropa, bisihuinni Jesús gudixhe ique guni ni jneza pur modo laa. Qué nidxiichibe nagueendaca (Proverbios 16:32). Bicueezabe laabe ne galán guca xpiaʼbe (Mateo 11:29). Laaca gúpabe paciencia ca discípulo stibe ora bicheecaʼ (Marcos 14:34-38; Lucas 22:24-27). Ne laaca qué nucaalube ora bininácabe laabe (1 Pedro 2:23).
13 Jesús laaca biene binni. Guiníʼ íquenu dxi huará ti gunaa ne caxii stale rini (biindaʼ Marcos 5:25-34). Guzá gunaa riʼ lade stale binni para ugaanda Jesús ne canaʼ xhábabe. Ley que na cadi naquiiñeʼ canaʼ gunaa riʼ guirutiʼ (Levítico 15:25-27). Peru qué nidindené Jesús laabe. Jesús nanna xiñee bidii Dios Ley que. Ngue runi biá Jesús gunaa que ne guníʼnebe laa né diidxaʼ nadóʼ. Nánnabe jma risaca gannaxhiibe binni ne guiabe laacaʼ que gúnicaʼ cada tobi de cani zeeda lu Ley (Mateo 23:23). Ngue runi gudxi Jesús gunaa que ca diidxaʼ riʼ: «Bianda lu, xiiñeʼ, purti bini cre luʼ. Yanna, sicarú uyé, ma bianda lu ne ma qué zabigueta ru ni». ¡Guizáʼ sicarú ejemplu riʼ!
14. 1) Xii nga ni jma bisaca para Jesús. 2) Xi gudixhe ique Jesús guni para gucheeche diidxaʼ.
14 Guionna, Jesús bisihuinni gudixhe ique guni ni jneza pur modo bibani. Ni jma bisisácabe lu xquendanabánibe nga gucheechebe diidxaʼ (Lucas 4:43). Ngue runi gudixhe íquebe gúnibe ca cosa ni gacané laabe gucheechebe diidxaʼ. Xi bíʼnibe yaʼ. Gudixhe íquebe cadi gápabe stale cosa ti gápabe tiempu ne stipa para gucheechebe diidxaʼ (Lucas 9:58). Laaca bisiidibe ca discípulo stibe para cadi gusaanacaʼ de gucheechecaʼ diidxaʼ despué de gátibe (Lucas 10:1-12; Juan 14:12). Ne laaca gúdxibe ca discípulo stibe qué zusaanabe de gacanebe laacaʼ dede ora guinitilú guidxilayú (Mateo 28:19, 20).
QUIXHE ÍQUENU GÚNINU NI JNEZA CÁSICA BIʼNIʼ JESÚS
Para gánnanu xi guininu, naquiiñeʼ gúninu stipa pur gánnanu xi caquiiñeʼ binni (Biiyaʼ párrafo 15)
15. Ximodo zanda quixhe íquenu gúninu ni jneza ora guininu.
15 Casi maca bidúʼyanu, sti modo chinándanu ejemplu stiʼ Jesús nga quixhe íquenu gúninu ni jneza ora guininu. Ora rinínenu ca hermanu stinu, galán iquiiñenu diidxaʼ ni cuʼ gana laacaʼ ne cadi ni cuee gana laacaʼ (Efesios 4:29). Ora gucheechenu diidxaʼ, naquiiñeʼ guininu diidxaʼ «ni guiaba binni» o guinínenu laacaʼ né respetu (Colosenses 4:6). Para gánnanu xi guininu, naquiiñeʼ gúninu stipa pur gánnanu xi caquiiñeʼ binni ne xi racaláʼdxicaʼ gánnacaʼ. Pa guininu diidxaʼ ni guiaba binni la? zándaca gucaa diágacaʼ laanu ne chindá ca diidxaʼ ni gábinu laacaʼ ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ. Ne riquiiñenu Biblia biaʼ gándatiʼ para gusiénenu cani runi crenu. Rúninu ni purtiʼ jma nandxóʼ cani cá lu Biblia que intiica ni gábinu binni (Hebreos 4:12).
16, 17. 1) Xi zanda gacané laanu cadi guidxiichinu nagueenda. 2) Ximodo zanda gusihuínninu riénenu binni. 3) Xi zacané laanu quixhe íquenu gucheechenu diidxaʼ.
16 Laaca rusihuínninu riguixhe íquenu gúninu ni jneza pur modo nácanu. Ximodo yaʼ. Ora rucueezanu laca laanu. Xi zacané laanu para cadi guidxiichinu nagueenda yaʼ (Santiago 1:19). Ora gabi tuuxa laanu o guni laanu xiixa ni guniná laanu, naquiiñeʼ gúninu stipa pur guiénenu xiñee bíʼnibe ni. Zacá qué zaca nagana para laanu gutiidiláʼdxinu stóndabe (Proverbios 19:11). Laaca naquiiñeʼ gusihuínninu riénenu binni. Ximodo yaʼ. Cadi cuézanu guni ca hermanu stinu guiráʼ ca cosa ca jnézapeʼ. Cadi guiaandaʼ laanu laaca nápacabe guendanagana. Sti modo rusihuínninu riénenu binni nga ora rucaʼdiáganu xi riníʼ íquecaʼ. Cadi naquiiñeʼ guicanu tema gúnicabe xiixa cosa módopeʼ racaláʼdxinu (Filipenses 4:5).
17 Laaca rusihuínninu riguixhe íquenu gúninu ni jneza pur modo nabáninu. Ti ndaayaʼ naroʼbaʼ para laanu nga gucheechenu diidxaʼ. Xi zanda gacané laanu quixhe íquenu gucheechenu diidxaʼ yaʼ. Ni zacané laanu nga gúninu xhiiñaʼ Jiobá primé lu xquendanabáninu ne cadi gápanu stale cosa. Zacá zápanu tiempu ne stipa para gucheechenu diidxaʼ ante guinitilú guidxilayú riʼ (Mateo 6:33; 24:14).
18. Xi naquiiñeʼ gúninu pa racaláʼdxinu gápanu ti guendanabani ni qué zaluxe.
18 Cadi dxandíʼ nayecheʼ nuunu pur bizíʼdinu qué rudxiibaʼ Jesús laca laa, riá, nadxibalú ne riguixhe ique guni ni jneza la? Ra cadi gusaana de guizíʼdinu de xcaadxi guenda stibe laaca zacanécani laanu. Nga runi, cadi gusaana de chinándanu ejemplu stiʼ Jesús. Zacá ziuʼnu jma gaxha de Jiobá ne zanda gápanu ti guendanabani ni qué zaluxe.
a Ca diidxaʼ ni zeeda lu 1 Pedro 1:8, 9 gucuá cani para ca xpinni Cristu ni chiguibani guibáʼ. Peru laaca caniʼni de ca binni ni chiguibani lu Guidxilayú riʼ.
b Zadxélaluʼ xcaadxi ejemplu stiʼ binni ni guca nadxibalú ora bidxaagalú guendanagana lu Torre stiʼ ni rapa 1 stiʼ diciembre 2000, yaza 24 dede 28; ¡Despertad! 22 stiʼ abril 2003, yaza 18 dede 21, ne ¡Despertad! 22 stiʼ enero 1995, yaza 11 dede 15.