Xi gúninu para cadi gusaana de gaca xhamígunu tuuxa
Maʼ raca cincuenta iza de xhamigu Gianni ne Maurizio. Peru guyuu ti tiempu bilá nusaana de ñaca xhamígucabe. Sicaríʼ bisiene Maurizio: «Dxi gudideʼ lu ti guendanagana bineʼ ti cosa nabé malu ni bixheleʼ laadu». Ne Gianni guníʼ: «Maurizio nga bisiidiʼ naa ni dxandíʼ zeeda lu Biblia ne biiyaʼ laabe casi bixhozeʼ ni napaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Ngue runi qué ganda guneʼ cré ni bíʼnibe. Casi ñaca biluxe guidxilayú para naa purtiʼ nannaʼ maʼ qué zanda gaca xhamiguaʼ laabe. Bineʼ sentir bisaanabe naa».
ORA dxandíʼ xhamígunu tuuxa zeeda gaca ni casi ti tesoro, ne naquiiñeʼ gápanu ni para guindaa ni. Peru, pa maʼ biaʼ biaʼ qué gusaana si de gaca xhamíguluʼ tuuxa binni yaʼ. Xi zanda gúniluʼ para gulaluʼ ni yaʼ. Lu Biblia rieeteʼ ejemplu stiʼ caadxi binni ni guca xhamígucaʼ ne gúpacaʼ guendanagana peru gunda biʼniʼ chaahuicaʼ ni sin nusaana de ñaca xhamígucaʼ. Guidúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de laacabe.
ORA GUNI TI XHAMÍGUNU XIIXA COSA MALU
Ante gaca David rey, gúcabe pastor ne laaca guyuu tu nabé guca xhamígube. Zándaca primeca ni caníʼ íquenu nga Jonatán (1 Samuel 18:1). Peru gúparube xcaadxi xhamígube casi profeta Natán. Neca qué ruzeeteʼ Biblia padxí bizulú guca xhamígucabe, nánnanu gupa David confianza laabe ne biiyaʼ laabe casi ti xhamigu, purtiʼ gudxi laabe cá ique gucuí ti yuʼduʼ para Jiobá. Rihuinni dxíchica rusisácabe ni gabi Natán laabe, ne jmaruʼ si purtiʼ ruluíʼ espíritu stiʼ Jiobá laa xi guni (2 Samuel 7:2, 3).
Peru, bizaaca xiixa ne pur laani bilá nusaana de ñaca xhamígucabe. Guyuuné David Bat-seba ne biʼniʼ mandar guuticabe Urías, xheelabe (2 Samuel 11:2-21). Neca nabé guyuulaʼdxiʼ David guni ni jneza ne stale iza bizuubaʼ stiidxaʼ Jiobá, biʼniʼ pecadu nabé malu riʼ. Xi bizaacabe yaʼ. Ñee qué gánnabe pabiáʼ naxoo ngue cani bíʼnibe que la? Ñee guníʼ íquebe zanda gucaachibe cani nezalú Dios la?
Xi guni Natán yaʼ. Ñee zabézabe gueeda sti binni gabi David xi biʼniʼ la? Purtiʼ cadi laasibe nánnabe xi biʼniʼ David. Xi para chichuube lu guendanagana que ne pur laani zándaca gusaana de gaca xhamígube rey que yaʼ. Dede zanda chuʼ xquendanabánibe ra naxoo purtiʼ maca biiti David ti binni ni qué guzaabiʼ gastiʼ.
Peru, Natán nga riquiiñeʼ Dios para guiníʼ pur laa. Pa qué guiniʼbe xiixa la? zuchiiñaʼ xquendabiaanibe laabe ne maʼ qué ziuunebe David galán casi ante. Maʼ bixeleʼ David de Jiobá ne caquiiñeʼ gacanécabe laa para chuulaʼdxiʼ Jiobá ni cayuni sti biaje. Dxandipeʼ caquiiñebe gacané ti binni ni dxandíʼ xhamígube laabe, ti binni casi Natán. Gudixhe ique profeta que gabi laabe xi ná Dios ra biquiiñeʼ ti ejemplu, ni nanna zindá ndaaniʼ ladxidóʼ ti binni ni guca pastor. Zaqué nga gucanebe rey que guiene pabiáʼ naroʼbaʼ pecadu ni biʼniʼ ne guyubi modo guni chaahuiʼ guendanagana que (2 Samuel 12:1-14).
Laga pa guni ti xhamíguluʼ ti pecadu nabé malu o guni xiixa cosa nabé feu yaʼ. Zándaca guiníʼ íqueluʼ zusaana de gaca xhamígutu pa gaʼbuʼ laabe paraa cucheebe. O zándaca guiníʼ íqueluʼ cudxiidécheluʼ laabe pa gábiluʼ ni ca ancianu, cani zanda gacané laabe chuʼbe gaxha de Dios sti biaje. Xi decisión guicaaluʼ yaʼ.
Gianni, hombre ni bizéʼtenu ra bizulú tema riʼ, rietenalaʼdxiʼ: «Bidieeʼ cuenta maʼ bichaa stale cosa. Maʼ qué ryuiʼné Maurizio naa diidxaʼ casi ante. Últimu rabeʼ guinieniáʼ laabe, neca nannaʼ zaca nagana para naa guneʼ ni. Xi ndiʼ zanda gabeʼ laabe pa guiráʼ ni maʼ nánnabe. Tu nanna ximodo guicaabe ni yaʼ. Peru ora bietenaladxeʼ ni maca biʼniʼ estudiardu juntu, bidii ni stipa naa para guinieniáʼ laabe. Zacaca biʼniʼ Maurizio né naa ora biquiiñeʼ ni. Qué racalaʼdxeʼ gusaana de gaca xhamiguaʼ laabe, peru caquiiñeʼ gacaniáʼ laabe purtiʼ nabé nadxieeʼ laabe».
Maurizio guníʼ: «Gudxi Gianni naa módopeʼ cazaaca ca cosa que, ne dxandíʼ ni nabe que. Nannaʼ qué zanda ugaaneʼ donda íquebe ne ique Jiobá de ca cosa ni cazaaca pur ca decisión cadi jneza ni gucuaaʼ. Ngue runi bidieeʼ lugar uguu jnézacabe naa ne despué maʼ bineʼ ni riuulaʼdxiʼ Dios».
ORA NAPA TI XHAMÍGULUʼ GUENDANAGANA
Gupa David xcaadxi xhamigu ni qué nixeleʼ de laa ora gudiʼdiʼ lu guendanagana. Tobi de laacabe nga Husai, ne Biblia ruzeeteʼ gúcabe xcompañeru David (2 Samuel 16:16; 1 Crónicas 27:33). Xhamigu David riʼ zándaca xaíque ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ palaciu stiʼ rey laabe, ne guyuu biaje bíʼnibe caadxi dxiiñaʼ nagaʼchiʼ para rey que.
Dxi guxha Absalón, xiiñiʼ David, trono stiʼ bixhoze, stale israelita guyuucaʼ pur laabe. Nga rusihuinni cadi xiiñiʼ si David nga bidxiideche laa, sínuque né chupa chonna de ca binni ni jma xhamigu. Peru Husai qué nusaana David ne yeyubi laabe dxi bixooñelube. Laaca gunabe guluube xquendanabánibe ra naxoo ne gunabe bíʼnibe ti dxiiñaʼ ni zucueeza de gucaalúcabe rey que. Ne cadi bíʼnibe ni purtiʼ si nácabe tobi de ca xaíque ni nuu ndaaniʼ palaciu stiʼ rey que, sínuque bíʼnibe purtiʼ qué racaláʼdxibe guixélebe de xhamígube (2 Samuel 15:13-17, 32-37; 16:15-17:16).
Ndaaniʼ congregación stiʼ ca xpinni Cristu, cadi nuunu tobi si purtiʼ si naquiiñeʼ gúninu ni o pur privilegiu ni nápanu ndaaniʼ ni. Ca cosa galán ni rúninu pur ca xcompañérunu, rusihuínnicani rizaaláʼdxinu laacabe purtiʼ nadxiinu laacabe ne cadi purtiʼ si caquiiñeʼ gúninu ni.
Zacá biʼniʼ sentir Federico dxi gucané xhamígube Antonio laabe chuʼbe gaxha de Dios sti biaje. Federico guníʼ: «Gucaʼ xhamiguaʼ Antonio cásipeʼ beeda ndaaniʼ congregación. Guirópadu siervu ministerial laadu ne nabé nayecheʼ runi sentirdu ora rúnidu xhiiñaʼ Jiobá juntu. Qué nindaa de ngue guca nombrar Antonio ancianu. Maʼ qué ñuuyaʼ laabe casi ti xhamiguaʼ siáʼ, sínuque biiyaʼ laabe casi ti binni ni zanda chinandaʼ ejemplu stiʼ». Peru despué bichee Federico. Neca nagueendaca biyúbibe chuʼbe galán né Jiobá, maʼ qué ñácabe precursor ne siervu ministerial. Xi biʼniʼ Antonio yaʼ.
Dxi gupa Federico guendanagana bicaadiaga Antonio laabe né stale paciencia ne guluu gana laabe.
Rietenalaʼdxiʼ Federico: «Bidieeʼ cuenta laaca cayuubaʼ ladxidóʼ Antonio né ni bizaaca que. Bíʼnibe guiráʼ ni gúndatiʼ para gucanebe naa chuaaʼ galán ne bizaaláʼdxibe chuaaʼ galán né Jiobá sti biaje. Qué ñuu dxi nusaanabe naa. Gatigá riguube gana naa para chuaaʼ jma naguidxi en sentidu espiritual ne cadi gusaanaʼ de gudxieeluáʼ». Antonio bisiene: «Gudixheʼ iqueʼ cueeʼ jma tiempu para chuaaniáʼ Federico juntu. Ni rapaʼ gana nga guni sentirbe zanda guiníʼnebe naa de intiica cosa o guiniʼbe de yuubaʼ ni cayuni sentirbe que». Despué guyuu Federico jma gaxha de Jiobá ne guca precursor ne siervu ministerial sti biaje. Antonio guníʼ: «Neca maʼ gadxé congregación nuudu, peru yanna nga jma xhamígudu».
ORA GUDXIIDECHE TI XHAMÍGUNU LAANU
Ximodo ñuni sentirluʼ pa nudxiideche ti xhamíguluʼ lii órapeʼ jma caquiiñeluʼ laabe. Huaxiéʼ si cosa nga ni runiná laanu, casi gudxiideche ti xhamígunu laanu. Ñee ñanda ñuni perdonarluʼ laabe la? Ñee ñanda ñaca xhamíguluʼ laabe casi ante la?
Guníʼ ique ni bizaaca Jesús últimu gueelaʼ guyuube lu Guidxilayú. Xadxí guyuunebe ca apóstol stibe ni ruzuubaʼ diidxaʼ ne nabé maʼ tobi si laacabe. Ngue runi, biiyaʼ Jesús laacabe casi xhamigu (Juan 15:15). Peru, xi bizaaca dxi gunaazecabe laabe yaʼ. Bixooñeʼ ca apóstol que ne bisaanacaʼ laabe stúbibe. Neca gueelaʼ que guníʼ Pedro qué ziuu dxi gusaana Maestru stiʼ, dede guníʼ qué runibiáʼ laabe (Mateo 26:31-33, 56, 69-75).
Maca nanna Jesús stubi chigudxiilú ca guendanagana ni gapa ante gatiʼ. Neca zacá, tutiica si ñuni sentir triste ne ñacaná pur ni biʼniʼ ca discípulo que. Peru chupa chonna gubidxa despué, dxi guniʼné Jesús laacabe sti biaje, qué lica nusihuinni pur modo guníʼ xiñee bisaanacabe laa, nusihuinni napa xiana o cayuubaʼ ladxidóʼ pur ni guca que. Qué ñabi Jesús laacabe paraa cucheecabe ninca ni bíʼnicabe gueelaʼ bigaabe que.
Qué ñaca ni zaqué, laga gúdxibe Pedro ne xcaadxi que xhamígurube laacaʼ ne náparube confianza laacaʼ. Ne bisaanabe lu nacaʼ, gusiidicaʼ binni, ti dxiiñaʼ jma naroʼbaʼ ni qué huayuu dxi gaca biaʼ tiempu huabani binni. Biʼniʼ ca apóstol que guiráʼ ni gúndatiʼ para cadi gucheenecaʼ Maestru sticaʼ sti biaje ne guleenducaʼ stale cosa galán de dxiiñaʼ bisaananebe laacaʼ gúnicaʼ (Hechos 1:8; Colosenses 1:23). Qué ñuu dxi ñaandaʼ laacabe modo bisihuinni Jesús pabiáʼ nadxii laacabe.
Qué ziuu dxi gusiaandaʼ ti hermana láʼ Elvira, modo biʼniʼ tratar ti xhamiga láʼ Giuliana laa dxi gúpacaʼ ti guendanagana. Elvira guníʼ: «Guizáʼ feu modo bineʼ sentir ora gúdxibe naa binenaʼyaʼ laabe pur cani bineʼ, ne nápabe razón para guidxiichinebe naa. Peru ni yendá ndaaniʼ ladxiduáʼ nga, jma nuu Giuliana xizaa pur naa que pur laa. Guyuube xizaa xi zanda guizaacaʼ pur ni cayuneʼ ne pabiáʼ cayunenaʼyaʼ laca naa. Qué lica niníʼ íquebe yuubaʼ ni biʼniʼ sentirbe pur ni bineʼ laabe, ne nga qué ziuu dxi guiaandaʼ ni naa. Bidieeʼ xquíxepeʼ Jiobá pur bidii naa ti xhamigaʼ ni jma rizaalaʼdxiʼ chuaaʼ galán que laa».
Yanna, xi zanda gúninu para cadi gusaana de gaca xhamígunu tuuxa binni yaʼ. Ti binni ni dxandíʼ xhamígunu la? zabi laanu módopeʼ guca ca cosa ca sin guniná laanu. Zaca casi Natán ne Husai, ne qué zaxeleʼ de laanu ora nuu xiixa guendanagana ne casi Jesús, zaná guni perdonar. Ñee zacá lii né ca xhamíguluʼ la?